Page 22 - Albina_1959_03

r /V <V tV tV ^ fV 'V Sfqtul medicului
?
M e d a lio n ş tiin ţific
t i
t t B ru c e /o z a ş i b rîn c a
t Aleksatidr i
? i In numărul 583 din 25 fe­ porcilor bolnavi se fierbe. Atra­
t Popov i bruarie 1959 am vorbit despre gem atenţia că fiind chiar să­
t t febra aftoasă. Acum ne vom o rată şi afumată, carnea poate
t t cupa de alte „Boli comune o transmite boala la om vreme
I.a 16 martie 1959 s-au inului şi animalelor" şi anume îndelungată. Această boală se
? t
împlinit 100 de ani de la de bruoeăoză şi brincă. poate lua şi prin rănile ce le
? naşterea eminentului savant poate avea omul la mîini. In
Bruoeloza este răspîndită la
? rus, Aleksandr Popov, in­ i noi tn tară de două animale: jurul rănii pe unde a pătruns
? ventatorul radioului. t vaca şi poroul. In alte ţări boala boala, apare o spuzeală roşie şi
? Încă din copilărie, viito­ t apare şi la alte animale. Micro­ bolnavul are dureri de cap şi
rul savant a manifestat o bul se numeşte „Brucela". Boala febră. Adesea boala se vindecă
t i
deosebită dragoste faţă de este foarte grea şi molipsitoare singură după 20 de zile. Uneori
t problemele tehnicii. De ace­ i şi nu are un tratament precis.
t ea el se înscrie în anul 1877 i Semnele specifice ale bolii sînt: însă dă complicaţii grave la
inimă.
? la Facultatea de fizico-ma- vacile şi oile gravide leapădă
tematici din Petersburg unde puii sau îi fac morţi. Este un Se recomandă însă tratamen­
? face o serie de experienţe i semn important de cunoaştere a tul făcut de medic, oare constă
t interesante, care au dus mai i bolii. La masculi, vierul şi tau­ din vaccin şi penicilină.
? tîrziu la inventarea radiou­ i rul, boala se localizează 1® tes­
i lui. i ticule care se umflă foarte mult Dr. OCTAV ROCIU
şi sînt foarte dureroase. Boala se
t Cercetînd descoperirea fi­
N. Arjanov şi G. Mihalev pe care-i vedeţi in iotoyrane zicianului german Hertz cu transmite prin s cursori, prin
examinind rocile diamantilere, sint doi tineri savanţi iacuţi, t privire la undele electro­ i lapte şi came. Animalele bolna­
colaboratori ai Institutului de Geologie ai Filialei lacute a t magnetice, A. Popov, îm­ l ve se sacrifică. Carnea şi laptele
Academiei de Ştiinţe a U.RS.S. t preună cu colaboratorul său t se fierb, purceii şi viţeii lepă­
Cercetările geologice făcute pe teritoriul republicii lacute apropiat P. N. Rîbkin, daţi se îngroapă, grajdurile se
? a t
au scos Ia iveală însemnate zăcăminte de diamante, aur, i reuşit să construiască Ia în­ dezinfectează ca si oamenii care
cărbune şi minereu de fier. ceput un puternic „vribra- vin în contact direct ou anima­
i tor“ (emiţător de raze), iar l lele bolnave. La om, boala «
i mai tîrziu un „rezonator" i grea şi lungă, avînd foarte multe | ...teritoriul Uniunii Sovie-
Actualităţi din agricultura t care recepta sunetele produ­ l senine: dureri de cap, greaţă, « tice este atît de întins încît «
oboseală. Uneori se umflă
în­
se de
vibrator.
La 7 mai l
X Soarele nu apune niciodată ? jj
i
1895, A. Popov a demonstrat l cheieturile ca la reumatism. Nu­ X Cînd Soarele apune la Le-
i
Uniunii Sovietice i pentru prima dată, în mod l mai medicul poate descoperi x ningrad, el răsare în cea- |
boala.
public, în cadrul unei şedin­
i ţe a societăţii ruse de Ştiin­ l Bufetul sau brînca este o boa. s 1-altă extremitate a ţării, pe j
jţ
| întinsurile Tchukotkăi.
SUBSTANŢELE desţelenite din Kazahstan, a- ţe fizico-chimice, funcţiona­ i
RADIO ACTIVE — cest hibrid este foarte rezistent i rea aparatului construit de lă produsă de un bacii, pe care ţţ ...în ultimii ani geologii ®
o fac porcii. Foarte rar o fac
ÎNGRAŞ ANUNŢ la secetă, boli şi dăunători. i el. Experienţa a reuşit şi l curcanii, raţele, miedi. jî sovietici au descoperit în «
AL BUMBACULUI Pustiul Djezkazgan, după i ziua de 7 mai 1895 este con­ l 8 pădurile taigalei bogate ză- *
care s-a dat numele noului hi­ siderată ziua de naştere 3 i Boala este grea şi dă o mare 8 căminte de diamante ? «
In cursul ultimului an agri­ brid de grîu, este un t>nut pie­ i mortalitate la porci între 3 luni
col, în Uzbekistan, substanţele tros, eu un sol bogat în săruri i radioului. l şi un an. Se ia de la un animal ...corpul omenesc este a-
radio-active au fost folosite în şi acoperit cu pelin. Aici cad a- i După această experienţă, l la altul, prin scursori, hrană, coperit de 15.450 om. pătraţi
cultura porumbului, tn luna iu­ nual circa 100 mm pre­ i savantul rus a înzestrat a- l apă. Boala se iveşte sub formă de piele ?
