Page 6 - Albina_1959_03
P. 6
D IN A G D K V L T V B A S O C IA L IS T A
/ % , H 7 % a i i g i t L « i > B i t M J H H M
chinvce şi naturale. La însămînţare se dăduse cîte e
2 m., îngrăşat cu o mare cantitate de îngrăşăminte
100 kg. de samînţă Ia mu. Ca urmare a acestor mă
suri, griul semănat în. toamnă ajunsese la 30—-40
cml înălţime (era sfîrşitul lunii octombrie). Produc
ţia ce se anunţa pe această suprafaţă era de circa
100— Î50.000 cfz grîu la mu.
In atragerea maselor populare pentru ridicarea
continuă a agriculturii socialiste, un loc important
îl ocupă munca politică şi culturală de masă, mun
ca de propagare a ştiinţei agricole. In comuna ară
tată mai sus funcţionează patru cursuri agricole cu
o durată de 3 ani. Cei 120 de cursanţi frecventează
în fiecare zi, între orele 8— 11, lecţiile agricole şi
aplicaţiile practice susţinute de tehnicieni şi alte
cadre de la judeţ.
La baza activităţii culturale de masă stau cîteva
principii : „Unde munca productivă e foarte inten
să, activitatea culturală trebuie să fie foarte vie" ;
„Activitatea culturală trebuie hă oglindească viata
nouă a satului chinez, elanul în muncă a ţăranilor
Aspect exterior al fabricii de îngrăşăminte de fosfor din Taiiuan, provincia Şan si, care are o ca muncitori şi eroismul acestora, lupta lor pentru
pacitate anuală de 200.000 tone.
transformarea naturii, istoria luptei revoluţionare a
poporului chinez", ele. Partidului Comunist
In prezent, sub conducerea
Călătorind prin R. P. Chineză Chinez, se desfăşoară în întreaga Chină o mare
campanie de creaţie populară. Formele acestei crea
ţii sînt poezia, cîntecul, teatrul, monologul, d’alo-
gul, pictura etc., iar participanţii : muncitori, ţărani,
In toamna anului trecut am vizitat, timp de o la hectar cît se obţinea înainte de eliberare. La soldaţi, elevi, studenţi. Intr-o comună populară din
lună de zile, Republica Populară Chineză. Am pu producţia de mei s-a obţinut anul trecut 75.000 kg. provincia Fu-Cien, din 33.000 de locuitori, 21.000 par
tut să-mi dau seama cu această ocazie de marile la un hectar, iar în ceea ce priveşte cartoful dulce ticipă la creaţia populară. Creaţia populară oglin
transformări revoluţionare înfăptuite de poporul se aşteptau la o recoltă de cîteva sute de mii kilo deşte lupta oamenilor de la sate şi oraşe pentru
chinez, de hărnicia şi elanul cu care zideşte so grame la hectar. mărirea producţiei agricole, pentru transformarea
cialismul. In R.P. Chineză se extinde cu o repeziciune uimi naturii (irigaţie, baraje, desţeleniri etc.) pentru
Voi încerca cu ajutorul datelor culese din locali toare sistemul de irigaţie. înainte de eliberare, în creşterea producţiei industriale, pentru aplicarea
tăţile vizitate, să arăt cîteva din realizările agricul judeţul Siu-Sui, regiunea Baudin, aveau loc multe în viaţă a celor patru principii : cantitate, rapidi
turii socialiste chineze. Este ştiut că astăzi Repu inundaţii care se datorau revărsărilor celor trei rîuri tate, calitate, economie.
blica Populară Chineză ocupă locul al doilea din ce brăzdează judeţul. Revărsările se produceau de Dacă treci prin satele chinezeşti, poţi vedea zi
lume în ce priveşte producţia de grîu. In 1958 s-au obicei primăvara, pentru ca apoi în perioada de durile caselor cu diferite desene, picturi create de
obţinut producţii record de 55 tone de grîu la hec vară cursurile acestor fîuri să ajungă aproape la localnici, ceea ce dovedeşte o adevărată mişcare
tar, 450 tone orez la hectar, 262 tone porumb la secare. Sub îndrumarea Partidului Comunist Chinez pentru dezvoltarea picturii de masă şi asigurarea
hectar, 202 tone mei la hectar, 750 tone cartofi la şi cu ajutorul efectiv al maselor populare din ju unei agitaţii vizuale locale.
