Page 3 - Albina_1959_03
P. 3
A L
B Y V Y I T U I
in tr-'
Uibaru prezintă taru hotărî. împreună cu cei lor din sală, făcu cîţiva paşi
doi brigadieri, să mărească timlizi spre masă.
un referat ştiinţific lotul la două hectare, punîn- — Apropie te Mărie — o La casa-laborator
du-şi în qînd să scoată o pro îmbie preşedintele. Sekereş
Profesorul Marton Geza, ducţie de peste 12 vagoane la Maria — citi el mai departe — a G.A.C. Hălchiu,
anunţă pe ascultători: „Şi-a hectar. „Arat si însămînţat a avut în grija sa 0,29 hec
cum vom asculta despre noua după felul locului si al cli tare, de pe care trebuia să regiunea Stalin.
formă de organizare a muncii mei, plus îngrăşăminte orga scoată 8.120 kg. sfeclă de za
în gospodăria colectivă din nice şi minerale după nevoie, Alegerea soiurilor
Lenauheim, Referatul a fost plus oîte o praşilă după fie hăr. Ea însă n-a realizat de-
întocmit de către un colectiv care ploaie, egal recoltă re cît 7.270 kg., pentru care i se de seminţe.
scad 12,50 zile-muncă din cele
ştiinţific. Citeşte unul dintre cord !" — asta-i reţeta după făcute de dînsa.
coautori, tovarăşul Viorel Ui care inginerul Sitaru vrea să
baru". dovedească gospodăriei în — Apăi de ! — se auzi vo
De la masa prezidiului se tregi că numai în cîţiva an; cea brigadierului. li ziceam
ridică un om de statură scun pot ajunge să scoată de la eu, nu o dată ; „Mărie, Mă
dă se apropie hotărît de pu hectar cam atîta sfeclă de za rie, nu grăbi că te i păgubi şi
pitru, de parcă ar face acest hăr, cit scot în prezent de pe tine si colectiva!"., adăugă
lucru de cînd lumea, şi după pe 3—4. Asemenea rezerve acesta cu necaz.
ce-şi netezeşte referatul cu sînt şi la celelalte culturi. Ca- Roşie ca focul, Măria rosti
dosul mîinii începe a citi sa-laborator a devenit cu vre doar : „Vedem noi cine rîde la
calm, corect şi curgător... mea veriga de legătură din anu’ !“ şi se aşeză.
„...Gospodăria agricolă co* tre ştiinţă şi practică. Nu o
lectivă „Victoria" din Lenau dată au venit aici cercetători Brigăzi complexe Ce trebuie făcut acum
heim a luat fiinţă cu aproape ai institutelor ştiinţifice timi
zece ani In urmă... Azi tot şorene. pentru a afla de la co La Lenauhefim s-a trecut de
satul este colectivizat... In ul lectiviştii, din experienţa lor la brigăzile specializate, la cele în prag de primăvară
timii ani gospodăria a con şi, totodată, pentru a împăr complexe. Din cinci brigăzi au
struit un centru gospodăresc tăşi şi cunoştinţele $i cercetă rămas doar două. întreaga su
modem care cuprinde aproa rile lor creatoare. prafaţă a gospodăriei a fost Zilele trecute mă aflam lui, Dobrogea şi Oltenia na
pe 20 de construcţii... S-a în împărţită în mod egal între printre colectiviştii din Cris putem da seama de însemnă
zestrat cu cinci autocamioane l a î m p ă r ţ i r e a cele două brigăzi, la fel in tianul Sibiului. Vorbeam de tatea acestor indicaţii.
şi un rutier... Sectorul zoo ventarul, toate mijloacele de apropierea primăverii. Deo Ce-i de făcut în asemenea
tehnic numără peste 1.800 de v « n i t u r i l o r muncă si animalele de pro dată cineva spuse o ghici împrejurări ? O ştire din Con'
animale, 1.100 de păsări şi 106 ducţie. toare : stanţa ne anunţă că acolo co
stupi de albine... La sfîrşitul — Ion Pohor, la rînd I —> Brigada complexă a dus lectiviştii au şi început semă
anului 1958, valoarea fondu strigă preşedintele. la multe rezultate. In pirimul Dacă nu ar fi natul mazăre! şi orzului de
lui de bază era de peste Din sală se ridică un om şi, rînd la economii : numărul Lumea ar p ieri; primăvară. Un alt corespon
3.500.000 lei, revenind oîte puţin tulburat, veni spre masa personalului administrativ şi Dacă multă este dent ne anunţă că şi colecti-i
195.000 lei ţa fiecaire 100 de prezidiului. de conducere s a redus de Lumea prăpădeşte, viştii din Sintana, raionul
hectare... Producţia medie la — Pohor a avut în grija sa la 47 la 30, iar cel al zilelor- Criş, au ieşit la semănat,.
