Page 5 - Albina_1959_03
P. 5
tă fără me- AGRICULTURA
hipuit viata
de neînchi-
SI Ş C O A L A
ie al gospo-
i spunea la
jd 1950 când
/ăzut cu un Transformarea socialistă a agricul- Şcoala nu maâ stă departe de via
descris, ha- turii, incepută acum zece ani, pe ţă ci în inima ei, nu pregăteşte mlini
ie în urma baza indicaţiilor Plenarei din 3—-5
iva a cîşti- martie 1949 a C.C. al P.M.R. a deter delicate şi nasuri subţiri, ci mâini
! de pămînt minat o schimbare profundă a zdravene de muncitori, învăţate să
cam la două metodelor şi a mijloacelor de mine tractorul sau combina, să mul.
• S.M.T.-ului muncă în domeniul agriculturii. gă vacile şi să le hrănească, să tre
d cîştigăm Orizontul vieţii ţăranilor muncitori
abe care alt- uniţi în gospodării colective s-a lăr iere şi să trioreze, dar şi să deschidă
ir fi S.M.T.- git. Munca organizată după reguli cartea pentru a afla ceea ce nu ştiu
- ar trebui agrotehnice şi cu mijloace mecaniza. încă şi le poate ajuta să dea spor
îual ceea ce te, pe mari întinderi de pămînt, a muncii.
iar valoarea creat condiţiile unei agriculturi şti Mergând pe această cale arătată de
; acum (30 inţifice, intensive. O asemenea mun
jate acestea că bazată pe ştiinţă şi pe tehnică partid tineretul din oraşe şi de la
enţa, preşe- cere muncitori cu un nivel de învă sate găseşte astăzi porţile învăţăturii
conducerii ţătură ridicat. Cu puţina învăţătură larg deschise.
ul ăsta, cu
ca în anul pe care, altădată, o dădeau cele pa PETRE DRĂGOIESCU Împărţirea 'terenului pentru culturi ara a mare însemnătate. Inginerul J
ia colectivă tru clase primare nu se mai poate preşedintele Consiliului Superior gospodăriei, Stan Vasilescu şi brigadierii de cîmp Iacob Ştefan şi Troian 1
de porumb face faţă cerinţelor serioase ale al Şcolilor fllcula din gospodăria agricolă Soleclivă Baba Ana, măsoară terenul
şti şi-a spo- muncii agricole actuale. Pentru a
tcţia la po-
aceasta da veni în ajutorul muncitorilor din a.
tor de caii' gricultură, partidul şi guvernul au
Anghel Pe- creat diferite forme de informare şi CINSTEA
răşirii din de învăţămînt sistematic, care, toate
atu! S.M.T.
inducerii să la un loc, au ridicat nenumăraţi mun-,
1 acest an. citori calificaţi, a căror pregătire şi
ă şi întovă- osîrdie au smuls pămîntului roade DE A H COLECTIVIST
ut ' '"eeaşi nicicînd visate. Conferinţele şi dis
tiv mai cuţiile de la căminele culturale, ca-
sele-laborator, cursurile de tot fe Cu zece ani în urmă, cînd am pus semănat. S.M.T.-ul ne-a dat şi îndru ani în sat s-a lichidat neştiinţa do j
în acest an lul, schimburile de experienţă şi temelia gospodăriei noastre colec mare agrotehnică, aşa îneît în toam carte. Ducem o viaţă omenească şl I
- au spus popularizarea experienţei înaintate, tive, eram doar 52 de familii care a' nă ne-am văzut visul cu ochii. A- demnă şj sincer vorbind multe ’ditf |
re cei de la duceau cu ele 22 atelaje şi 450 hec yeam o producţie cu 800 kg. mai
broşurile şi cărţile din bibliotecile bucuriile pe care le trăim azi, tu: j
lin Cărpi- tare de pămînt. Eram la început dâ mard la fiecare hectar decît a
săteşti constituie tot atîtea mijloace drum. Multe lucruri nu cunoşteam Sece ani în urmă nici nu le visam* ;
- aşa că să care contribuie ia ridicarea nivelului încă, dar am pornit cu încredere individualilor. Din clipa aceasta pri-
şi mai mult yirile oamenilor din sat au fost a-* A zi întreg satul Paicu a intrat fa
de cultură generală a ţărănimii nestrămutată în cuvîntul partidului gospodăria agricolă colectivă. Iit
a mecaniza. şi cu convingerea că acesta-i singu. ţintite asupra noastră. Pe ţăranii
cilor. muncitoare şi totodată o pune în rul drum spre fericire şi bunăstare. muncitori cu gospodărie individuală celelalte sate din comună, Fîntînela J
i oameni contact cu cele mai noi procedee şi Ne amintim acum de greutăţile în începuse să-i intereseze traiul nos Şi Nicolae Bălceascu, întovărăşiţi!
