Page 30 - Albina_1959_03

2e de
CM1N

Ş A L O M A L E H E M

m m m m m octpgtjl xco. m m m Acum 100 de ani în tîrgul versale, corespondenţa purtată toţi sărmanii lor copii le vor fi |§
ucrainean Pereiaslav a văzut lu­ între „iubitul, priceputul, neîntre­ spus o dată pe an ca şi Motl : j§
şy«fK«p» H«c.î*ssi<Ka e% K h t* b mina zilei cel care avea să de­ cut^, vestitul, învăţatul Menahem „Mamă, azi e sărbătoare . . • azi, |s
' MWH03Â?» r.48PH/ÎOBH'U C JU SAflff vină marele scriitor Şalom Mendel", bărbatul, „nepreţuitei, is- mamă, nu se cade să plîngi !" §|
Alehem, autorul unei opere vaste, teţei, şi preacuratei sale neveste Şalom Alehem a cîntat astfel în []
pătrunse de dragostea pentru omul Şenie Şeindl, să trăiască !“, ne a- opera sa acea sărbătoare a omu- şj
simplu, pentru cei obidiţi. rată la ce visa pe atunci o lume lui, a demnităţii umane, cînd sus- =
*ru **$>•> nyt e » ! £$*'»»*** ;<**? ^ Eroilor lui 'Şalom Alehem, săracă, necăjită, din tîrguşoarele pinul celor mulţi avea să facă loc g
gyera&ro u»^«iw^Ka- »% Km-1 fte&w*» rn*jwr4â*' oameni din popor, necăjiţi şi veş­ prăpădite ale Ucrainei de la sfîr- bucuriei. Şalom Alehem n-a mai g
nic chinuiţi de giija zilei de şitul veacului trecut. apucat această zi. El a mtirit H
.*?»<<* £tia*Xi*i.*v. ff»7Ş. *$>r. TN^tîiei'it ■wt-
miine, toate le ies pe dos, spul­ „Romanul unui om de afaceri", într-un ghetou din New-York, cu ş
berarea visurilor lor stîrnind cas­ îşi continuă firul şi în romanul doi ani înainte de izbînda Marii a
'ejmt<. ■ -.}
cade de rîs, dar şi compătimire „Halal de mine sînt orfan.“ Boala Revoluţii Socialiste din Octom- §|
iVvXiiwrmdiM&mite **■ l&w*#» ffttpfc&ţ adîncă. Rîsul şi mîhnirea se grea şi moartea cantorului Peisi, brie. =
A,?cfc;-i<<;»i< XîtfX&^DH^wînv vsk ^{'^i’ xiiny fîJWt'Oî* %% împletesc în opera marelui pro­ tatăl lui Motl, zguduie familia Ca şi în romane, în piesele, po- â
I TOfcY JJtt v Ut'i)fe**X>, H M X t A»V * & $ zator, din care se desprinde clar vestirile şi schiţele sale, Şalom H
; U«i*8'iLali* 'x> :-iiX$*%f*i'R«Mi<i. %ţ»**K « Xtjiiirti. ideea că vina pentru toată mi­ Alehem aduce pe marea scenă a s
;>V.;«»Xîf- «£ '< ^ >Jd^*l«w**fc9ec*lA ;&»?, s»i& *r$tf^3XYm*a: zeria în care trăia marea masă a vieţii oameni simpli, înzestraţi cu ş
populaţiei o purtau rînduielile o reală frumuseţe sufletească. ş
K?*8^'Htea ,ţi t cîKUbRO flkiî? ]v,^ect'
sociale statornicite de exploatatori. Şalom Alehem a demascat, în ||
'X&te*Ai. ţ-,)-;i^£c&<iţv »y.-fc^KK'^ «* ** »p-(">jţu ;
Forţa demascatoare a scrierilor toată goliciunea lui, modul de §|
*** ^CTTyl.Vtr^fclftO^'t; ttt»#Cjttji« CBOKK* TfcOBttX*- &Aâ^fcm1ţ W lui Şalom Alehem, prezenţa în viaţă american. Intre altele, el a |
opera sa a omului simplu şi nă­ descris cele trei feluri de înmor- ||
. ■ «f. :Sk«&<Î: - WiAwtf »*:*• fcwisfcrnA'' o .' *^«'fT*i;tt*sd«x*;. fs$*rwţ*»*t ţ*<-**?*i- păstuit, i-au atras pentru totdea­ mîntări — pe „clase11 — cu .1000, s
:'. X3^v;:^W«X^ \ţrV «i»ii»i-»V:;.«»/ . f >i f « f ii Jtti y>ft $*«* ?.«* Nj>, 4WMM&-'
