Page 29 - Albina_1959_03
P. 29
e pe marginea
iram de brigadă
al V-lea şi seriozitate în tratarea principalelor
pe scena probleme politico-economice ale sa
ma Gea- tului.
prezentat, Este însă importantă şi forma în care
ică de a- se îmbracă un conţinut valoros. O
In comu formă plăcută (versuri, monologuri sau
nul Ion dialoguri "frumoase) va avea o mai
mare putere de sugestie asupra spec
problema- tatorilor.
fost bine In această direcţie brigăzile trebuie
e al bri- să ceară ajutorul calificat al casei re
:ă specta. gionale de creaţie.
oare pro- In primul rînd trebuie spus că nu
•ea socia- este neapărată nevoie ca programul
iin textul brigăzii să fie întocmit în întregime
res există în versuri. Acest lucru dezavantajează
colă, care activitatea brigăzii, şi poate duce la
unele greşeli, deoarece se fac şi versuri
constituit
de fărani nereuşite. Este mai bine ca acolo unde
a ajţricul-! nu se pot realiza versuri potrivite, fie
să se facă un text în proză, fie să se
adapteze creaţiile folclorice orale ale
a iO- poporului nostru (ghicitorile, strigătu
tot ^<3 e rile, zicătorile etc.).
aduce în De asemenea, trebuie mai multă
frumoase
grijă la îmbinarea melodiilor cu textul.
De pildă, pentru finalul programului
brigăzii din Mareş ar fi fost mai bine
tcurie să se folosească un cîntec de masă ti. Echipa de dansuri a căminului cultural din comună Slobozia, execulînd o sirbă.
rînt neresc, vioi şi entuziast, sau un brîu
i fie „pe opt“ de prin părţile Piteştiului,
lămint.
însoţit de nişte strigături pline de dan.
Este necesar ca brigăzile artistice de
latre din agitaţie să se bucure de mai mare spri
timp pen. Ce nu ştie spectatorul
mcitori la jin şi îndrumare din partea caselor re
ninistrativ- gionale ale creaţiei populare Şi a ca
selor raionale de cultură. Colectivele
,menajarea de creaţie de la sate manifestă mult
Iritarea o- In sala mare, încăpătoare a casei de Şi veneau oamenii la repetiţii în cea
dan şi entuziasm, dar ele trebuie aju
rivite ca tate mai ales în privinţa formei artis cultură din Curtea de Argeş, au venit ţa înserării, cale de 3-4 kilometri. Dat
ru fiecare tice a ' programelor, pentru îmbunătă în duminica aceea peste o mie de oa cui îi stătea în gînd să măsoare dis-*
au uită să ţirea t&ckdui şi a mişcării în scenă. meni pentru a asista la faza raională tanţa p Cînd oamenii plecau pe Ui
nai există a celui de al V-lea concurs al artişti casele lor, mai continuau să discute tot
La faza. raională desfăşurată în co-
tul că: lor amatori de la sate. despre cor. Un gînd le stăruia U
Geapiăna se afla tot colectivul
V Spectatorul a aplaudat programul minte, o întrebare la revenea mereu pe
secţiei raionale de învăţămînt şi cul brigăzii artistice de agitaţie, s-a lăsat
t a * tură. Desigur că aceştia au fost de purtat pe aripile dntului, a admirat buze: „oare vom izbuti la faza
acord că ţ i ceea ce priveşte forma ar vîrtejul dansului şi frumuseţea pitoreş raională" ?
tistică, brigăzile ar fi putut să se pre tilor costume naţionale. Răspunsul îl primesc acum prin va
zinte la un nivel mai înalt. Dar ce i-a lul de aplauze, mult timp neîntrerupt,
oprit să le ajute pe parcurs, înainte de ...Pe scenă, în bătaia reflectoarelor,
- t i se află membrii corului din comuna
a se prezenta la faza raională ? Se ★
Galeş. Dirijorul, un om mărunţel de
mai pot făce încă multe lucruri bune Prezentatorul a ieşit în faţa cortinei
că Sat' co-' statură, cu nelipsitul diapazon în mină,
acum, în etapa de pregătire a fazei dă tonul. Apoi din piepturile a peste fi a anunţat:
construcţia
regionale. Brigăzile artistice de agita o sută de corişti şi coriste a izbucnit o •— Echipa din comuna Brădet va
ii*ti. a lo» melodie puternică prin care se slăveşte
ţie trebuie sprijinite cu mai multă dra prezenta dansurile locale Floricica,
aţa acest», măreţul pămînt al patriei iubite.
goste şi competenţă. Şi aceasta nu pu- Hora Nuţii şi Rîca.
