Page 31 - Albina_1959_03

D in să p tă m în ă în s ă p tă m în ă

18 — 24 marţi®
MIERCURI SfMBATA
•
Ferrara-Ifa-
in provincia
in R D. Germană conti­ lia — peste 70.000 de mun­
Uniunea Sovietică arată din nou calea nuă mişcarea de protest citori agricoli au organizat
împotriva arestării iui Ma-
nolis Glezos, eroul naţional
asigurării păcii şi securităţii generale al Greciei, de către autori­ o grevă de protest împotri­
va refuzului marilor proprie­
duce
tari de pămînt de a
tăţile greceşti. Mii de mun­ tratative pentru încheierea
Atit în cuvîntarea citori din Berlin au organi­ unui nou contract de mun­
sa cît şi în răspunsu­ zat un miting de protest şi că şi pentru îmbunătăţirea
rile la întrebările puse au adresat primului minis­ condit'ilor de lucru.
în cadrul conferinţei tru at Greciei o telegramă
de presă, N. S. Hruş­ în care se arată că procesul DUMINICA
ciov a subliniat că nu înscenat ecoului naţional
“ ii se poate să nu se a- grec este o crimă împotriva • Delegaţia de patrioţi ira­
g <4* f corde atenţie şi decla­ libertăţii poporului. kieni care a participat Ia
* 4 V raţiilor unor persona­ înăbuşirea complotului an­
î . ţ r X- lităţi politice şi mili­ JOI tiguvernamental a sosit la
4 tare din Occident ca­ Bagdad. Cu acest prilej au
\ < 5 1 re denaturează adevă­ Congresul al 111-lea al avut loc în oraş demonstra­
" h ratul caracter al pro­ Partidului Muncitoresc Unit ţii în cadrul cărora partici­
punerilor sovietice re­ Polonez şi-a încheiat lucră­ panţii şi-au exprimat sim­
feritoare la Tratatul rile. In ultima zi a congre­ patia şi sprijinul faţă de
de pace cu Germania sului au rostit cuvîntări to­ primul ministru Abdel Ke-
şi la transformarea varăşii Wladyslaw Gomulka rim Kassem.
Berlinului Occidental şi Josef Cyrankiewicz. Con­ LUNI
în oraş liber, demili­ gresul a adoptat în unani­
tarizat. ,,Sînţem gata mitate rezoluţia asupra sar­ In marele Palat al Krem­
— a arătat N. S. cinilor principale ale politi­ linului au început lucrările
Hruşciov' — să dăm cii partidului, Directivele cu Congresului ai XH-lea al
orice explicaţii pentru privire la dezvoltarea eco­ Sindicatelor din U.R.S.S.
ca nimeni să nu poată nomiei naţionale în anii Viktor Grişin, preşedintele
interpreta propunerile 1959— 1965, Directivele cu Consiliului Central al Sin­
noastre cum îl taie privire la politica partidului dicatelor din U.R.S.S., a
V 5. Hruşciov vorbind la conferinţa de presă. capul". Propunerile gu­ la sate, precum şi Proiectul prezentat raportul cu privire
vernului sovietic nu de modificări în statutul la activitatea Consiliului
Opinia publică mondială se şi Încetarea ocupaţiei Berlinului urmăresc altceva decît re­ partidului. Central al Sindicatelor din
convinge, înţelege tot mai mult occidental corespund intereselor zolvarea paşnică a proble­ U.R.S.S. şi la sarcinile sin­
importanţa deosebită a propu- naţionale ale poporului german, mei germane şi a Berlinului VINERI dicatelor în legătură cu ho-
* —Hor Uniunii Sovietice în intereselor întăririi păcii şi se­ Occidental în interesul păcii şi La Moscova s-au încheiat tărîrile Congresului al
.tul înlăturării pericolului curităţii generale. Aceste pro­ securităţii generale. Şi popoa­ XXI-lea al P.C.U.S.
unui nou război mondial şi puneri sînt sprijinite de toţi oa­ rele lumii sînt convinse că pînă tratativele economice Intre MARŢI
creării unor relaţii normale în­ menii iubitori de pace din în­ la urmă cauza păcii va triumfa delegaţiile guvernamentale
tre toate statele lumii. Cuvîn- treaga lume pentru că, pe zi ce şi omenirea va fi scutită de ale Uniunii Sovietice şi Re­ In cadrul unei şedinţe
barea rostită de tovarăşul N. S. trece, ei îşi dau şi mai mult primejdia unui nou măcel. Răs- publica Populară Romînă în care a avut loc la Cairo,
Hruşciov, preşedintele Consi­ seama de caracterul realist şi punzînd acestor năzuinţi fier­ cursul cărora au fost discu­ Consiliul Ligii ţărilor arabe
liului de Miniştri al U.R.S.S., de importanţă deosebită a pro- binţi ale oamenilor cinstiţi de tate problemele dezvoltării a aprobat hotărîrea „Cu pri­
la conferinţa de presă care a punerilor sovietice care arată pretutindeni, N. S. Hruşciov a continue a colaborării eco­ vire la relaţiile actuale din­
avut loc în ziua de 19 martie a în mod sigur calea asigurării spus : „Chemăm guvernele tu­ nomice dintre cele două tre Republica Irak şi R.A.U.
