Page 4 - Albina_1959_03
P. 4
CALEA AGRICULTURII
CHEIA BELŞUGULUI i. întreruptă şi este
uneia fără a celor
puit este agrioulti
canizare.
In acest an, la 24 iulie, se vor împlini zece ani de la întemeierea Anton Răileanu,
colectivei noastre, care poartă un nume simbolic : „Zorile". Gospodăria dariei colective • d
cuprinde azi 234 de iamilii, adică de trei ori med multe ca la inceput.
sfatul S.M.T. că în
Pămînt arabil noi nu avem prea mult. Avem tn schimb cîteva avan a luat fiinţă gosp<
taje : apropierea de oraş, apa Cibinului lingă noi. păşune pe o supra sentiment, pare-se
faţă de 114 hectare. Colectiviştii noştri, oameni harnici şi pricepuţi, turile dispărlnd p
au înţeles de la inceput ce şi cum trebuie făcut, ca din puţin să scoţi tractoarelor. Cu a
mult şi totodată bun. gat dintr odată ze
Ne-am orientat, aşadar, producţia ţinind seama de cond ţiile amin ceea ce înseamnă
tite, dezvoltind cu precădere zootehnia şi grădinăritul. Am făcut bine ? vagoane. „Datorită
Să vedem. Anul trecut, bunăoară, venitul total cd gospodăriei s-a ridicat — mai spunea
la 852.953 lei. Din acest venit 494.003 lei, adică peste 81 la sută, repre la fiecare hectar 5
zintă venitul realizat din sectoarele zootehnic şl grădinărit. minieri s-ar pierde
ul — adăugă îr
Dacă la inceput gospodăria avea numai citeva animale de slabă
productivitate, astăzi, dezvoltind an de an acest sector, avem 30 vaci să facem toate luc
cu lapte, 28 tineret bovin, peste 409 de ol, 77 porci etc. In fiecare an am ar fi aproape cu ii
lărgit suprafaţa gradinei, ajungînd anul trecut Ia 17 hectare, iar anul zilei-muncă n-ar
acesta la 30 hectare, phrs 5 sere cu o suprafaţă de 800 m.p. şi cu încăl de lei n.n.)’’. Socc
zire centrală. Aceasta — ca sâ-i spunem pe nume — din punct de ajung ca să conv
dintele din Blăjar
vedere ai extinderii. Dar suprafaţa noastră de pămfnt nu ne Îngăduia
extinderea prea mare la nici o cultură. Aşadar noi ne-am dat seama S.M.T.-ului să-i li
că numai printr-o iolosire raţională, prlntr-o agricultura intensivă vom 50 de hectare m
putea dovedi că gospodăria colectivă poate progresa neîncetat chiar trecut. Anul trecut
din Cîndeşti a scos
dispunînd de o suprafaţă mică de pămînt.
la hectar, iar cea i
Animale de rasă superioară, aplicarea învăţămintelor agrotehnice rit într-un singur
tn culturp de clmp şi grădină, iată ce ne trebuia. Noi am trecut şi rumb cu 800 kg. 1
acest examen. Astăzi putem spune că am ajuns la o productivitate dacă
torită în primul rî
nu fnaltă, in orice caz mult superioară anilor trecuţi şi incomparabilă tate efectuate do
cu sectorul individual. La grădină, de pildă, fiecare hectar ne-a adus troşanu, preşedinţi
anul trecut peste 22.800 lei. Producţia de lapte pe cap de vacă iurajată Săgeata a adus la
era planificată la 1.900 litri şi iată că a ajuns la 2.834 litri în medie. Iar brigăzii a V-a şi i
colectivista Ana Maja a obţinut de la cele nouă voci pe caTe le are in le-o repartizeze d
încurcătura vine d
grijă, peste 3.000 litri de la fiecare vacă. Toate acestea la un loc au
răşiţii din S •’irteş
făcut să crească fondul de bază la suta de hectare, ajungind la sllrşitul
brigadă, pv i a
anului trecut la 247.000 lei.
sus.
lam a aceasta, Încă din luna ianuarie noi am inceput să vindem pe Mecanizatorii S.M.2", an ieşit pe ogoarele colectiviştilor.
piaţă produse din sere ca : ridichi, ceapă verde, conopidă şi sedată — Ni s-a mărit
şi s-au mărit şi <
verde. In curînd vom Ieşi cu roşii, vinete şi alte produse. Anul acesta
am Încheiat contracte cu statul şi cooperaţia pentru livrarea a
32.000 kg. cereale, 10.000 kg. floarea-soarelui, 30.000 kg. cartoii, 1.804 kg,
săminţă de borceag, sfeclă de zahăr de pe 10 hectare, peste 400 kg.
sămfnţă de cinepă, legumele şi zarzavaturile de pe 5 hectare.