: "***»$• « ti;******. ,.* HJîîî., u$g>% <t^ .U. Jî, ♦*«**#..- una dragostea şi preţuirea oameni­ 500 şi 100 de dolari, după starea =
•#*«•!*•; *■ ** *•*'* *»r *..: •;$♦<««{* * lor muncii de pretutindeni. Iată celui mort. America dolarilor, H
<v. V <r «♦» <şşţW<«ş#jş
• *•* XJX Vşş M-'£**<£. v?** tctetes »*«» tţ***P** *«<*#•&i# temeiul pentru care Consiliul înrudită prin hidoşenie cu Rusia j
, -PirW*; .0%: &4rt**;**. -Xf»;' »#*<■■*#« <kfcM«m Mondial al Păcii a găsit că e fi­
■ fHMA. ' «i:: «S f J«* •>*'. {'♦***« <}?.« »» ac j V -Us« * .“»m:’ ţarisfă l-a făcut pe Şaloim Ale- =
resc ca omenirea să facă un po­ hem să exclame : ... „Păcat că te H
Fragment din prima pagină a ediţiei lui J. Arseniev, pas de aducere aminte şi ca Şa­ mai naşti 1 Zău aşa I ... Parşivă M
Jurnal de călătorie de la fortul Nercinsk la Pekin lom Alehem să fie sărbătorit la lume I" . .. =
întocmit de Nikolai Gavrilovici Spătarul, solul rus in centenarul naşterii sale. înainte de a muri, Şaiom Alehem =
China, în anul 1676. a lăsat omului „de jos11, prietenu- =
Şalom Alehem dorea fierbinte
să vadă omenirea bucurîndu-se lui şi tovarăşului său, următorul f§
de o viaţă omenească. Apropiin- testament : „Ori unde aş muri să %
PRIMUL CALATOR ROMÎN gere şi dragoste de artist, el acestui băiat şi o aruncă definitiv nu fiu înmormîntat printre aristo- 3
du-se de semenii săi cu înţele­
eraţi, oameni bogaţi şi renumiţi. Să ^
şi-a luat semnificativul pseudo­ în ghiarele mizeriei, în timp ce fiu înmormîntat acolo unde st
Motl priveşte tot lanţul nenoro­
IN CHINA nim literar Şalom Alehem, care odihnesc simpli muncitori, — ade- «=
E în limbile arabe înseamnă „Pace cirilor abătute asupra casei lor, cu văratul popor, iar monumentul ||
vouă I" nevinovăţia, amuzamentul şi nai­ care va fi ridicat apoi pe mor- ||
vitatea vîrstei sale. Vinderea căr­
Dragostea pentru omul simplu, ţilor, a rochiei mamei lui Motl, mîntul meu să înfrumuseţeze mor- g
250 de ani de la moartea pentru omul din popor, iată tema a dulapului de sticlă, a canapelei, mintele simple din jurul meu, iar §|
mormintele simple să înfrumu- f£
operei literare a lui Şalom Ale­ a pătuţului lui Motl, fncît băiatul
lui NICOLAIE MILESCU hem. Ea cuprinde întîmplări grăi­ ajunqe să se culce pe duşumea, seţeze monumentul meu, aşa cum g
omul simplu şi cinstit a înfrumu- =
toare ale vieţii de toate zilele. sînt nefericitele evenimente din
Cunoscîndu-i pe eroii acestor care Motl cîştigă o experienţă seţat în timpul vieţii mele pe ||
Întîmplări, cititorul nu-şi poate amară a vieţii. Oare mama băiatu­ scriitorul său popular." g
Acum aproape trei veacuri — străbitînd Siberia stăpînî rîsul ce-i descreţeşte frun­ lui Moli era singura care a vărsat Meritele literare ale lui Şalom ş
de Ia Tobolsk pini la Nercinsk, Mongoli» yi China tea, dar simte totodată o mîhnira pîraie de lacrimi în acel al op­ Alehem nu vor fi uitate niciodată g
de Nord, se îndrepta spre Pekin, marea capttală ce-1 pătrunde ptnă-n inimi. tulea deceniu al veacului trecut î de oamenii muncii din lumea g