hectar între anii 1955— 1958 a 0,31 hectare cu sfeclă de za muncă atribuite brigadierilor, — Mare lucru şi cu ghici Aceste exemple ne arată una
fo s t: la grîu de 1.986 kg., la hăr, de pe care urma să scoa şefilor de echipe şi şefilor de toarea ta — săriră cîţiva. Păi din căile cu ajutorul cărora
orz de 2.297 kg., la ovăz de tă 8.680 kg, recoltă. El însă ferme, a scăzut cu 2.678 zile- ce să fie dacă nu apa ? se poate învinge vitregia na
2.162 kg., la porumb ştiuleţl — om vrednic după cum il muncă. Numai această redu Ghicitoarea îşi are tilcul ei turii şi smulge pămîntuluţ
de 4.332 kg., la cînepă tulpini ştim cu toţii — a scos a- cere din urmă reprezintă o şi cei cere a spus-o a expli roade bogate.
de 5.790 kg., la sflecla de za proape dublu — 15.400 kg. a- economie anuală de peste cat că la o adunare cu frun Recentele recomandării ale
hăr 30.262 kq„ la tutun 1.309 dică 51.000 kg. la hectar. 100.000 lefi. Brigăzile complexe taşii din agricultură a auzit Ministerului Agriculturii şi
kg., la floarea soarelui 2.047 — Bravo PohoT! — strigă au sporit cointeresarea în cum pe cimpul Dobrogei, în Silviculturii se referă chiar la
kg... La zmamuncă s-au dat sala cu însufleţire. producţie. Se întîmpla înainte condiţii de secetă, s au scos grabnicele măsuri ce trebuie
în 1958 numai cereale aproa ca o brigadă de cîmp să aibă recolte mani de cîte 2.500— luate acum în prag de pri
pe 10 kg-, zahăr 300 gr., plus — Pentru sporul de recoltă interes numai pentru soarta 3.000 kg. grîu la hectar. măvară pentru începerea lu
cîte 16 lei...". obţinut — continuă preşedin culturilor cerealiere, mai pu Mi-am amintit de qhicitoare crărilor în cîmp. Printre a-
După ce zugrăvi tabloul dez tele — Ion Pohor primeşte în ţin însă pentru cele furajere citind indicaţiile Institutului ceste recomandări o însemnă
voltării economice a gospodă plus 1.014 lei şi 34 kg. de care, după unii, erau „grija Meteorologic Central : „Pri tate deasehită o are pe d e »
riei colective în perioada ce zahăr. celor din zootehnie". măvara din acest an — se a- parte grăparea arăturilor a-
lor zece ani de viaţă — V io Oamenii aplaudară încă o La Lenauheim colectiviştii rată în indicaţii — va fi mai dîttcJi făcute în toamnă pentru
rel Uibaru intră în subiectul dată dreapta retribuire. timpurie şi cu mai puţine ploi a păstra apa în sol. Acolo
propriu-zis al referatului. — Maria Sekereş ! — strigă au ajuns departe şi năzuinţa decît în alţi ani". Şi dacă ne unde arăturile de toamnă nu
lor este de a merge şi mai gîndim că primăvara aceasta s-au făcut, să se treacă nein-
preşedintele. tîrziat la arat şi apoi să se bo-
Caso>)aborator departe... urmează după o toamnă şi o
O nevastă tinerică, cu faţa iarnă cu ploi şi zăpadă puţină, ronească arătura în aceeşi zi.
Andrei Sitaru — agronomul împurpurată de zîmbetele ce ELENA CALIN mai ales în cîmpia Bărăganu O bună parte din culturi se
colectivei, axe o vorbă : ,,P» seamănă mai tîrziu. Căldurile
oameni trebuie să încerci să-i pot însă provoca evaporarea
convinqi nu prin vorbe, ci apei din sol. Pentru a o re
prin dovezi". Călăuzit de a- ŞTI AJI CĂ... ţine este nevoie să întreţinem
cest precept, Sitaru nu-şi găsi arăturile cu cultivatorul şi
astîmpăr jxîaă nu văzu qata ...în comunele Drăguşeni, Avrămeni, Ungu ...colectiviştii din numeroase gospodării co grapa ori de cîte ori este ne-<
căsuţa aceasta albă, cu odăi reni din regiunea Suceava şi Broşteni din re lective din raionul Arad s-au angajat să obţi voie. Este bine ca ultiima lu
luminoase în care poţi vedea giunea Piteşti, au poposit de curînd brigăzi nă de pe o suprafaţă de peste 30 ha., producţii crare să se facă chiar înainte
fel de fel de planşe, aparate ştiinţifice alcătuite din ingineri, profesori, me record de: 100.000— 120 000 kg. sfeclă de za de însămînţare.