Nici sectorul zootehnic nu-l absent In această privinţă. Vom livra
pe bază de contract 750 kg. lină ţigede, 100 de oi, 40 de porci graşi
plus citeva vaci cu productivitate slabă.
In curtea S.M.T. tractoarele stau ia va porumbul cu p
Se Înţelege că dezvoltarea gospodăriei în aceşti zece ani a dus şi la Există o hartă aici la sediu la scara
riad uri, pregătite pentru asaltul câmpii ide 1/100.000 în oare gospodăriile co credere deplină, i
creşterea nivelului de trai material şi cultural al colectiviştilor. 24 de lor. Ţin închingate in carapacde de oţel lective sînt însemnate cu roşu, întovă cîştigată, sprijinul!
colectivişti şi-au construit case noi iară să mai vorbim de cei care sutele de oai putere şi se pare să aş răşirile cu albastru, iar brigăzile de jurul S.M.T.-ului c
şi-au cumpărat vaci cu lapte, mobilă, aparate de radio şi biciclete. teaptă doar un semnal ca să_şi desfă tractoare cu steguleţe. Dacă ai privi de proape vertiginos,
şoare forţa. Petrache Ghizdeanu, şeful undeva de la înălţime, pămîntul acesta gri col. La Cochirl
La noi se aplică sistemul de retribuire şi după calitatea muncii. Bună
brigăzii a V-a, cea mai bună din *tît de vast s-ar reduce la proporţiile fiinţă două colectiv
oară, colectivista Ana Maţa depăşind planul la lapte de vacă, a cişti- S.M.T., a tot încercat cîteva zile în şir hărţii din perete şi tot de aici ai pu de pe acum 20 de
gat toarte bine. Ea a primit anul trecut: 2.582 kg. cereale, 1.174 kg. car pămîntul. Cuţitul plugului s-a poticnit tea observa mişcarea zecilor de trac doi ani (1956-58)
tofi. 23 kg. zahăr, 18 kg. ulei, 8 kg. lină, peste 2.403 kg. furaje şi fru în stratul încă îngheţat. La înapoiere toare. Iată cîteva îşi flutură flamurile cooperatiste a eres
11 aşteptau cu întrebarea în priviri : — pe drumeagul care duce spre Beceni. hectare. S.M.T.-ul
moasa sumă de lei 8.800. Iotă pentru ce numai in ultimele două luni
„Ii dăm drumul"?—„Să mai aşteptăm Le dau bineţe întovărăşiţii din Aldeni privinţă o evidenţi
de zile au făcut cereri de înscriere încă 50 de ţărani individuali. o ţîră’’. şi Mărăcineni, şi într-un tîrziu poposesc mai ştie şi cum m
Colectiviştii noştri, romini şi germani laolaltă işi iăuresc prin muncă Uşor de spus, dar greu să le poto la colectivele din Izvorul Dulce şi Căr- ză fiecare uitate
nnilă o viaţă din ce în ce mai bună. Iată pentru ce, cu prilejul Împli leşti nerăbdarea. piniştea... cum trebui' păr
...Acum au pornit în sfîrşit cu mo nizate. Ace*--a esrf
nirii a zece ani de Ia Plenara C. C. al P.M.B. din 3— 5 martie 1949, noi Alte tractoare o iau spre dreapta. La
toarele în plin spre Zăraeşti şi Boboou. Vadu Paşii îi aşteaptă colectiviştii. In chestiune de organ
ne Îndreptam gîndul plin de recunoştinţă către partidul nostru drag, Li se aude încă din câmp, uruitul în drum sînt înşirate 14 întovărăşiri. La la Poşta Cîlnău s-i
care ne călăuzeşte cu înţelepciune pe drumul luminos al belşugului şi fundat ca un zvon al depărtărilor şi ultima, cea din satul Baniţa, întovără zator agricol bun.
bunelsiăTi. oamenii care i-au îndrăgit de mult şi-i şită le-au pregătit o surpriză : toţi pînă Încrederea miilor i
aşteaptă îşi dau de veste: „Vin tracto la unul şi-au adus de curind tot pă muncitori.