arătat In mod clar că „unicul păcii şi securităţii generale. turor ţărilor participante la ţări. De exemplu, Uniunea şi la pericolele care amenin­
obiectiv al propunerilor guver­ Chiar şi unele personalităţi po­ războiul cu Germania hitleristă Sovietică va acorda R.P. ţă unitatea arabilor şi secu­
nului sovietic este de a înlă­ litice din ţările occidentale ex­ să ia loc la masa tratativelor şi Romîne ajutor tehnic în con­ ritatea tuturor statelor
tura rămăşiţele celui de-al doi­ primă tot mai des idei rezona­ să reglementeze problemele a struirea şi lărgirea mai arabe" adoptată de Comite­
lea război mondial, de a nor­ bile despre necesitatea soluţio­ căror rezolvare se impune de multor întreprinderi indus­ tul Politic. Comitetul Politic
maliza situaţia din Berlin şi nării paşnice a problemei ger­ urgenţă, să încheie Tratatul de triale prin elaborarea şi al Ligii ţărilor arabe va or­
din întreaga Germanie, de a mane. Referindu-se la creşterea pace cu Germania” . predarea proiectelor, livrarea ganiza la 31 martie ac. la
face astfel un prim pas în di­ curentului în favoarea tratati­ N. S. Hruşciov a răspuns a- Beirut o şedinţă la nivelul
recţia lichidării „războiului velor, N. S. Hruşciov a amintit poi la întrebările puse de cores­ utilajului pentru aceste în­ miniştrilor Afacerilor Exter­
rece”. că în cadrul recentelor convor­ pondenţii care au participat la treprinderi. ne ai ţărilor arabe.
Animată de această dorinţă biri pe care le-a avut cu dl- conferinţa de presă. Fiind între­
sinceră, Uniunea Sovietică a Macmillan, primul ministru al bat care este poziţia guvernului
făcut numeroase propuneri me­ Marii Britanii, s-a recunoscut sovietic în legătură cu convo­
nite să ducă la încheierea cît necesitatea organizării, într-un carea unei conferinţe a miniş­
mai grabnică a Tratatului de viitor apropiat, a unor tratative trilor Afacerilor Externe, pre­
pace cu Germania şi la lichida­ între guvernele interesate pen­ cum şi a unei conferinţe a şe­
rea regimului de ocupaţie in tru a se reglementa divergen­ filor de guverne, N. S. Hruş­
tele de păreri, inclusiv în pro­ ciov a spus că guvernul U.R.S.S.
Berlinul occidental. Este înde-
bleme ca aceea a Tratatului de ar prefera o întîlnire la nivelul
e cunoscut faptul că în­ pace cu Germania şi în pro­ şefilor de guverne, dar este de
cheierea unui asemenea tratat blema germană. acord ca., pentru început, să Furnicar de hitlerişti la Bonn
aibă loc o întîlnire a miniştrilor
Afacerilor Externa Pare ciudat, dar aceasta este tru că a refuzat să-şi cedeze
Unul din corespondenţi a în­ realitatea. In Germania occi­ pămîntul spre a se instala a-
dentală partidul nazist a fost colo unităţi engleze dotate cu
trebat dacă există vreo
forţă
f l L a t t s a a l - M U i magică care să dea conferinţei partidul comunist, prigonit în arme rachetă, a fost judecat
reabilitat şi activează legai, iar
de Hauptmann
Georg Reinin-
şefilor de guverne posibilitatea timpul bitlerismului, a fost ger., Hauptmann Georg a fost,
^ — J U R O R I de a rezolva problemele care nu 6cos în afara legii de guver­ în timpul Iui Hitler, procuror
narea
adenaueristă. Intr-o a-
militar în Belgia şi era renu­
pot fi soluţionate de conferinţa
miniştrilor Afacerilor Externe. tare situaţie nu e de mirare că mit pentru sentinţele de con­
organizaţiile fasciste şi nazişti damnare la moarte pe care le
Dezvoltarea Satul coreean N. S. Hruşciov a răspuns prin- notorii au reapărut ca ciuper­ dădea cu nemiluita în proce­
sele patrioţilor din Liege —
activităţii culturale îşi schimbă înfăţişarea tr-un proverb rus: „Dacă ai cile după ploaie. Nu trece săp­ oraşul unde fusese repartizat
tămînă fără ca presa germană