lănau cînd- metode de muncă în domeniul lucră ceputului şi înţelegem cum nu tru. Ne vizitau acasă şi aici desco au intrat cu toţii în gospodăria co-
azi cu o în rii pămîntului. Se găsesc preşedinţi se poate mai bine, că dacă am biruit lectivă. Exemplul nostru le-a fost
totdeauna de gospodării colective, şefi de bri toate greutăţile şi piedicile, dacă pereau cu uimire lucruri neobişnuitei
ii. Creşte în ne-a înflorit an de an viata, este pen. pentru satul Paicu unde se născu- aproape şi s-a dovedit, după cum
la alta, a- gadă care se pronunţă in probleme tru că am fost uniţi, că am urmat seră şi trăiseră. In casele colectiviş se vede, convingător. Asta ne umple!
socialist a- de agricultură cu siguranţa unor totdeauna cuvîntul călăuzitor al par tilor erau aparate de radio, mobilă sufletul de mîndrie.
mai luat specialişti încercaţi. tidului şi pilda comuniştilor. ,Tot ce-am dobîndit în aceşti zece!
îileasca sînt Directivele Congresului al Il-lea al Mi-amintesc că tînăra noastră gos-' nouă, colectiviştii se hrăneau şi sd ani de muncă ne-a întărit pe veciei
a decurs de podărie nu avea încă pe atunci nici îmbrăcau bine. Mulţi dintre colec
unităţilor P.M.R. au aşezat învăţămîntul pe ca o construcţie. Ne trebuiau grajduri, tivişti şi-au făcut case noi. Şi unii încrederea în cuvîntul partidului şl 1
este 7.000 lea lui firească de dezvoltare, le- sedii şi-n primul rînd materiale de dintre ei, ca Ghiţă Mihad şi Barbu hotărîrea de a-l urma întocmai pen- !
în această gîndu-1 strîns de sarcinile concrete construcţii pentru ridicarea lor. Pen- tru a duce gospodăria şi viaţa noas
;ă. Aici se ale construirii socialismului. Din tru ă grăbi lucrările, colectivişti ca Panait, locuiau în trecut în cocioabe tră la o tot mai mare înflorire.
i progresea- învelite cu paie. Aşa se face că an
şi c" atare şcolile profesionale de agricultură Tudor Barbu, Dumitru Gavrilă, Ion de an tot mai mulţi ni s-au alăturat,
ace 'eca. ale Ministerului Agriculturii şi Sil Militaru şi alţii n-au pregetat să taie iar întrun timp, uliţe întregi din sat MARIN COSTACHE
mul -ud o viculturii şi din şcolile de me salcîmi din propriile lor ogrăzi şi preşedintele G.A.C. „Alexandra'
i.M.T.-ul de serii ale Ministerului Invăţămîn- să-î aducă la colectivă pentru ridi erau locuite numai de colectivişti. Sahia", satul Paicu, comuna _
un organi- tului şi Culturii, din institutele carea construcţiilor. Statul ne-a spri Intre timp în comună a luat fiinţă Nicolae Bălcescu, raionul Lehlio
se sprijină şi a întovărăşire agricolă. Oamenii
i de t^ani de învăţămînt superior ies an jinit acoâdiîndu-ne un împrumut de înţelegeau tot mai bine că lucrînd
de an tot mai multe cadre califica, 300.000 lei pe termen lung. In pri
pe pămîntul fărîmiţat de zeci de ha
te. In şcolile de 7 ani de la sate au măvara lui 1950 ieşeam cu construc
turi aducătoare de pagube, nu-şi pot
fost introduse în planul de învăţă- ţiile terminate. începeau acum mun. Foaie verde
i agitator al schimba viaţa aşa cum făcuseră . co
arte în mij- mint ore de ştiinţă şi de practică cile agricole pe care le făceam
. Dacă în agricolă. Făuritorii recoltelor bogate pentru prima dată în comun şi ne lectiviştii. Ei vedeau de asemenea
e vorbeam, de miine se pregătesc astăzi şi pe cîte foloase se obţin lucrînd pămîn de suifină
l.T.-ul face gîndeam cu grijă la rezultatele din tul cu tractoarele şi după metode
se datoreşte terenurile agricole ale şcolilor şi u- vară, pe care le doream pilduitoare agrotehnice avansate.