nie, de la 5 pînă la 10 kg. pă- cipitaţii şi bat în permanentă t paratul său cu antenă, atît i de molime mai ales în verile
mînt continînd substanţe radio­ vînturi puternice. ? la emiţător, cît şi la recep­ t ploioase. Timpul de clocire al ...la fiecare trei minute,
active amestecate cu superfos- tor, şi l-a perfecţionat în microbului este de 3 pînă la 5 Soarele degajează o cantita­
Pentru a obţine acest hibrid,
fat au fost infiltrate pe fiecare acad. Gabbasov a experimentat ? aşa măsură încît el a putut i zile. Boala începe cu căldură te de energie egală cu aceea
parcelă de 50 ha. a unui teren timp de mai bine de 20 de ani t fi folosit şi pe distante mai t mare, animalul nu mănîncă, nu care se consumă intr-un an
experimental. înainte de a f: in­ t mari. La 24 martie 1896, la } bea, se ţine greu pe picioare,
trodusă în sol, această masa a peste 800 de soiuri de diferite t o şedinţă ordinară a socie­ t are ochii roşii, plini de lacrimi, pe întregul pămînt ?
fost fărîmitată mărunt, deve­ culturi agricole, printre care tăţii de Ştiinţe fizico-chîmi- îi apar nişte pete roşii pe urechi ...un fag în vîrstă de 100
500 de soiuri de grîu de primă­
nind tot atît de fină ca şi pu­ ? ce, A. Popov a transmis } şi pe gît, care apoi se învine.
dra. vară. t pentru prima dată în lume i ţese. Animalul neîngrijit, cele de ani, a cărui coroană are
Experienţa a arătat că sub­ FULGERUL IN SLUJBA i o radiogramă. Statia de e- i mai adesea moare. Sînt şi forme 250.000 de frunze, transpiră
stanţele radio-active contribuie AGRICULTURII t misie se afla în clădirea In­ t ascunse care atacă inima şi, por. zilnic 50 litri de apă ?
la sporirea puterii de germinare t stitutului de chimie, iar re­ cui, în aparenţă sănătos, moare ...cele mai vechi instru­
a plantelor, accelerînd în ace­ Duoă fiecare descărcare elec­ ceptorul la o distantă de 250 t brusc Ia o fugă mai mare. Trata­
laşi timp creşterea lor. Recolta trică se produce în aer o îmbi­ t metri. i mentul făcut de veterinar dă foarte mente muzicale sînt harpa
a fost de 3.000 kg. bumbac !a nare a azotului cu oxigenul, în t Prin experienţele sale ul­ i bune rezultate cu ser antirujetic şi fluierul egiptean ? Ele au
hectar, adică cu 30-35 la sută urma căreia aproape o tonă şi ? terioare, A. Popov a adus şi penicilină. Porcii din gospo­ peste 6000 de ani vechime.
mai mult decît de pe ogorul ne­ jumătate de oxid de azot — în-
îngrăşat. grăşămînt de mare valoare — ? aparatului de radio inventat t dărie se vaccinează toţi. Carnea 8*
Experienţe asemănătoare se cade pe pămînt o dată cu ploaia. t de el o serie de perfecţio­ i
vor efectua anul acesta pe o- Inginerii sovietici au încercat i nări şi a mărit considerabil t
goarele de bumbac din Tadji- să pună fulgerul în slujba a- t puterea lui de emisie la dis­ C U V I N T E Î N C R U C I Ş A T E
kistan şi Turkmenia.
griculturii. In acest scop ei au t tante mari. t
SOI DE GRIU REZISTENT propus un procedeu original. t Lui 'A. Popov, părintele i Orizontal: 1. A-
LA SECETA Cînd cerul este acoperii de t radiofoniei, îi datorăm toate i not imput reînnoirii
nori şi prevesteşte furtună, sînt naturii — Pasăre
Savantul cazah, acad. Arap lansate baloane de cauciuc t cuceririle dobîndite în de­ t care anunţă sosirea ^jf4rn£a>cu*€ii
Gabbasov a obţinut hibridul de prinse de un fir metalic foarte t cursul anilor în domeniul i primăverii 2. Se f l 13
grîu „Djezkazganka" care dă fin. Descărcarea se produce ? acestei ştiinţe cu multiple t plantează primăva­
o recoltă de peste 25 de chin­ între nori şi între pămînt şi ur­ ? aplicaţii în cele mai diferite t ra în grădina de
tale la hectar. Semănat anul mează drumul firului metalic, legume (pl) —
trecut pe ogoarele unuia din nimerind tocmai acolo unde e t ramuri de activitate. i Arborele viermilor
sovhozurile de pe pămînturile nevoie de preţiosul îngrăşămînt! K , /\_| r\/ de mătase (pl.) 3
Bărzdez pămîntul
— Bă( — Arbore
roditor. 4. Terenuri
— nu se fierb oi numai se
opăresc; însămîntate — Nu-
— nu se ţin prea mult stoar­ căuta în carul cu
se între ape : , fin ! 5. învaţă să
— se limpezesc cu apă caldă conducă tractorul
şi otet ; 1 (pl.) 6. Trage braz­
Budinci de carne cu varză acest aluat, se auaugâ puţină — se întind la soare puter­ de adinei peste p-
goare — Pronume
drojdie de bere muiată în apă nic. întîi pe fată, apoi pe dos ; i
Luăm o varză dulce şi o tre­ călduţă, trei ouă întregi bătute — se strîng jilave şi se cal­ posesiv — R. 7.