de laborator şi exponate. Iar dici, activişti ? Membrii brigăzilor au stat în hăr la hectar; 30.000 kg. porumb la hectar; De mare însemnătate —«
nă de iarnă, au venit aici co delung de vorbă cu ţăranii muncitori şi au 100.000 kg. roşii la hectar; 100.000 kg. varză arată recomandările minister*
lectiviştii pentru a învăţa. Iar răspuns la numeroasele întrebări pe care aceş la hectar ; 35.000 kg. struguri la hectar ; 10.000 rului — este boronitul sau tă-
na ascultau, notau, citeau din tia le-au pus. kg. grîu la hectar; 60.000 kg. cartofi la hectar? văluqitul semănăturilor de
broşurile qăsite la bibliotecă, toamnă, lucrare care trebuie
cercetau structura seminţelor, ...colectiviştii din comuna Corni, regiunea ...clubul mecanizatorilor de la S.M.T. Ianca făcută îndată ce pămîntul o
speciile dăunătorilor şi altele. Galaţi, au hotărît, printre altele, să-şi cumpere din regiunea Galaţi a fost înzestrat cu un îngăduie şi starea de vegeta
Primăvara urmau cu învăţă un barometru necesar pentru prevederea timpu aparat de televiziune, de la care se urmăresc ţie a semănăturilor o cere. Pe
tura pe loturile experimentale în bune condiţii programele de televiziune semănăturile ieşite mafi slabe
ale casel-laborator şi pe cul lui în perioada muncilor agricole ? transmise de la Bucureşti ? din iarnă se recomandă a se
turile mari din cîmp ale gos ...veniturile realizate de colectivistul Vaeile împrăştia îngrăşăminte chi
podăriei. Loturile experi ...pe şantierul Şandra-Uihei din regiunea Ti mice sau mraniţă.
mentale sînt de fapt aceia A. Constantin din comuna Gherăseni, raionul mişoara, colectiviştii au început lucrările de Semănatul timpuriu asigură
„dovezi" despre a căroir nece Buzău, au fost mai mari cu 14.667 lei decît hidroamelioraţii pentru ferirea de inundaţii a de asemenea sporirea recoltei,
sitate vorbeşte agronomul Si cele realizate de ţăranul muncitor cu gospodă unei suprafeţe de aproape 5.000 ha. ? deoarece sămînta qăseşte în
taru. rie individuală Grigore Predica din aceeaşi co sol umezeala necesară pentru
Anul trecut, de pildă, el a ...colectiviştii din Turnişor, raionul Sibiu, au încolţire, iar apoi cînd timpul
obţinut aprobare de la adu mună ? obţinut de pe fiecare hectar cultivat cu legume este mai uscat, planta este în
narea generală pentru un lot ...colectiviştii şi întovărăşiţii din raionul Bîrlad peste 22.000 lei ? In acest an ei vor cultiva tărită. Ministerul Agriculturii
experimental la cultura de şi-au construit în ultimii ani 770 case noi şi legume pe 30 ha., — suprafaţă aproape dublă şi Silviculturii recomandă în'
sfeclă de zahăr. această privinţă ca acolo unde
— Ce zici Tudosane — ceru şi-au cumpărat 800 aparate de radio ? faţă de cea cultivată anul trecut. condiţiile îngăduie, să se
el într-una din zile părerea treacă chiar de pe acum la
unuia dintre cei doi briqa- semănat. Culturile care pot fi
dietli — facem un lot experi semănate si pentru care o
mental la tine î eventuală ninsoare n-ar pre
— De acord, tovarăşe ingi zenta nici un pericol sînt: or
ner — răspunse acesta bucu zul, orzoaica, ovăzul, floarea
ros. — Ii dăm lotul în grija lui soarelui, borceagul. lucerna şl
Bibu, om pe care te poţi bi griul de primăvară.
zui... Starea timpului In multe
Bibu si nevastă-sa Saveta, părţi este prielnică pentru
primiră vestea cu Şi mal mare lucrările arătate. Ţinînd sea
bucurie. Li se dădu în grijă o ma de însemnătatea folosirii
parcelă de 90 de ari. Aici, timpului, în asigurarea unor
după sfaturile pe care agrono recolte mari, fiecare om al
mul le dădu, pas cu pas, el muncii să se simtă obligat de
cultivară sfeclă de zahăr, care a respecta întocmai recoman
în toamnă dădu 55.000 kg. la dările de mai sus. Căminele
hectar. Cîte o sfeclă cîntărea culturale, activiştii culturali»
mai bine de cinci kilograme. intelectualii satului, formaţiu
Şi ar fi ajuns Bibu la zece va nile artisllice locale şi cursan
goane producţie la hectar, da ţii cercurilor agrozootehnice
că parcela nu ar fi fost pe un au datoria să popularizeze
loc preş jos. iar plantele ar fi aceste recomandări, să desfă
avut densitatea mai mare. şoare o largă muncă de agita
Totuşi, dovediseră : se pu ţie şi lămurire pentru a f£
tea ajunge uşor la peste 50.000 puse in practică la timp şi în
kg. sfeclă la hectar. Dar nici condiţii optime.
aceasta nu însemna Urnita. De BUN VENIT, PR IM AVARA l P t întinsele ogoare ale colectivelor « început însăminţaren culturi
aceea, pentru anul In cur*, Si lo r timpurii. C. MUNTEANl*
