Page 28 - Albina_1959_03
P. 28
înfrăţiţi în muncă Insem
şi pe scenă unui p
In sfîrşit, toate lucrurile au fost puse La faza raională :
la punct. Uşor n a fost. Să nu uităm concurs artistic, de;
că un concurs dă multă bătaie de cap, căminului cultural
mai ales celor din comuna gazdă. O mana, raionul Pil
mică scăpare şi apoi să te ţii. Nu te
iartă nici concurenţii şi cu atît mai printre altele, şi brij
gitaţie a căminului
puţin spectatorii. Bunăoară, chiar cînd na Mareş (instructo
organizatorii se gîndiră să mai răsufle Dobre).
puţin, cineva anunţă :
— Vin ! Din punct de v(
In faţa căminului cultural traseră ticii, textul prograi
două UTOS-uri cu tot atitea remorci. orientat. Colectivul
Iecea Mare — făcu un cunoscă găzii şi-a propus să
tor. terilor despre cea
— Iată-i şi pe cei din Berecsău, iar blemă a satului: ti
după ei vin cei din Bogda — completă listă a agriculturii,
altul. programului că în
Un val de tineri şi tinere năvăli In o puternică întovăr:
sală. Alţii se opriră în faţa afişului ce prin rezultatele ob
anunţa concursul. un îndemn pentru
Pe cer a apărut o pată albastră. O muncitori de a păş:
palmă de senin după cîteva zile de laşi trotuar. Tineretului romîn ş! gerJ Gheorghe Chivu. Nici unul din ei nu turii socialiste.
ploaie rece şi măruntă. Părea că ţine mau nu-i era îngăduit să se întrunea are mai mult de 14 ani. Cei mai mulţi Inţelegîndi me
cu tot dinadinsul să-şi trimită salutul scă împreună. Ba, dimpotrivă, an cu însă sînt între 7 şi 10 ani. Un singur va prin activ,,atea
său artiştilor amatori ce aveau să se an i se sădea în inimă de către cei in interpret are 6 ani şi dacă spectatorii nou în viaţa satului
întreacă pe scena căminului cultural teresaţi , veninul urii. n-au reuşit să-l vadă la faţă, de vină dar harnicilor în
din Cărpiniş, în cadrul concursului al a fost numai acordeonul, care îl aco cîntece de muncă.
cincilea şi al festivalului tineretului. In Astăzi, cei 96 de corişti romîni şi perea de nu i se vedeau decît... chipiul
sală părerile erau împărţite. Cine-o să germani, crescuţi şi educaţi în spiritul şi ghetuţele cu care bătea tactul în Spor la muncă,
cîştigo ? dragostei faţă de muncă şi al Înfrăţirii, Să răsune doar
cîntă victoria vieţii noi, a vieţii îmbel piciorul scaunului. Munca voastră
Orchestra a luat fiinţă în februarie
împreună muncim» şugate. Cărpinişul, ca toate comunele anul trecut. Timp de trei luni de zile Roditoare ca bt
din raionul Jimbolia, este în întregime
împreună cintăm.** colectivizat. 3.749.000 de lei a fost ve copiii au învăţat teoria muzicală, apoi
nitul gospodăriei anul trecut. 5.713.000 au trecut la instrumente. Dar pînă să Brigada artistici
Nimeni, acum în fierbinţeala con Iei va fi venitul în acest an. In numai ajungă aici, pe scena căminului, n-a Mareş militează în
tru mobilizarea ţări
cursului, n-ar fi putut să-şi amintească doi ani (1957-58), 70 de colectivişti fost tocmai uşor, şi copiii au arătat în înfăptuirea sarcini
precis cine a fost cu ideea. s-au mutat în case noi. 240 şi-au cum cântec: gospodăreşti ale oo
— S a născut, aşa dintr-o necesitate părat aparate de radio, 370 biciclete
firească — spune zîmbind tovarăşul şi trei motociclete, peste 80 şi-au mo „Căci noi mulţi adeseori drumurilor şi a poc
bligaţiilor către sta
Lubeş, secretarul de partid, — dintr-o bilat casele după ultima modă, iar 170 Instrumente n-am avut“.
dorinţă a tuturor, aşa cum în urmă cu de colectivişti şi-au cumpărat vad cu sarcini de mare ci:
vreo 9 ani s-a înfiripat colectiva. Dacă lapte. Forţa înfrăţirii şi a unirii este Cine ar fi ajutat în trecut să aibă cetăţean. Colectivul
critice nici lipsuril
muncim şi cîntăm împreună pe ogor, da necontestat. instrumente 43 de copii, chiar dacă ei încă în această priv
de ce n-am cînta tot împreună şi pe ar fi îndrăgit muzica la fel ca şi car
acenă P Iată ideea. Iar rezultatul e pe Orchestra copiilor tea şi joaca ? Şi-ar fi deschis bogătanii
scenă. pungile pentru copiii sărăcanilor ? „■De la Grădiş
In sală s a făcut linişte. Cortina s-a La ode mai multe spectacole, orches Iată însă că în condiţiile vieţii noi, Alici o piatră n
ridicat. 96 de corişti îşi aruncară pentru tra îşi trădează prezenţa chiar dacă Socialiste s-au găsit bani: fondul cul Podurile-s vai i
Şanţuri nu-*, ci
o clipă privirea peste public. Sute de este ascunsă după cortină, prin Încer tural al gospodăriei colective. 25 de
colectivişti îşi căutară din ochi odras carea instrumentelor. Ei bine, cei 43 de mii lei au costat instrumentele.
