Page 20 - Albina_1959_03

• I
■a
: ' . i 't >

In raionul Focşani există, de o bună bucată de cerere de intrare îi
timp, o întrecere între căminele culturale avînd care încă „se mai
ca obiectiv sporirea efortului lor la transformarea cum trăiesc si cum n
socialistă a_ agriculturii. Printre căminele fruntaşe n eşti: roadele obţin
în această întrecere se află si oel din comuna Gu- le-au îmbelşugat case
geşti care desfăşoară o susţinută activitate pentru printre altele, pentru
îndeplinirea sarcinilor trasate de partid si guvern. kg. grîu si 7 lei. Pe
Serile la Gugeşti au ajuns astăzi să fie o ade­ spus conferenţiarul î:
vărată desfătare. La putină vreme după asfinţit menii din comuna n
oamenii încep să se adune fie la căminul cultural, Costică Sitaru, Corni
care are un bogat program de activitate, fie în s^au întors de la ]
sala de festivităţi a scolii, unde au loc repetiţiile cereri pentru gospod.
echipelor artistice. Ce anume îi atrage pe ţăranii La plecare, ooflect
muncitori de aici spre viata (culturală ? In primul preşedintele gospodă;
rind faptul că manifestările culturale îsi au rădă­ C roitorii:
cinile înfipte adiînc în realitatea comunei. Cu alte — Ei, ce zici, Ni<
cuvinte activitatea culturală este strîns legată de — Mi-a dat de gîi
ylafă. Mergeau alături u
privea pe furiş încer
învăţătoarea Elena Bălută. directoare a cămi­ După un timp a înot
nului cultural încă din anul 1953, folosind ex­ a văzut la Mărtinest
perienţa acumulată în acest timp, a întocmit, sub ferinfă pe aceeaşi
îndrumarea comitetului de partid si a sfatului plăcere. Din cînd în
întrebare. Disoutia
popular comunal, un bun plan de muncă, axat
unui pahar cu vin. i
pe problemele oare îi frămîntă pe ţăranii mun­ gospodăriei colective
citori. Citind planul parcă te-ai uita la o bu­ asemănătoare au cor
solă care îti arată cu precizie încotro trebuie supra avantajelor mi
k i te îndrepţi. Acest plan trimestrial si Mînă-n nr
m al «pod defalcat pe săptămîni, călăuzeşte
«tumul fiecărui sectar de activitate culturală.
De patru ani încoi
se desfăşoară oursiu
In miezul problemelor ceasta ele au cupri
i , Lectorii, profesorul I
Acum cîtăva vreme, conferinţele, de exemplu, se agricolă M ărie Part*
ttneau în fata unor săli aproape goale. Colecti­ tul anului cu memb
v i i de conferenţiari a început să caute motivul. femei le Interesează
A i srbat de vorbă cu sătenii si l-au aflat.
— _ Noi vrem să ascultăm conferinţe care să ne
poată fl de folos, spuneau oamenii. Vorbiţi-ne
despre comuna noastră, despre obţinerea unor re­
colte mal mari, despre creşterea vitelor. I Din experienţ
Cererea lor era pe deplin îndreptăţită. M ajori­ I
tatea conferinţelor care veneau de la centru nu din cor
erau completaie cu exemple din partea locului.
Atunci, conferenţiarii din Gugesti $i-au schimbat
felul de a lucra. Ei au început să adapteze aoeste
conferinţe specificului local. Atunci ei au forată
baţi, iar alta de fer
Intr-o zi, le-a venit o conferinţă intitulată
wMai pufine haturi, mai multă pîine“ . Folosindu se plus lecţii despre ci
de această conferinţă, îmbogătind-o, profesorul A- etc.
Ieou Bălteanu, responsabil al colectivului de con­ Faptul că vorbele
ferenţiari, le-a arătat oamenilor, printre altele, nu se împrăştie în
că gospodăria colectivă, prin coma sar an pămîntu- oamenilor, mi-a fos
rlior, a cîstigat o suprafaţă de aproximativ 13 relatări ale profesor
hectare de teren arabil. După aceasta el a socotit „Ţinusem o lecţii
câte bucate se pot scoate de Pe această suprafaţă de semănat. Le-am
de pămînt oîştigată prin desfiinţarea haturilor. fac probele de genrr
Calculul făcut a fost foarte concludent pentru as­
cultători. pe uliţă, numai ce '
Dumitru Alvădanei,
Unele conferinţe sint alcătuite chiar de colec­
tivul de conferenţiari ai comunei. Faptul că să­ în casă cu o mîndr
tenii vin în număr mare să le asculte dovedeşte zîmbitoure. Mai api
că ele sînt întocmite în asa fel îneît oamenii au dria îi era pe deplii
prilejul să afle multe lucruri care îi interesează trei erau dou.“ iţii
direct. îsi scoseseră Capul f
După ce căminul cultural. îndrumat de sfatul care o făcea să arat
popular, a organizat o vizită la o gospodărie co­ săracă.
lectivă din apropiere, Alecu Bălteanu. a alcătuit — Experienţa a
conferinţa: „C e am văzut la Mărtinesti“ . Sala Seminţele selection;
căminului cultura] era plină de oameni si dintre încercase omul pi
cel care fuseseră în vizită, si dintre cel care ră­ telor, aplicînd astfe
măseseră acasă, si dintre cei care semnaseră tahnirt.