a împărăţiei „soarelui", un călător român, învăţat In „Romanul unui om de afa­ "Desigur că nu. Mama lui Motl întreagă, care preţuiesc aşa cum §
de seamă — spătarul Nicolaie Milescu, zis Cirnul. ceri11. operă intrată de mult în este întruchiparea a mii de mame se cuvine opera sa genială. g
Cunoscător a mai multe limbi, printre care latina, fondul de aur al literaturii uni­ sărace, căzute pradă mizeriei, şi TRAIAN IANCU |
greaca, turca, slava — diplomat iscusit îndeplinind
la Constantinopol însărcinări pentru domnii Mol­
dovei şi Ţării Romîneşti, pe care setea de bani a ...Bemumen Uastişche este ceî mai mare bogătaş din ca o vită la muncă, se spălase ou săpun frumos miro- H
turcilor îi schimba de la un an la altui, după and Casrilifca... sitor şi-şi pusese o rochie Două, de stambă, ciuboţele §|
de pribegie prin ţările Europei, Nicolaie Milescu se Beniumen Laştişehe este capul obştei evreieşti din noi şi o panglică lată şi roşie în jurul frunţii ei lu- |j
statorniceşte în 1671 în Rusia, fiind primit la „.De­ Casrilifca. In toate este el cea diatîi, nu numai ca să cioase şi negre. Toţi se simţeau bine, veseli, liberi, ca H
partamentul soliilor11, ca interpret pentru limbile dea cea dinţii pomană, dar şi să ia toiagul şi să umble şi cum abia-abia au ieşit din Egipt. %
greacă, latină şi ronTnă. Rusia devine astfel cea şi pe la casele oamenilor, şi ea să adune pomeni de Deodată, tocmai cînd se pregăteau să mănânce, se g
de-a doua patrie a pribeagului moldovean. la săraci, pentru săraci... auri o bătaie în uşă, şi iar o bătaie, şi încă două bă- |§
Nevoia cunoaşterii posibilităţilor economice ale Un asemenea an încă nu s-a pomenit în Casrilifca tăi. Cine să fie ? Să deschidă uşa, ori să n-o des- —
vastelor întinderi siberiene, găsirea unui drum de cînd e lumea. Pomană de paşti i Cum să nu 1 Dar chidă ? M
scurt şi sigur pentru comerţul cu China, pre­ în anul acela erau mai mulţi dintre cei care ar fi Mai bine s-o deschidă, fiindcă bătăile se făceau tot §
cum şi statornicirea unei legături diplomatice cu vrut să ia, decîţ ar fi putut să dea. Dacă nu le-ar fi mai tari şi mai tari şi împăratul şi împărăteasa şi g
această ţară — pe atunci puţin cunoscută — toate fost nu şine de ceilalţi, aproape toţi ar fi întins mina prinţii şi prinţesele încremeniseră de spaimă. §g
acestea au format ţelurile misiunii încredinţate lui după ajutor. Iţi venea să-i plîngi de milă lui Benicu Zlatche a deschis uşa şi-n casă au dat năvală băie- şj
Nicolaie Milescu în 1675, de către ţarul Alecsei. men Lastişclie al nostru cînd îl vedeai cum şade în tanii lui Şmil Aba Fingherhut, cu un strigăt: =
Descrierea acestei călătorii, a vieţii, obiceiurilor, „Comitet11 şi răspunde într-una : — Sărbători fericite ! M
rînduelilor şi bogăţiilor Chinei — spătarul Nicolaie — Nu sînt parale... S-au isprăvit 1... Să nu-ţi fie ou Bogătaşul nostru, Beniumen Lastişche, cu toate că §
Milescu a făcut-o într o carte intitulată „Jurnal de
