Page 21 - Albina_1959_03
P. 21
IMAGINI DIN GOGEŞTI
divă, si dintre aceia  doua întîmplare, continuă -profesorul Bălută,
u“ . Ascultau cu tot ii s-a petrecut la celălalt cerc agrotehnic. Predam
; vecinii lor din Mărti- lecţia despre lucrările de bază ale solului. Printre
cxrită muncii în comun altele m am străduit să arăt de oe este mat
:are colectivist a urmiit spornică munca în gospodăria colectivă. Si numai
tuncă. 10 kg. porumb, 5 ce aud o femeie din fundul s ă lii: ,.De-acu’ n-am
drum al bunăstării, a să mai trudesc d a surda la coarnele plugului. O
eiere, au pornit si oa- să ne are la toti cu tractorul si munca noastră
Alde Ştefan Maircu, va fi mai spornică. Era Anica RîmnLceanu, in
Mihu Gostică, după ce trată de numai cîteva zile în gospodăria colec
?şti, au semnat si ei tivă."
dectivă. Iată numai două exemple si ele nu sînt singu
Ion Comănici fazi rele care dovedesc roadele cercului agrotehnic
a apropiat de NicuJae atunci cînd lecţiile siînt strîn-s legate de practică.
Aceste lecţii trezesc în oameni dorinţa de a în
văţa. de a munci pămîntul cu mai mult spor.
nJer'mta asta.
altul, iair Comănici îl La un cerc de citit
ă-i pătrundă gândurile,
i i vort>ească despre ce învăţătoarea Marioara Dohrin conduce de doi
un fel de a doua oon- ani un cerc de citit. Pînă acum a obtinut rezul
Niculae asculta cu \La bibliotecă Ion Comănici, preşedintele gospodăriei colective, ia cartea:
tate frumoase. Aceasta se datoreste în
special
îl întrerupea cu ciîte o faptului că nu duce munca la întîmplare. Ea a „ Conducerea treburilor colhozului“
•minat tîrzlu, în fata ajuns să cunoască acum situaţia materială si
culae este brigadier al
ste conferinţe si altele preocupările fiecărui participant la cerc, ceea ce
o ajută să aleagă cu grijă materialul care se va
>e ţăranii i muncitori a-
citi. Astfel, in ultimul timp, s-a făcut lectura în
1 comun.
comun a unor broşuri privind creşterea vitelor si
reţinerea zăpezii pe ogoare, probleme care îi in
cu practica teresează pe ţăranii muncitori.
La fiece • început de lună, învăţătoarea le vor
Gueesti, în fiece iarnă,
rotebnice. In iama a- beşte oamenilor despre muncile agricole oare
>roape 100 de oameni. trebuie executate. De asemenea, s a citit din ziarul
Bălută si tehniciană raional un articol despre înfiinţarea gospodăriei
iscutind încă la începu- colective din satul Tătăranu.
rnlui, au văzut că pe Dragostea cu care vin tăran-ii muncitori la
alt o serie de probleme.
bercul de citit se explică si pri-n aceea că ei capătă
aici cunoştinţe multilaterale. învăţătoarea M a
rioara Dohrin a sti-ut să facă atractive şedinţele
linului ci cercului citind pagini din operele literare, orga-
nizînd călătorii imaginare pe hartă, aducînd mi
6ugeşti croscopul scolii pentru a analiza o particulă
dintr-o petală sau făcînd scurte expuneri asupra
situaţiei internaţionale. De fiece dată ea nu uita
să le lase oamenilor cîteva broşuri.
ă erupe, una de băr-
a care se predau în Si acum un amănunt. Cercul de citit se tine în
Dăsărilor, apicultură casa proaspătului colectivist Mihal Pantazi.
Chiar el mărturiseşte că există o strînsă legătură
; la cercul agrotehnic între participarea la cercul de oitit si drumul pe
i încolţesc în sufletele care a pornit de cu rinei.
lit si de două scurte învăţătoarea Adriana Măzărescu citeşte, in cadrul unui cerc de citit, pagini
âlută. ...Cercul condus de învăţătoarea Dohrin este dintr-o broşură agrotehnică
e sămîntă si metodele numai unul din cele 28 care funcţionează în co
oamenilor si cum se mună.