ânrfie ţon- Oamenii din sală ascultau cu aten
mai cu prilejul fazelor de concută, c f ţie încordată glasurile curate oe se Fină aici nimic deosebit O echipă
permanent. ,,v uneau într-o deplină armonie. Mulţi valorifică folclorul local. Dar iată că
1 al brfgă- dintre ei, care mai auziseră şi altădată
LAlSCAR STANCU prezentatorul mai adaugă cu un zimbet
maturitate corul din Galeş şi-au spus satisfăcuţi:
„Nu se fac ei de ruşine nici acum". abia perceptibil: „Dansurile au fost cu
Şi într-adevăr, melodia curgea cînd mai lese de învăţătorul Petre Săndulescu",
tumultoasă, cînd mai lină, asemeni Spectatorii au fost puţin miraţi. —i
ROmEÂSCA ce ecoul ultimei note s-a stins, ropote înţeleg să culegi un dans din altă co
Cum adică ? — se întrebau cîte unii,
nnui izvor cristalin de munte.
După
de aplauze au venit să răsplătească mună, dar din moment ce există la tine
X
!Vwpuirea de lin ia ţi culori, strădania coriştilor, înaltul lor nivel în sat înseamnă că oamenii îl cunosc.
rtâ ţara în cerga asia lu n gâ; de interpretare. Adevărul este însă cu totul altul. Dan,
Pe feţele îmbujorate ale membrilor şurile acestea au fost acoperite de mult
ta olpipiUor cu flori
şi tpcfsco tăcerile la strungâ. corului se citeau emoţia împletită cu de vălul uitării. Le mai ţin minte doar
bucuria izbînzii. învăţătorul Ion Vin- bătrînii care le jucau în tinereţea lor.
- \
nă limjf ca ţţalpenul din clăi tilă, veteran al corului, se uita în jurul In casele acestora a poposit seară de
de zâbrdjuţ 3 vieţii de-altâ daiâ său. învăţătoarea Ileana State, tărăncile seară învăţătorul Petre Săndulescu. De
şte-n lin ii jfcjţt timbrele din vâi, muncitoare Ileana Banu, Paraschiva Po- la Constantin Pătitu, om la 82 de ani,
ca de Bnu^jnfi, al apei iăiă patâ. pescu, Maria Sima — cu acestea a por şi de la Gheorghe Moise a deprins el
nit la drum în urmă cu douăzeci de paşii vechilor dansuri. Şi asemeni cău
bucuria din chiote de joc, ani... tătorului de aur era atent la fiece miş
oş ca lava înaltelor furnale; ...La început erau doar o mină de care. Apoi In alte seri, la căminul cui-'
şi bujorii crescuţi din loc in loc, oameni. Nimeni nu-i sprijinea, nimeni tural învăţătorul i-a învăţat la rindul
volburarea din dragostele tale. nu i încuraja. Cîntau numai din pasiu său pe membrii echipei de dansuri. Şi
ne. Zilele de repetiţii erau ca o rază nu de puţine ori bătrînii satului au a-
' o cusâtură, covor urzit cu slrg, de lumină în noianul zilelor monotone, sistat la repetiţii corectînd cîte un pas,
ec lung, ce-1 cîntâ tarlalele-ntrâţite,
pline de griji şi nevoi. cu grija omului care vrea să-şi păstre
gat de fapte ce dau acum în pîrg
Abia în anii regimului democrat- ze nealterată amintirea tinereţii, care
bucuriei din visuri împlinite.
popular ei au primit îndrumări com vrea să vadă reînflorirea obiceiului lo
petente, au participat la concursuri cului.
potriva a ceea ce a fost
care le-au prilejuit valoroase schim In felul acesta fiecare echipă a adus
lăta mindrie-a pădurilor de brazi,
buri de experienţă. De fiece dată la pe scena concursului frumuseţea me
care ciută adine in pieptul nost*
concursul pe regiune le-o lua înainte leagurilor natale.
m sărbătoarea din zilele de azi.
corul din Călineşti. De astă dată şi-au Şi bogăţia aceasta a vieţii echipelor
FLORIN PETRESCU pus în gînd să-l biruie. Au format artistice, munca al cărei rod se vede
un cor puternic, unindu-se cu veci pe scenă, a fost răsplătită cu binemerit
nii lor din satul Brăduleţ. tate aplauze.