raza oomu- neori chiar în perimetrul gospodă pentru întreg satul. Ajutorul statu
brigada lui riilor colective, unde, alături de pă lui s-a făcut şi aici simţit din plin. Din primul an de existenţă gospo Foaie verde de suifină
t a obţinut rinţi, tinerii elevi vin in contact di Tractoriştii de la S.M.T. Săruleşti dăria colectivă a dovedit în faţa sa Zorii bat în geam lumină,
;. mai multe tului întreg că este forma superioară Roşie, trandaiirfe
Aceasta se rect cu problemele muncii agricole. ne-au făcut arătură adâncă şi au de muncă in comun. Pe umerii co Răscolindu-mi dorul mie
gitaţie con-
lectiviştilor noştri a stat necontenit Dorul de gospodărie.
răspunderea cea mare de a nu ştirbi Murmură pe deal pîraie
lăresc neîn-
..ecu Marin, nici o clipă această faimă. In anul Zîna iernii se destraie.
la staţiunii, 1958, cu toată vremea neprielnică, Colţul ierbii iar răsare
ţean deplin gospodăria colectivă a obţinut re Mîngiindu-1 dulce soare.
de hantri, colte cu mult mai mari decit înto-
iciei pentru Muguri se-mbulzesc pe ramuri
11 a prelun- vărăşiţii şi ţăranii muncitori. Iar Să-şi întindă mîndre ilamuri.
:rei ori. Pe răsplata muncii a fost pe măsură. Dor îmi e să ies aiară.
din Sudiţi Colectivişti ca Stan Costache, Moise La munca de primăvară.
în comun, Ilie şi alţii au primit pentru munca
aia de ba- Ca să am inima plină
l.A.S.-Găvă- lor în colectivă peste 5.000 kg. ce Vreau cîmpia cea senină.
il, cu cuvin- reale, 3.000 lei şi numeroase alte Duduind în larg tractoare.
oleotiviştiil’’ produse. Brazde lucii să răstoarne.
ceeaşi gene- Pe pămîntul acesta pe care huzu
i doi, a stat Cîntece s-crud de fete
i tractor, a- rea cîndva moşierul Enescu, robii Cu mijlocul strîns în bete,
ăriei gospo- de ieri s-au înălţat azi la o altă Şi bărbaţii, toţi ortacii
căreia i se viaţă. Gospodăria colectivă nu ne-a Nalţi, cu ieţele ca macii.
âînd prefiră îndestulat numaj casa. Ea ne-a aju
clos şi dolo. Foaie verde de suliină
a îşi amin- tat să şi gîndim altfel. Munca în Raze.aduc la geam lumină.
anonimă şi gospodăria colectivă a născut ase Vino dragă primăvară,
u... menea legături între oameni ca şi în
Mi-aide inima, o pară.
e de înţeles viaţa de familie, cum n-au fost de
nul tractoa- cînd ne ştim. Ne este sete de cu Auzită de ŞTEFAN SUDITU, In
ă dea veste
când aştepţi noştinţe, de cultură şi avem unde să Racoviţeni, de la Ion Roşea, colec
Ştii 1”. Oprea Banciu 'din gospodăria colectivă Baba Ana, regiunea Ploeşti, ne.o împlinim. Avem cămin cultural tivist fruntaş
este renumit crescător de ol. lală-1 în mijlocul celor peste 600 de oi frumos, şcoală nouă, mii de cărţi de
TOSO ale colectivei, cu lavoritui său în braţe. citit şi fireşte şi cititori. De mulţi