hectar. O mare contribuţie la obţinerea acestor deţ, numai în 100 de zile, începînd din iarna anului De mare popularitate se bucură expoziţiile în
rezultate a adus faptul că în anul 1958 s-a trecut, în trecut, s a executat sistemul de irigaţii în tot cu. comunele populare care oglindesc realizările ob
condiţiile specifice ale R. P. Chineze, la comasarea prinsul judeţului, săpîndu-se 288 de lacuri de acu ţinute în agricultura locală. La acestea trebuie să
cooperativelor de producţie, înfiinţîndu-se comune mulare mari şi mici, 2.400 de fîntîni la mari adân adăugăm panourile, gazetele de perete, tabla de în
le populare care reunesc un mare număr de braţe cimi, înzestrate cu pompe automate. Intr-un cuvînt trecere, tribuna steagului roşu, panoul fruntaşilor,
de muncă. De asemenea creşterea mare a recoltelor oamenii chinezi au reuşit să învingă natura. gazeta luminoasă, precum şi unele machete, oglin
de la an la an se datoreşte faptului că ţăranii mun Pînă în primăvara anului trecut 56 la sută din dind perspectivele dezvoltării comunei populare în
citori aplică metode ştiinţifice de lucrare a pămîn- suprafaţa totală arabilă a ţării a fost irigată. următorii cinci ani.
3 tului, folosind pe scară largă irigaţiile, îngrăşămin- Masele populare de la sate dovedesc o preocu Majoritatea programelor artistice ale cluburilor
tele naturale şi chimice, arăturile adînci şi însă- pare deosebită şţ depun eforturi tot mai mari pen săteşti cuprind cîntece populare şi de masă, dansuri
r.vîntarea în rînduri dese. tru introducerea pe scară cît mai largă a metodelor cu temă, scenete, monologuri etc.
O dovadă grăitoare în acest sens o constituie re agrotehnice de lucrare a pământului. In multe Oricare ar fi forma ei, conţinutul muncii politice
coltele bogate obţinute de pildă în comuna popu. localităţi s-au amenajat loturi experimentale de masă are un scop bine precizat : înmănunchie-
Iară Sî Dzi, cu toate că in vara anului trecut n-a unde se fac experienţe privind cultura diferitelor rea energiei creatoare a întregului popor şi folosi
plouat timp de 105 zile. La orez s-a recoltat 36.000 plante. In comuna Iun-Fîn, provincia Hăpei, am vă rea ei la măreaţa oneră de construire a socialis
dz (2 dz = 1 kg.) la 1 mu (15 mu = 1 hectar), adică zut un lot experimental în suprafaţă de 3 mu se mului.
270.000 kg. de orez la un hectar, faţă de 1.500 kg. mănat ou grîu. Lotul fusese săpat la adâncime de N. NISTOR
S F A T U L B Ă T R Î N I L O R
Cu ocazia unei vizite făcute la începutul anului le priviţi curioşi de cînd aţi venit. Pe primul gra am avut roade bogate. întâmplarea cu bătrînul nos
în R.P. Bulgaria, am avut prilejul, printre multe lu fic sînt însemnate veniturile şi cheltuielile noastre tru ne-a pus pe gînduri. „Ce-ar fi să ne facem noi
cruri interesante, să cunosc acolo şi o gospodărie exprimate în cifre. De pildă, în anul 1954, la 168.422 un sfat al bătrînilor ? — a propus careva. — Ei
agricolă de muncă din comuna Slatina, regiunea leva venit pe un hectar de grădină, am avut 85.734 nu numai că cunosc bine pămîntui pe care-1 mun
Plevna. Este una d’ntre primele gospodării de acest leva cheltuieli. In 1957 venitul a crescut la 365.000 cim, dar prin experienţa căpătată în zeci de ani de
fel înfiinţată în Bulgaria. Cu amabilitatea caracte leva, iar cheltuielile au scăzut, după cum vedeţi, la agricultură, ne pot fi de mult folos".