la sate In anul 1958 cooperativele a- intrat în horă, trebuie să joci. să nu publice „cronica" vre­ să „lucreze";
Dacă şefii de guverne, a spus
gricole de producţie din R.P.D. unei adunări a vechilor „stîlpi" în prezent, fostul căpitan în
In ultimul timp, în satele din Coreeană au construit peste N. S. Hruşciov, nu vor putea ai Reichului hitlerist, discursu­ „justiţia" hitleristă, pensionar
China a devenit un lucru obiş­ 23.000 de clădiri gospodăreşti, rezolva problemele privind asi­ rile lor insultătoare la adresa pentru „meritele din trecut" se
nuit să vezi afişate pe zidu­ numeroase şcoli, precum şi zeci gurarea păcii, asemenea şefi de ţărilor pe unde au trecut cu află repus în vechile lui atri­
rile caselor poezii şi picturi, de mii de locuinţe cu o supra­ guverne trebuie să fie înlocuiţi sabia şi cu pistolul. De curînd, buţii, întrucît justiţia revan­
creaţii ale ţăranilor muncitori. faţă totală de peste 240.000 me­ spre uimirea şi indignarea ce­ şarzilor vestgermani are nevoie
Entuziasmul acestora faţă de tri pătraţi- De asemenea, au fost de către popoarele lor care cer tăţenilor din Dortmund, un de experienţa şi „sîngele rece"
creaţiile culturale este din zi în înălţate peste 3700 de instituţii pace!” fermier trimis în judecată pen.- al călăilor hitlerişti. Haupt­
zi mai viu. Numai într-un sin­ sanitare şi culturale. mann Georg Reininger, insta­
gur district din provincia He- Anul acesta se prevede cons­ lat comod în fotoliul de jude­
bei, de pildă, au scris poezii truirea în satele R.P.D. Coreene cător, condamnă azi patrioţii
anul trecut cîteva mii de tă* a 80.000 locuinţe, precum şi nu­ vestgermani la ani grei de
răni. meroase clădiri gospodăreşti, ocnă, spre deplina mulţumire a
Cu prilejul unui festival ar- şcoli şi aite institute social-cul- patronilor săi actuali.
tistic-literar organizat recent în turale, cu o suprafaţă totală de Guvernul R. F. Intr-adevăr, corb la corb
provincia Siciuan, la care au 10.000.000 metri pătraţi. Germane nu doreş­ nu-şi scoate ochii I
participat nu mai puţin de 2.720 Creşte te să ducă în pre­
de ţărani, au fost prezentate zent tratative cu
330 de cuplete şi piese scrise sectorul socialist privire la Tratatul
de ţărani. Au fost de asemenea de pace cu Germa­ A ^ria d u H
împărţite spectatorilor cîteva al agricu turii nia.
zeci de mii de poezii, picturi, în R. P. Ungară (Ziarele)
cîntece şi alte creaţii artistice. Strauss, ministrul de
In R. P. Ungară mase tot
Potrivit unei statistici su­ maj largi de ţărani muncitori război vest-german, a de­
mare făcută într-un număr de pornesc pe drumul cooperativi­ clarat de curînd că
56 de districte din provincia zării agriculturii. Astfel, nu­ , Bundcswehrul (armata
Hebei, există aici 953 de centre mai în perioada 1 ianuarie — 12 R.F. Germane) reprezintă
de
ame­
un instrument
culturale, 3.500 de case cultu­ februarie 1959 peste 20.000 de — Deocamdată ninţare împotriva Răsări­
familii de ţărani muncitori au sîntem prea ocu­
rale şi 42.900 de cluburi. Nu­ tului".
intrat în cooperativele agricole paţi pentru a dis­
mărul cluburilor a crescut de de producţie. Azi, în R.P. Un­ cuta tratatul de (A.D.N-)
trei ori faţă de anul 1957. Nu­ gară există 2795 cooperative a- pace... Oricine poate să priceapă
mărul ansamblurilor de artişti gTicole de producţie care cu­ (Desen de Că tot rîvnind spre Răsărit,
prind peste 135.000 de familii V. T1MOC)
amatori, al bibliotecilor şi al | Ei din vedere-un lucru scapă :
Sectorul socialist din agricul­
grupurilor literare şi artistice | Se-ndreaptă către... asfinţit.
tură a ajuns acum ia peste 1,6
a crescut de cîteva ari. milioane iugăre de pămînt. I MIRCEA CODRESCU