Page 27 - Albina_1959_03
P. 27
O î I C V o
a
f i C •
Acum cîtiva ani, cînd s-a în tar. Chiar şi în întovărăşire,
fiinţat în comuna noastră pri producţia lui a fost mai mică
ma întovărăşire, unii s-au tre decît a vecinului său, pentru
cut doar cu cîte un hectar, că, spre deosebire de Burloi
două, păstrîndu-şi restul în a- Constantin, el n-a tăcut toate
fara întovărăşirii. Ce-şi spu lucrările în comun.
neau oamenii : „mai întîi să Ei. dar ca Burloi Toader au
vedem cum îi, şi-apoi...“ Mai mai păţit şi alţii. Petrache Pe-
tîrziu însă s-au convins toţi de trache, bunăoară, din întovă
foloasele lucrării pămîntului în răşirea „1907", a avut în înto
comun. Au văzut că bine au fă vărăşire un hectar cu grîu, de
cut cei care au venit de la în pe care a recoltat 1.250 kg.
ceput cu tot pămîutul în înto boabe. Iar în afară, încă unul,
vărăşire, şi-şi ziceau că bine ar de pe care a strîns 650 kg.
fi fost dacă ar fi făcut şi ei la A pierdut deci 600 kg. de grîu.
fel, căci unul a fost rodul mun In munca de lămurire pe
cii în întovărăşire şi altul pe care am dus-o pentru coope
pămînturile din afară. In anul rativizarea comunei, noi am
1958, bunăoară, cu toată sece
ta, întovărăşirile au recoltat în folosit fapte şi întîmplări de
acest fej petrecute în comuna
medie 1.250 kg. de grîu la hec noastră. Pentru a arăta ţă
tar. Pe tarlalele unde s-a lu ranilor muncitori ce foloase au
crat în comun, producţiile au dacă se înscriu cu tot pămîn-
ajuns pînă la 1.600 kg. in timp
ce în sectorul individual s-au tul în întovărăşire, noi am fo
losit şi alte metode. La cămi
adunat abia cîte 600— 800 kg.
nul cultural, la adunările să
Sînt la noi, în întovărăşirea teşti şi chiar în grupuri de să
,Viaţă nouă" doi vecini, pe teni, am făcut, bunăoară, soco
nume Burloi Gh. Toader şi teala cîtă recoltă s-ar fi putut
Burloi C. Constantin. Amîndoi cîştiga dacă toate pămînturile
au cîte 7 hectare şi jumătate ar fi fost în întovărăşire. A
iepămint. Burloi Constantin s-a rezultat că pe cele 1.118 hec
înscris în 1953 cu tot pămîn- tare, care erau anul trecut în
tul, iar Burloi Toader s-a tre afara sectorului socialist, s-ar
cut în 1954 doar cu 4 hectare. fi putut obţine în plus încă
Cu citeva zile in urmă, oa ceea ce a cîştigat Anghelută mobilă de bucătărie, aparatul Cu toate că sînt vecini şi au 475.243 kg. de cereale, care,
menii muncii clin Odobeşti, re Căpăţină de cînd lucrează în de radio. Acestea sînt lucru tot atita pămînt, veniturile lor valorificate la contractări, ar
giunea Galaţi, au sărbătorit un G.A.C. „16 Februarie 1933“ din rile pe care le-a primit ca n-au fost la fel. Burloi Con fi adus un venit de 641.578 lei.
eveniment deosebit de impor Odobeşti zestre de la părinţi. stantin a adus acasă în 1956, Asta, fără să ţinem seama de
tant. Ultimele familii de ţărani Colectivistul le-a vorbit cu 4.500 kg., iar în 1957, cu suprafeţele cuprinse în haturi.
muncitori de aici, urmînd în despre toate acestea cu multă * 5.000 kg. mai mult decît veci Dacă pe cele 1.118 hectare
demnul partidului s-au înscris căldură. După ce s-au ospătat, cins nul său. Anul trecut Burloi s-ar fi lucrat în comun, s-ar fl
în cele două gospodării colec — In 1958 — Ie-a spus ei tind dîteva pahare cu vin, din Constantin a avut trei hectare recoltat cel puţin 1.788.800 kg.
tive. Evenimentul este cu atît — am lucrat în colectivă cu cel bun, primit de la colectivă, semănate cu grîu şi două cu de cereale, adică cu 876.869
mai însemnat cu cît Odobeştiul patru braţe de muncă. Pentru oaspeţii s-au odihnit şi abia porumb. A recoltat la hectar kg. mai mult decît s-au strîns
este prima localitate cu spe munca depusă am primit la dimineaţa s-au despărţit de cîte 1.600 kg. de grîu şi 1.500 în 1958. Cîştigul ar fi fost ia
cific viticol din regiunea Ga ziua-muncă 63 de lei, in afară familia colectivistului Anghe acest caz de 1.200.000 lei.
laţi, colectivizată în întregime. de produsele în natură. In to lută Căpăţină. kg. de porumb boabe.