supărare I murea de frică, şi-a luat inima în dinţi şi le-a răs- §|
călătorie în China", lucrare de mare însemnătate — Să trăieşti ! îi răspundeau toţi şi adăugau pe sub puns: g
ştiinţifică şi chiar literară. Depăşind prin cultură n as : — Mulţumesc, asemenea 1 Bine-aţi venit, musafiri =
pe mulţi dintre călătorii înaintaşi care s-au avîntat ...şi să ajungi la anul să vii să ceri la noi de nepoftiţi! Ce mai faceţi ? =
spre locurile îndepărtatei Chine, Nicolaie Milescu pomană ! Şi i-a răspuns Şmij Aba Fingherhut, cam aşa: 2=
notează cu mină sigură configuraţia solului, însem­ Nevoiaşii ieşeau unul — Dumneata te afli aici §j
nează rîuri şi mlaştini, precum şi distanţele dintre după altul din „Comitet11, într-o casă luminoasă, la ş
ele, descrie flora şi fauna, popoarele şi caracteris­ cu mîinile goale şi cu o- JUUUUUUUU SLSLSJUULSULSL.'Z un pahar cu vin, şi prăz- j
ticile lor ; in vreme ce pentru dregătorii acestor po­ brajii aprinşi, ca dintr-o puieşti sfintele paştţ, în §g
poare, de pildă, căpeteniile mongole de la graniţa baie de aburi şi-i înjurau t i timp ce noi, muncitorii s
Chinei — are cuvinte pe mînie şi dispreţ afirmînd B O M B A
că „sînt nemaipomenit de lacomi, parcă sînt turci11 de mama focului pe bo­ 99 săraci, ne prăpădim de ţ
foame. Eu găsesc că nu-i |g
gătaşi.
— Nicolaie Milescu îşi exprimă admiraţia pentru Printre cei care venise­ drept. De aceea îţi car să-i =
hărnicia pălmaşilor chinezi care lucrează astfel pă ră mai la urmă după aju­ d« ŞALOM ALEHEM spui fetei sfi ne dea nouă =
mîntul „incit nu se văd locuri nelucrate pe care si mâncarea : dumneata să ^
pască vitele" tor se afla un grop de
tineri, care umblă iama-n- — F r a g m e n t e — nu scoţi .0 vorbă şi să g
Precizia, adevărul, nenumăratele date şi notaţii din
nu descliiri o fereastră şi M
„Jurnalul de călătorie în China11, vioiciunea şi emo­ treagă fără de lucru. "în rB T n m n rs r im m n m n f c să nu chemi poliţia... g
...Mai marele din „Co­
ţia care străbat descrierile, toate acestea fac din mitet", Beniumen Lastiş- c.altfel se alege din voi E
această lucrare o scriere care reţine şi astăzi intere­ toţi cenuşă... Moişe, unde-i bomba ? |
sul cititorului. che. i-a lăsat să vorbească şi cînd au isprăvit, le-a
răspuns asa • La cuvintele acestea, tot neamul lui Beniumen g
La vremea ei. şi chiar mult timp după aceea, pînă — Să mă iertaţi, oameni buni, dar degeaba vorbiţi! Lastişche a rămas împietrit. Dar cînd Moişe, un ciz- gj
în secolul al XX-lea „Jurnalul de călătorie în Chi­ Mai întîi şi-ntîi nu sînteţi însuraţi şi noi au dăm mar oacheş cu degete negre, s-a apropiat şi a pus pe ||
na" a servit la corectarea hărţilor, fiind pomenită şi ajutoare decât celor însuraţi.. In al doilea rînd. sîn­ masă ceva înalt şi rotund, acoperit cu o cîrpă. toţi ai jg
folosită în lucrările multor învăţaţi străini lui Beniumen Lastişche s au prefăcut dintr-o dată în s
teţi. să nu vă fie de deochi, oameni tineri, care pot să