IOSJF REISENAUER riştii’’. mîntul in întovărăşire.
preşedintele gospodăriei agricole ★ Spre Vemeşti şi Cîndeşti, spre Va
colective .Zorile” — deputat în sfa De la apa Buzăului pînă sus spre Misiunea de orgi
tul popular orăşenesc Sibiu — Rîmnicu Sărat se întinde raza de aer lea Teancului şi Simileasca, tractorul, S.M.T.-ului e dusă
solia agriculturii înaintate, îşi poartă
Tumişor, regiunea Stalim tivitate a S.M.T. Poşta CHnău. locul satelor de
de asemenea mesajul. Cu zece ani în condiţiile dezvoltăr
urmă când S.M.T.-ul abia luase fiinţă,
a agriculturii socis
unii săteni priveau la tractoare cu faţă cu prisosinţă,
neîncredere, iar unu, ca Stoica Ceauş minunatelor sale c;
din Săgeata, spuneau chiar că „drăco nei Săgeata, unde
venia" asta otrăveşte pămîntul cu gaze Ghizdeanu, sectoru
le ei şi-l seacă de rod. Acum Ceauş a in 1958 în medie, c
intrat cu tot pămîntul ce-1 are în înto boabe la fiecare
vărăşire, iar dacă se îniîmplă ca vreun cheamă, cu alte c
tractorist să dea treaba peste cap el cretă.
şi alţii măsoară arătura cu băţul şi a- întovărăşirile de
poi vin, de pildă, la tovarăşul Comam,
directorul S.M.T.-ului, să-i spună su cetat numărul de
păraţi că li s-a mîncat la adîncime doi tractorist într-a ,
centimetri. încă tînăr, dar orc
In condiţiile gospodăriei individuale, format, a făcut pi
aici nu s-au scos niciodată mai mult care constituie prol
de 700 kg. griu la hectar, iar porumb orice tractorist, inc
niciodată peste 1000. Anul trecut colec git viaţa tractoruh
tiva din Focşani a obţinut peste două taică-său, un bătrî
l a „lămurit’’ să m
tone de porumb boabe la hectar, iar punîndu-i sub ochi
pentru anul acesta a plănuit să scoată
3500. La adunarea generală care a dez toză adusă „expre”
bătut indicii de plan, unii s-au speriat neşti, unde lucra cu
spunînd că asta este peste puteri. Era tele : „Uită-te cit i
Podosu Constanţi'
prezent aici din partea S.M.T.-ului a- raţie, comunist ca $
gronomul de sector Radu Nicolae. A
vorbit desigur în numele mecanizării zece zile şi zece nc
spunînd, spre uimirea celor mai sus po sigurînd apa necesi
dariei colective din
meniţi, că şi 3500 kg. este puţin şi că
o dată, nu peste multă vreme, chiar şi defectase pompa di
în palmă bobul de
asemenea indici nu-şi vor mai găsi nici fan, colectivistul di
un sprijinitor în colectivă. Deocamdată, teşte negreşit de st
pentru obţinerea celor 3500 kg. plănuite eroică a tractoristul)
S.M.T.-ul s-a angajat să execute prăşitul
mecanizat la porumb, iar în perioada Acum poate că-i
semănatului să trimită colectivei semă de ce atunci când
nători de porumb de tipul Victoria, cu relor, oamenii se gi
care S.M.T.-ul a fost de curind înzes^ în sat, oa de fiecar
trat. fiinţe dragi: „Vin
Intre S.M.T. şi unităţile socialiste din
frumoasă recoltă fie porumb au obţinut anul trecut colectiviştii din Pectiea, regiunea Galaţi t raza sa este o legătură stjînsă şi ne-