lele, prietenii şi cunoscuţii. Clipa era de copii ai colectiviştilor din Iecea Mare Scopul e6te însă de nepreţuit. Părinţii este o proc.^mă ca
cu adevărat sărbătorească. n-au făcut aşa ceva. Cînd faldurile cor lor, romîni şi germani, muncesc în cetăţenii comunei.
Prunul examen a început. Timp de tinei au fost date la o parte, oamenii frăţiţi pe ogoarele colectivei. Copiii lor Mai aflăm, de a:
b jumătate de oră sala răsună de trei din sală au rămas pentru o clipă ui creso în spiritul înfrăţirii prin şcoală şi rauna Mareş s-a p
ori prin trei cîntece : „Măreţ pămînt al miţi. O clipă doar, pentru că la un prin artă. unei şcoli. Cea ma
patriei iubite", cîntecul popular ger semn anume al dirijorului lor, Iosif 923 de familii de romîni şi germani
man „Ruf, Ruf“ şi cântecul popular Beizer, acordurile dntecului „Ascultaţi lucrează peste 3.580 de hectare. Numai cuitoriior a Înţeles
romînesc „Floarea Bănăţeană". anul trecut gospodăria colectivă din Ie- acţiuni şi şi-a achi
cum cîntăm noi copiii" au umplut sala.
Flori bănăţene sînt şi Eugenia Ră- cea Mare a realizat un venit de
duca, Ecaterina Jung, Sofia BarbuTa, „Mult nu ftim , totuşi mulţumiţi 4.123.000 lei. In anul 1959 venitul va
Bell Dori şi celelalte coriste. împreună veţi fi fi de peste 8 milioane de lei şi elevul
cu Ion Rujescu, Heiman Iosif şi cei Ca şi jocul ni-e dragă muzica Gheorghe Chivu, fiul secretarului de
lalţi băieţi, ele alcătuiesc cel mai fru Melodii foarte dulci găsim in ea partid din gospodărie făcu socoteala că
mos buchet pe care l-au văzut vreo Dragi părinţi, dragi oaspeţi mici şi fondul cultural se dublează şi deci
dată ochii celor din Cărpiniş. Mulţi co şi m art', orchestra poate creşte la peste 80 de
rişti s-au născut şi au crescut aici pe instrumente.
pămintul mănos al Cărpinişului. Dar în La dne să te uiţi întîi ? La MircâuJ „Venitul colectivei". Cît de gingaş
trecut pămîntul mănos era stăpînit de sună aceste cuvinte în gura unui copil.
bogătani, iar colectiviştii de azi care bcă Igreţ sau la Goţea Niculina care El ştie că fericirea, viata îmbelşugată,
pe atunci argăţeau la ei, n-aveau voie îşi potrivesc arcuşurile pe vioară sau asigurarea a tot ce-i doreşte inima stă
să păşească alături de bogătani pe ace la Richard Beizer, Elfride Zaharias şi In forţa colectivei.
Şi mai ştiu ceva capiii. Nu oricine
poate cânta în orchestră. Eşti fruntaş
la învăţătură ? Pui mîna pe mult rîv-
nitul instrument şi înveţi a cânta. Nu ?
Aştepţi pînă ajungi fruntaş. Şi copiii
învaţă bine. Dovada ? Toţi membrii
orchestrei sînt fruntaşi. După ce-şi ter
mină lecţiile, nu-şi pierd vremea cu
hoinăreala. Se duc la cursuri şi fac re
petiţii. E cea mai frumoasă îndeletni
cire din timpul lor liber.
★
Spectatorii din Cărpiniş au avut pri
lejul în ziua aceea să-i vadă la lucru şi sen
pe coriştii din Bogda, pe cei din Iecea
Mică, orchestra populară din Berecsăul Nu
Mare compusă din romîni, germani şi ci-i
sîrbi, echipele de dansuri romîneşti şi
germane din Cărpiniş şi din Iecea sul
Mică. Toţi au fost răsplătiţi cu înde
lungi aplauze pentru măiestria lor
artistică. E i
Ţăranii muncitori romîni, germani şi
slrbi, cimentîndu-şi prietenia şi frăţia, nâ
formate în munca comună, pe întinde cin
rile gospodăriei colective, s-au prezen
tat împreună şi pe scenă 1
4Cori/l colectiviştilor 'din Şlelâneştl, Inie rpretind melodiei ^Bădili al, ŞMg 8
ţreşter pe tracto r"^ CL. MUNTEANU.