După un timp, trecînd ★
/ strigat pe nume. Era Am prezentat cîteva aspecte d-in bogata viată
întovărăşit. Mă pofteşte
culturală a Gugestilor. La aceasta se mal poate
se citea uşor pe fata l
adăuga activitatea artistică. Echipa de teatru,
m dat seama că min corul şi echipa de dansuri au un repertoriu bine
ată. Pe pervazul feres-
alcătuit, care sprijină întreaga muncă politieă-
cu "mînfc. Dintruna
culturală pusă în slujba transformării socialiste
; de an verde proaspăt,
a agriculturii. Brigada de agitaţie abia acum,
perie. Cealaltă era mai prin formarea unui nou colectiv de creaţie, îsi n l
va găsi locul în viata satului.
— îmi spuse Dumitru, Dacă ar fi să prezentăm pe scurt activitatea
u dovedit mai bune. culturală din Gugesti am putea înscrie pe cartea
de germinaţie a semin- sa de vizită doar două cuvinte: muncă concretă 1
nvătate la cercul agro-
A. CROITORII
=1
v F Ă C Ă E N I
la 5.000 kg. „O să dăm şi patru pra suprafaţa pentru sfecla de zahăr de la
vile dacă e nevoie". Iată angajamen 50 hectare la 70 hectare. E un lucru
tul cursanţilor. bun. Dar la cerc s-a învăţat că irigaţia
La propunerea Iui Andrei Petre, An culturilor e un lucru şi mai bun.
drei Sîn, Ion Dăroiu, Maria Olteanu şi Şi s-a prevăzut irigarea a 20 hec
a altor cursanţi, gospodăria a mărit tare de cartofi, 60 hectare de porumb,
70 hectare de sfeclă de zahăr, plus 40
hectare de grădină de legume şi bine Echipa de dansuri repetă sub îndrumarea învăţătoarei Maria ticnea
de agitaţie ajută înţeles cele 90 hectare de orez.
Cursanţii au învăţat că soiul Wniimk
do floarea soarelui este mai bun şi au
propus ca să-l folosească pe toate cele
kg. de sfeclă. Pentru această recoltă, 220 hectare semănate cu această plan
Constantin Anghel a primit următoa
rele : tă. Ion Bratu şi Ion Cemat au insistat
să se respecte toate îndrumările pri
mite la cerc şi au arătat că în
bani numerar . . . » . 4.170,25 lei urma celor învăţate la cerc ei au
83,405 kg. de zahăr , , 750,65 » convingerea că după fiecare hectar
4.170 kg. borhot
a 0,07 lei/kg . , a > 291,90 „ însămînţat cu floarea soarelui şi pe
care se aplică regulile agrotehnicii a -
vansate se vor putea obţine în medie
Total 5.212,80 lei
1700 kg. boabe.
N-aş vrea să greşesc cu cifrele, dar
Socotind Ia hectar, aceasta înseamnă
o producţie de 58.682 kg., iar în bani la ora cînd scriu aceste rînduri s-au
un venit de 23.690 lei. şi semănat peste 200 de hectare cu
floarea soarelui, 60 hectare cu orz şi
Ca urmare a popularizării acestui
exemplu şi a altora asemănătoare de 5 hectare cu lucerna. Lucrurile se
schimbă însă în fiecare zi.
către brigada artistică de agitaţie, ţă Doar pe cîmp sînt peste 200 de
ranii muncitori din Petelea au con
tractat cu statul 60 de hectare pentru cursanţi care ştiu ce au de făcut.
a fi cultivate cu sfeclă de zahăr. CONSTANTIN FRINCU
corespondent voluntar
MIHAIL FIL1MON G.A.C. „Progresul”, comuna Făcăeni
corespondent voluntar regiunea Constanţa
Echipa de teatru, a cărei instructoare este tnvăfătoarea Tudorifa Croitoru, |
pune în scenă piesa „Morişca“