Marele cărturar moldovean a fost un militant al se ducă la muncă şi să cîştige cît le trebuie de paşti... ceea ce s-a prefăcut pe vremuri nevasta lui Lot cînd a
dezvoltării culturale a Rusiei, la care a contribuit In al treilea rînd. ami! ăsta a dat nenorocirea peste a întors capul ca să vadă ce s-a întâmplat cm Sodoma ?g
prin numeroase traduceri şi prin participarea la tipă­ săraci... S au găsit uiai mulţi care vor să ia dec-ît să şi Gotnora... ||
rirea şi corectarea primelor manual? şcolare. dea.. In al pa'rulea rînd. mi e ruşine s-o spun. dar ... — In fiecare an — a zis Şmil Aba Fingherhut — ş
Activitatea lui se înscrie în acelaşi timp ca o con­ nu mai avem încă de dimineaţă o para chioară în noi faceai rugăciunea Şi dumneata te îndopi cu mîn ||
tribuţie însemnată la str ngerea legăturilor dintre „casă " Dac-'i nu mă credeţi., poftim * care Dar a sosit vremea ca uoi să mâncăm S> dum- =
poporul romîn cu poporul rus. Cînd Dosoftoi, mitro­ Şi preşedintele „Comitetului11 şi-a întors toate buzu­ neata să faci rugăciunea... Hai noroc, burpjiule 1 §j
politul Moldovei i-a scris, ruqîndu-1 să înlesnească narele pt dos ca să arate, negru pe alb, că-i lefter... Trecuse de miezul nopţii şi Beniumen Lastişclie cu §f
trimiterea din Rusia a unei tipoqrafii, Nicolaie Mi­ ...In cea dinţii seară de paşti. Beniumen Lastişche, nevasta şi copiii tot mai stăiteau în jurul mesei şi tot g
lescu i a acordat tot sprijinul necesar, contr buind îmbăiat, primenit, aşa cum se cuvine de sărbători, s-a în ghiarele spaimei. Pe masă stătea mereu ..nenuro. |jj
in felul acesta la dezvoltarea tipăririi de cărţi în aşezat cu nevasta şi copiii la masă. vesel şi senin ca circa11 aceea înaltă, rotundă si acoperită cu o cîrpă. g
Moldova veacului al XVII-lea un adevărat împărat care se simte bine în împărăţia Băietauii î.au spus la plecare să nu se urnească din =
Nu fără temei, aşadar. Ion Neculce în cronica sa i sa in dreapta o avea pe împărăteasa. Sura Lele. ne loc două ceasuri, că altminteri va fi rău de ei. In =
glâsmeşte cu mîndrie despre arest moldovean „prea ! vastîusu. împodobită ua de sărbători, ca o broboadă noaptea aceea, nimeni n-a mai închis ochii în casa hii J
nvătat şi cărturar11 iar astăzi cînd se comeino 1 nouă de mătase din care ţîşneau doi cercei lungi şi Beniumen Lastişche. Mulţumeaţi oh toţii lui Dunane- s
rează 250 de ani de la moartea lui — ne apropiem j bombaţi, de ar-rinţ curat... şi de jur împreiurut mesei, zen că au scăpat cu viaţă. g
cu înţelegere şi drano‘ te de opera şi activitatea sa copiii, prinţii şi prinţesele, un mămţnchi de căpşoare Dimineaţă, cînd cirpa a fost dată la o parte. Beniu- g
pilduitoare, care se înscrie ca o contribuţie la î.m- I lăute. fflb-ăvM-i lmc-1'rtj şi ochişori sclipind de bucurie. anen l.nst'şche a putut să vadă şi bomba : o cutie <1* ş
bogăţirea patrimoniului cultural al omenirii. Pînă şi Zlatche. servitoarea, care tot anul e în)rimată .tinichea pentru cremă de ghete, plină vîrf cu cenuşă, g
JiuiiiliiininjimnmiiHiiiiimiiiiKimi ItlIKIlMIlUIIIIIUIIIIIinilIHIltfi