Pentru răspîndirea experien tal am primit 48.000 lei, 300 — Facem şi noi gospodării Burloi Toader a avut in în Cine poate rămîne indiferent
ţei pozitive dobîndită în munca kg. grîu, 250 kg. cartofi, 660 colective şi vă vom invita, tovărăşire două hectare cu în faţa unor asemenea fapte ?
politică de masă, desfăşurată litri vin, 40 litri ulei, 50 litri nene Anghelută, să ne vizitaţi grîu, de pe oare a obţinut cîte Căci nu-i tot una dacă recol
în scopul lărgirii sectorului ţuică şi alte produse. — au zts el la plecare. Şi cre tezi 600 kg. de grîu la hectar,
socialist, în zilele de 14 şi 15 — Păi, ati luat bani şi pro dem că nu ne veţi ocoli. 1.100 kg. la hectar şi două hec sau 1.600, dacă obţii un venit
martie a.c. a avut loc la Odo duse multe, nene Anghelută, — Vom veni negreşit, le fă tare cu porumb, de pe care a de 1.000 lei la hectar, şi nu
beşti un schimb de experienţă interveni întovărăşitul Oprea recoltat cîte 1.000 kg. de boabe 2.000 lei.
la care au participat : secretari Baltag. gădui Angheluţă strîngîndu-le la hectar. Pe pămtntul ce-i ră După cum spune proverbul,
ai comitetelor comunale de prieteneşte mîinile. „tot pătitu-i priceput" ! Ţăra
— Aşa e la colectivă,
partid, preşedinţi de gospodă varăşe Oprea ! to măsese în afară, porumbul a nii muncitori din comuna
rii colective, de sfaturi popu STROE SOLOMON dat numai 600 kg. boabe la hec- noastră au priceput care e dru
lare comunale şi de întovără — Şi la noi se duce muncă mul recoltelor bogate şi din ce
şiri agricole, directori de şcoli pentru înfiinţarea unei gospo în ce mai mulţi au trecut cu
şi de cămine culturale din ra dării colective zise Ştefan I.
ioanele Focşani, Tecuci. Pan- Pantîru. Eu am făcut cerere. tot pămîntul în întovărăşire.
ciu şi Vrancea. Cu acest pri Mai sînt însă unii ţărani mun De Ia Craiova mai jos In felul acesta, acum citeva
lej au fost vizitate gospodă citori oare se mai gîndesc cum săptămini, s-a terminat coope
riile colective şi colectiviştii o să fie cu zestrea. Zic -că le .Foaie verde pom umbros Dumbrăvioara şi izvorul. rativizarea comunei.
la el acasă. vor rămîne fetele nemăritate, }De la Ciaiova mai jos, Şi iar verde toii lipan
Colectivistul Anghelută Că- că nu le ia nimeni fără zestre. l Colo-n sat la Sărbătoarea, Arde suflet de oltean In primăvara asta o mare
păţină B avut ca oaspeţi pe — Auzi Vorbă. Colectiviste i Am o mîndră cum e iloarea Şi nu arde de durere. parte din ţăranii muncitori în
Oprea Baltag, ţăran întovărăşit fără zestre. Ştiţi dumneavoas , Cu gura ca fragile, Ci de-a dragostei putere — tovărăşiţi vor trece la execu
din comuna Gologanu, raionul tră ce zestre i-am dat fetei , Şi ochii ca murele, Şi nu arde dintr-o doară.
Focşani, şi pe Ştefan I. Pan- mele Valerica pe care am că i De-mi lumina zilele ; Ci de drag că-i bine n ţară. tarea tuturor lucrărilor agrico
tiru întovărăşit din comuna sătorit-o de curind ? Să vă le in comun.
, Mina ei tine volanul
Făurei, raionul Focşani. spună ea, că-i aici de faţă. i De creşte pe luncă lanul — Cules din comuna Săr
Discuţiile între gazdă şi Valerica pofti pe cei doi oas , Cînd porneşte cu tractorul bătoarea, raionul Craio M. PARASCH1V
oaspeţi au durat pînă noaptea peţi în camerele ei. le-a arălat , Cîntă valea şi ponorul. va de 1QN SOCOL. preşedintele întovărăşirii agri
tîrziu. Cei doi întovărăşiţi s-au mobila nouă din dormitor, ma cole ..1907“ din comuna Pogoa
interesat îndeaproape despre şina de cusut, garnitura de nele, regiunea Ploeşti
^AOJL$LOJUlAJUUULlULSUULlUUUUL!UUUULIULIUlJUUUlJUUUL#JULft..8. JUUAAiULa.AJLfl.ll.fi. AiUUUUUJLSUUJLflJLSlJUUlJU^^ Q_.TJlJUU.ililJLaAlU.fi-J»
O
(Urmare entuziastă a oa
din pag. l-a) menilor muncii de
la sate în cadrul
întrecerii socialis
variate de popu te şi patriotice.