L A N O I, L

Vă spun drept, sînt cam încurcat. face cît o ploaie bună". Aşa s]
Cu ce să încep ? Să vorbesc despre agrotehnica. Şi oamenii s-au coi
felul cum s-a desfăşurat învăţămîntul anul trecut cînd au prăşit porumbii
agrozootehnic nu e de loc uşor. Am trei ori şi au strîns în toamnă, di
avut patru cercuri pe problemele: o tarla de 60 hectare, cîte 4.200
agricole, zootehnice, legumicole şi po- la hectar. Anul acesta propunerile
miviticole. Vorbeşti de unul, eşti o-
bligat să vorbeşti de toate. Altminteri
se supără lumea. Aş începe cu cursan­
ţii, dar sînt peste 200. Şi unde mai Brigăzile artişti
pui că toţi, unul şi unul. Peste 200 de
caiete pline de însemnări. Orientea-
ză-te. Nu-i de loc uşor. In satul Petelea, raionul Re>
„Cum e cu îngrăşămintele, cu semă­ foarte mulţi ţărani muncitori a’
natul sfeclei, ou îngrijirea culturilor, a pînă nu de mult părerea că pămî
pomilor, cu producţia de lapte" şi al­ rile lor nu sînt bune pentru cui
tele. Mă rog, oamenii şi-au însemnat sfeclei do zahăr. „Cu banii de pe
tot. Şi acum ca nişte „absolvenţi" ce clă nu-ti plăteşti nici munca, dară
sînt, le pun în practică. sămînţa" — spuneau ei. Intelegînd
Mi se pare că ăsta-i principalul. Documentele Plenarei C.C. al P.l
din noiembrie 1958 importanţa ac
★
culturi, brigada artistică de agitat
Unul din primele învăţăminte a fost hotărit să spulbere părerile greşiţi
trecerea de la brigăzile obişnuite la existau pînă atunci în privinţa c
organizarea brigăzilor complexe. S-a varii sfeclei de zahăr. In acest
predat o lecţie pe această problemă şi s-au folosit exemple concrete, chiar
oamenii au găsit că e foarte bine. Eco­ satul Petelea, pe baza Cărora s-a
nomie de zile muncă, control mai bun cătuit un monolog despre omul
şi... producţii mai mari şi cu preţ de n-a-nţeles foloasele sfeclei do z;
cost mai scăzut. Asta.i. cîteva cuplete satirice, epigrame
Zilele trecute, pe tarlaua cu grîu Brigada a arătat, de pilda, că în
s-au împrăştiat 40000 kg. ds îngrăşă­ trecut, ţăranul muncitor Anghol i
minte chimice şi 2.100 tone de mra- stantin, lucrînd şi îngrăşînd pămî
niţă. A fost începutul muncii practice după sfaturile agronomului, a ob
» celor de la cercul agricol. „O pravilă de pe 22 de ari o recoltă de lî
In -faţa hărţii, un agitator vorbeşte cetăţenilor despre situaţia internaţională