ristică oricărui locuitor bulgar, preşedintele gospo 62.044 leva. Dincoace — spuse el mutînd linia pe De la vorbă la faptă n-a fost decît un pas şi ia
dăriei, tovarăşul Boicio lliev, un om la 50—55 de ani, alt grafic — vedeţi, realizările noastre la sectorul tă-ne discutând acest lucru cu alde bai Hristo, cu
înalt şi spătos, ne a invitat să vizităm gospodăria, zootehnic. In 1953, 925.510 leva. In 1956 am avut lacica Vorbanov, cu Todor Dimitrov, Marin Nai-
oferindu-se bucuros să ne dea toate explicaţiile ce 1.679.800 leva, iar în 1958 cifra s-a urcat la 3.096.193 danov şi alţi bătrîni de-ai noştri. Ideea le-a plăcut
rute. Prima întrebare a fo st: „De cîţi ani a luat şi lor. Ba s-au simţit mîndri că ne-am gîndit să le
fiinţă cooperativa ?“ înainte de a răspunde, tova cerem sprijinul. Aşa a luat fiinţă sfatul bătrînilor
răşul Boicio a tras adînc din ţigară, dînd drumul la noi. Ori de cîte ori este vorba să luăm o măsură
apoi la un adevărat potop de fum alburiu, pe care N o t e d e d r u m mai curajoasă, ne adresăm şi lor. Şi nu o dată sfa
l-a împrăştiat d:ntr-o singură mişcare de palmă. turile date de ei ne au adus foloase la care nici că
Zimbea senin, cu privirea aţintită undeva în gol, d i n R. P. B u l g a r i a gîndeam.
5 voind parcă să-şi adune gîndurile de prin toate un. — A fost o vreme — continuă tovarăşul Boicio
o! gherile minţii. ,irtinmitni!!iimintruiifmtimiimiimiiiimniiiimiiiiiHHi«Hi!iif!imiiiiiii]imitiHiiiiiim!iiiiii;mi!iiii,. să istorisească — cînd noi vindeam paiele rămase
— Sînt de atunci aproape 17 ani. Doi ani înainte unor întreprinderi care făceau rogojini. „De ce vin-
^ de 9 septembrie 1944, data eliberării patriei noas leva. In 1953 cheltuiala faţă de acest venit a fost deţi paiele şi nu vă faceţi voi singuri rogojini ?
tre de sub jugul fascist. Oameniudin comuna noas- de 75.179 leva. Ea a scăzut apoi în 1956 la 58.811 Aşa gospodari sînteţi voi ?“ Mustrarea lui ba1 la-
® tră abia aveau după ce bea ap<L într-atîta erau de leva, şj apoi în 1958 la numai 43.323 leva. cico ne-a usturat, dar ne-a prins bine. La fel s-a în
oţ nevoiaşi. Pămînt puţin, sărăcăcios şi mai ales răz — Dacă gospodăria noastră merge bine, — a în tâmplat şi cu paiul de mătură, pe care-1 vindeam cu
ceput el să ne explice domol — dacă rezultatele 2,80 leva kilogramul. Dintr-un kilogram se pot face
leţit pe toate coclaurile. „Uniţi vă pămînturile şi
muncii noastre sânt din zi în zi mai însemnate, a- aproape trei mături. O mătură costă 6 leva. După
munca şi scăpaţi de sărăcie”, ne-a sfătuit partidul ceasta se datoreşte în bună parte şi bătrînilor noş sfatul bătrînului Todor Dimitrov, am împletit noi
nostru comunist, prin tovarăşul Gheorghi Dimitrov, tri. Da, da, bătrînilor noştri — a subliniat el din măturile. In anul acela din 18.000 kg. paie de mă
care ne-a fost oaspete cîteva zile. Sămânţa arunca nou, văzfindu-ne oarecum miraţi.— Şi am să vă explic tură am cîştâgat peste 70.000 leva. Astăzi ne facem
cum. In una din zile, la o consfătuire cu şefii bri singuri var şi săpun, chiar mai mult decît avem
tă de partid a căzut pe un pămînt roditor. Oame
găzilor de cîmp, cineva l a criticat pe inginerul nos nevoie, pe care-1 vindem, luînd bani frumoşi. Şi to
nii au cugetat adînc, s-au sfătuit şi trecînd peste o- tru agronom că n-a dat îndrumări bune grădinari
tul datorită sfaturilor primite de la bătrînii noştri.