larizare şi răspîn-
dire a cârtitor a- Alte forme ale
grotehnice legate agitaţiei vizuale • Ş
de culturile specifice satului şi de de asemenea, în cadrul acestor emi Cămineie culturale au sarcina să oa panoul, vitrinele cu ziare, expo
luarările campaniei agricole de pri siuni, scurte conferinţe sau expuneri sprijine prin toate mijloacele între ziţiile de cărţi, fotomontajele, foto-
măvară ca.: expoziţiile de cărţi, agricole întocmite pe plan local, cerea socialistă din gospodăriile a gazetele, gazetele cetăţeneşti, pot fi
colportajul cărţii, standurile, recen prezentarea unor cărţi agrotehnice folosite, de asemeneai în activitatea
ziile şi prezentările de cărţi etc. de mare actualitate care se găsesc gricole colective, sau întrecerile pa culturală pentru sprijinirea lucrărilor
O grijă deosehilă trebuie acordată la biblioteca căminului, a coltului triotice din comune şi sate, popu agricole de primăvară.
cercurilor de citit. roşu din G.A.C. sau biblioteca co- larizînd obiectivele concrete ale în Realizarea sarcinilor arătate mai
O dată cu începerea campaniei, muncdă, .scurte programe artistice trecerii, în diferite etape, precum şi sus, nu e posibilă fără antrenarea
cercurile de citit pot fi transformate Închinate fruntaşilor în agricultură. rezultatele obţinute, aspectele pozi electivă a tuturor cadrelor de inte
în adevărate centre de propagare Ca şi în uzine şi iabrici, întrece tive de muncă, iniţiativele bune, lectuali şi tehnicieni din localitate,
a cunoştinţelor agrotehnice referi rea socialistă ca metodă comunistă realizările deosebite. In comunele iărâ o strînsă colaborare cu toate
toare la muncile agricole de primă de muncă se bucură şi pe ogoarele cu gospodării agricole colective, fie organizaţiile de masă, cu un cuvînt,
vară. patriei nostre de o preţuire din oe care director de cămin trebuie să fără o mobilizare a tuturor forţelor
In satele unde există stafii de ra în ce mai largă din partea oameni considere o datorie de cinste spri din sat, în activitatea culturală. Di
dioamplificare sau centre de radio- lor muncii de la sate. jinirea efectivă a colţului roşu în rectorii căminelor culturale Îm
ficmre se recomandă căminului cul In gospodăriile agricole colective, organizarea muncii politice de masa preună cu colectivele lor de muncă,
tural să sprijine transmiterea regu sub conducerea şi din iniţiativa or şi oulturale. pentru popularizarea sub conducerea organizaţiilor de
lată în această perioadă a unor ganizaţiilor de partid, întrecerea rezultatelor obţinute în întrecerea
O f emisiuni ca : «Ştiri de pe ogoarele socialistă cuprinde în fiecare an mii socialistă. partid, trebuie să facă din activita
tea culturală un instrument viu şi
3 raionului şi comunei noastre", şi mii de colectivişti, care răspund In munca de popularizare a între eficace de sprijinire a sfaturilor
„Fruntaşi în muncile agricole la rai- cu dragoste şi entuziasm chemării cerii socialiste, căminele culturale populare locale, a gospodăriilor co
i tea colectiviştilor sau întovărăşirilor de a participa ou toate forţele şi pot folosi cu succes variatele forme lective, a cooperativelor agricole de
cradan", «Cifre şi fapte din activita
capacitatea lor la înfăptuirea şi de
din comuna noastră în campania a- păşirea sarcinilor legate de conti ale agitaţiei vizuale ca: lozincile, .producţie sau întovărăşirilor agri-
graficele, tabla de onoare, foile vo
aole, în lupta pentru traducerea in
aricolă de primăvară", «Sfatul agro nua întărire economică şi organiza lante, notele «fulger* etc., care să viaţă a sarcinilor trasate de parti-
nomului local" etc. Se pot prezenta. torică a gospodăriilor colective.
«a prezinte aspecte concrete din .lupta ■dul şi guvernul nostru.
3 r » m m r w r < n m m ^ ^ o < m n r s r n r î r t n n r ^ ^ is v rim n s v în n n n rir r în r & r în n m n r o im n n n n r r ir im n r in r ^ ^