cem printr-o râzătoare cu bine şi un pahar de smîntină. că imediat Ţinut în nordul Ar
găuri mari. Apoi, împreună cu Se pune apoi într-o tavă unsă dealului — Pămîn
o ceapă tăiată măruţii, o călim şi presărată cu făină şi se coa­ 9 Gin dac ii negri de bucătărie ' turi brăzdate de H
în untdelemn şi o lăsăm sa se ce la foc potrivit, cam o jumă­ se stîrpesc repede dacă ameste- I pluguri — Animal
răcească. După ce s-a răcit tate de oră. câm în părţi egale făină de de tracţiune 8. Iu­
bine. adăugăm o jumătate de grîu şi ipsos, pe care le punen ' bit (poetic) — Iu­
kilogram de carne tăiată buca­ SFATURI PRACTICE în locurile unde ţinem alimen­ besc cu pasiune 9
tele, putină pîine muiată şi tele. l Notă muzicală — Marca trac meii care naşte — A împodobi
stoarsă şi trecem tot acest a- 9 Lustrul de pe hainele de 9 Pentru curăţarea obiecte­ tearelor fabricate la uzinele din 4. Belşug (lig ) — Carîmbui
mestec prin maşina de tocat. stofă se scoate astfel : după ce lor din aramă putem folosi o Oraşul Stai.n — Iubire curată cizmei 5. Strînsâ ia un ioc —
Amestecăm această tocătură cu am curăţat rochia sau haina, se ceapă tăiată amestecată cu pu­ (pl) 10. Conjuncţie — Pronume Gavriiă Stănescu 6. Fremăta
un ou, sare, piper şi o aşezăm înmoaie o cîrpă în oţet ameste­ ţin pămint. Dacă obiectele din personal — Nănnşă 11. Aşa cum codrul — Aşezate la locul lor
apoi într-o cratită unsă şi pre­ cat cu puţină apă (cirpa nu aramă sînt cizelate, ele se cu­ au fost tractoriştii încă dm tim­ 7. In urma plugului tras ae
sărată cu pezmet sau făină. O trebuie stoarsă prea tare) pe răţă numai cu ceapă. pul iernii pentru începerea muu tractor — Pasăre călătoare cu
coacem Ia cuptor pînă se rume­ care o aşezăm peste partea lus­ cilor de primăvară — La lanţ cioc ascuţit 8. In trior — Usuc
neşte bine. Se serveşte la masă truită- Se calcă apoi cu fierul 9 Funinginea pusă la rădă- | 12. Stare de belşug în gospo Pe jumătate — Pronume per­
cu garnitură de cartofi pră­ încins bine. Cînd stofa este încă cina trandafirilor. îi apără de \ dăria colectivă — Cadou 13 sonal — Minie 9. Conducătorul
jiţi. umedă şi caldă se perie uşor purici. | Sprijină viţa de vie din primă­ gospodăriei colective 10. Cintec
locul respectiv vară pînă in toamnă — Peri­ — Camere II. Conjuncţie -
Prăjituri din mălai 9 Spălarea iilor naţionale se 9 Tigaia in care am prăjit oadă istorică — Devine animat Afluent al Tisei — A înmina
întrebuinţare — Pronume
t2.
deosebeşte de spălarea rufelor peşte sau ceapă îşi pierde mi­ odată '•u sosirea primăverii.
200 gr. de mălai cernut prin obişnuite şi trebuie respectate rosul dacă atunci cînd e fier- ; Vertical: 1. Maşini agricole demonstrativ — Nume bărbă­
sită deasă se opăreşte şi se 4- următoarele reguli: binte punem în ea cîteva fire — Nu 2 Răsărite din loc în tesc 13. Pasăre cîntătoare c<*
mestecă cu două linguri de mie­ — se spa'ă rep'He si numai de ceai şi o frecăm b're cu loc — Cadre — Curat 3. Sînt zboară drept spre soare — Are
re sau zahăr. După ce s-a răcit pe dos; ele. ' — Dă asistenţă medicală fe- forma încovoiată-