preliştea guvernului burghezo-moşieresc de atunci, lor, că din această cauză producţia de fasole a fost Am mai aflat de la tovarăşul Boicio că sfatul
^ au înfiinţat gospodăria pe care o vedeţi şi astăzv foarte slabă. Degeaba s-a dezvinovăţit inginerul
nostru. Oamenii nu puteau înţelege insuccesul cu bătrînilor, format din şapte gospodari harnici, acti
o O parte dintre membrii ei au fost arestaţi, iar cei-
fasolea şi pace bună. Timpul fusese destul de priel vează pe lîngă preşedintele gospodăriei. Bătrînii nu
“ lalţi persecutaţi atunci în fel şi chip. Degeaba însă. nic, oamenii au muncit cum le-a fost explicat şi re aşteaptă de-a gata să li se ceară părerea, ci se in
Gustînd din avantajele muncii în comun, oamenii zultatul ? Vi l-am spus. Deodată vedem că din fun
teresează cum merg treburile în gospodărie şi fac
n-au mai renunţat la gospodărie, cu toate încercă dul sălii se ridică două degete slabe şi noduroase,
propuneri preşedintelui, pe care acesta le supune
rile guvernanţilor de a o desfiinţa. E drept că nu care cereau p rii semne dreptul la vorbit. Bai Hristo d;scuţiilor colective.
mărul lor a scăzut la mai puţin de jumătate, dar Draganov, un bătrîn trecut mult de anii cînd mai Am avut prilejul, înainte de a ne lua rămas bun
cei rămaşi au ţinut cu dinţii de gospodărie. putea munci, venise ca de obicei la adunarea noas m r'nnnsm m ftttr6^<nrăTinnsTnririnrtrsTTrB
de la aceşti gospodari vrednici, să-l cunoaştem per
Tovarăşul Boicio a continuat să ne istorisească tră şi iată-1 înscris la cuvînt. „Degeaba daţi voi
despre toate greutăţile întîmpinate de cooperatori vina pe inginer. Degeaba vă frămintaţi. Acolo unde sonal pe unul din aceşti bătrîni sfătoşi. Pe bai Hris
to Ivan Draganov. Printre altele el ne-a vorbit căl
pînă la eliberarea ţării. aţi semănat voi fasolea n o să scoateţi niciodată duros despre frumoasa Romînie, pe care a cunos.
— Ei, dar pentru noi lucrul de căpetenie este pre mai mult. Cunosc pământul d n împrejurimi cum îmi
zentul şi mai ales viitorul. Trecutul ? Ducă-se, — şi cunosc copiii. In pământul acela din jos de cetate, cut-o şi el în tinereţe, sfătu’ndu-ne la despărţire să
povestim şi pe la noi cele aflate acolo. Puteam să
oj povestitorul s-a sculat in picioare, ţinînd în mină fasolea nu creşte bine. Am încercat şi noi şi nu
nu ţinem seama de sfatul său ?
o! o vergea de lemn. — Dacă vă interesează, vă voi o dată. Acolo puneţi pepeni şi-o să vă miraţi şi voi
N. CREANGA
£ explica ce este cu aceste grafice pe care văd că de belşug“.
V w t n n n m n o r Aşa am făcut. Cum ne-a sfătuit bai Hristo. Şi T m rim rtn n n n )
