Page 7 - Albina_1959_03

POPOARELE AFRiCEI LUPTA PENTRU LIBERTATE

Pe moş Gheorghe Vişan l-am ca nişte corbi începînd să-l je­ dependenţă, ele sînt, ca şi pînă
găsit duminica trecută 'a col­ fuiască. acum, conduse de monopoliştii
ţul roşu al gospodăriei colective — Numai că, de la o vreme, francezi, care le exploatează
stînd de vorbă cu un grup de popoarele astea din Africa — mai departe, sub această nouă
săteni. intervine moş Vişan — au în­ firmă.
— Ai venit taman la timp ceput să-i alunge pe colonia­ — Numai că popoarele subju-i
— m-a întîmpinat moşul de lişti de unde au venit... gate nu cred nici o iotă din c»
cum am intrat. Am citit jurna­ — Chiar aşa, moş Vişane. spun colonialiştii.
lele şi stăteam de vorbă să ne Mişcarea de eliberare a popoare­ — Da. Iar răspunsul pe ca-*
dumirim maj bine ce se în- lor Africei a luat un mare a- re-1 dau popoarele africane sute
tîroplă în Africa. Aşa că fi bun vînt după cel de al doilea răz­ jugate de colonialişti este cel
şi dă ne o mină de ajutor să boi mondial. Astfel, au scutu­ pe ca re-1 vedem : intensificarea
înţelegem mai pe deplin cum rat jugul colonialist Egiptul, luptei de eliberare.
stau lucrurile acolo. Tunisia, Marocul. Sudanul, Gha-
na, Guineea. Acum, aproximativ Această luptă este sprijinită
— Apoi, după cum ştiţi, în die ţările socialiste în frunte cu
Africa, de multă vreme pămîn- Uniunea Sovietică, Este cunos­
tui a început să ardă sub pi­ cută poziţia hotărîtă pe care au
mele luni mişcarea de eliberare r î î W A ^ luat-o U.R.S.S. şi ţările de de­
cioarele colonialiştilor. In ulti­
a popoarelor africane iia tot mai mocraţie populară atunci cînd
au
Anglia. Franţa şi Israelul
mult avînt. Dar, mai întîi să vă atacat Egiptul în 1956. Datorită
spun cîteva cuvinte despre acest acestei poziţii ca şi hotărîrii
mare continent, Africa, şj des­ cu care popoarele iubitoare de
pre popoarele care locuiesc a- pace au reacţionat împotriva a-
colo. gresiunii imperialiste, colonia­
COMUNICATUL SOVIETO-ENGLEZ — Că bine zici. poi. La fel, popoarele ţârilor
liştii au fost siliţi să dea îna­
— Aşa. Africa este unul din
în legătură cu vizita în U«R«S»S* a primului cele mai mari continente ale o treime din populaţia Africei socialiste sprijină lupta celor­
lumii, avînd o suprafaţă de 20 şi-a cucerit independanţa. Po­ lalte popoare din Africa, ca şi a
ministru al Marei Britanii, H. Macmillan milioane kilometri pătraţi. Popu­ porul algerian luptă cu eroism altor popoare coloniale şi de­
laţi* el numără vreo 200 de mi­ de peste patru ani pentru a se pendente, pentru independenţă
MOSCOVA 3 (Agerpres). — armamentelor, atit a celor cla­ lioane de locuitori. Africa elibera de sub jugul colonialis­ şi libertate. Ţările socialiste a-
TASS transmite comunicatul sice cît şi a celor nucleare, în­ mului francez. In ultimele luni jută statele care şi-au cucerit de
anglo-sovietic în oare se spu­ tr-o regiune din Europa asupra are bogăţii nenumărate, mişcarea de eliberare a po­ curînd independenţa şi în în­
ne între altele : căreia să se cadă de acord şi fier, petrol, uraniu. aluminiu, poarelor africane s-a intensifi­ vingerea greutăţilor economice,
Deşi nu au dus tratative, tn condiţiile nuni sistem de aur, diamante, păduri întinse, cat şi mai mult. în construcţia paşnică.
preşedintele Consiliului de Mi* control corespunzător. plantaţii d* arbori de cacao, in colonia belgiană Con­ — E vorba de construirea u-
niştri al U.R.S.S. şi primul mi­ In legătură cu toate aceste tTestie de zahăr etc. De aceea, go, au loc mari ciocniri în­ nui mare baraj în Egipt, nu i
nistru al Regatului Unit au probleme, preşedintele Consi­ tre populaţia africană şi trupele aşa ?
reuşit ca în timpul convorbi­ liului de Miniştri al U.R.S.S. încă de acum cîteva sute de colonialiste belgiene care au o- — Da, a barajului de la As-
rilor pe care le-au avut timp şi primul ministru al Regatu­ ani, colonialiştii portughezi, morît sute de negri şi au ares­ suan, pe ca re-1 construiesc e-
de zece zile să tacă un preţios lui Unit aprobă principiul că francezi, englezi, belgieni s-au tat alte mii. De asemenea, au giptenii, cu ajutorul Uniunii
schimb de păreri asupra unor divergenţele dintre state tre­ repezit asupra acestui continent izbucnit răscoale în Congo Sovietice. Dar acesta nu este
probleme dintre cele mai im­ buie soluţionate pe calea tra­ francez. în ,,Federaţia Rhode- singurul aspect al ajutorului
portante care provoacă în pre­ tativelor, iar nu pe calea folo­ siei şi Nyasaland (colonie en­ dat de ţările socialiste statelor
zent îngrijorare în întreaga lu­ sirii forţei. Ei recunosc că pen­ gleză) etc. unde trupele colo­ africane care şi-au cucerit de
me. Schimbul liber de păreri nialiste încearcă
tru succesul unor astfel de tra­ Nota guvernului
şi de Idei care a avut loc a să înăbuşe în sîn-
ge mişcarea de eli­
dus la o mai bună Înţelegere tative este important ca fiecare sovietic adresată berare a popoare­
reciprocă a poziţiilor celor parte să depună eforturi sin­ lor.
doaă guverne şi a constituit cere pentru a înţelege punctul guvernelor S.U.A., — Am citit de
de vedere aî celeilalte părţi. Ei
astfel o contribuţie utilă la au fost de acord că actuala vizită Angliei şi Franţei curînd — intervi­
desfăşurarea unor viitoare tra­ ne moş Vişan —
tative internaţionale într-o a primului ministru englez şi Consecventă politicii sale de că colonialiştii se
laudă că vor să a-
componenţă mai largă. a ministrului Afacerilor Exter­ pace şi convieţuire paşnică în­ corde independenţă
Preşedintele Consiliului de ne tn Uniunea Sovietică a a- tre popoare. Uniunea Sovietică popoarelor colonia­
Miniştri al U.R.S.S. şi primul dus o contribuţie preţioasă la a făcut un nou pas pe calea re­ le. Numai că nu-mi
glementării paşnice a problemei
ministru al Regatului Unit au cauza realizării unei astfel de germane. La 2 martie a.c., în vine să cred că la­
să ei singuri pra­
arătat că telul lor comun ră- înţelegeri reciproce. nota guvernului sovietic adre­ da din gliiare. Tre­
mîne interzicerea în cele din Preşedintele Consiliului de sată guvernelor S.U.A., Angliei buie să fie vre-un
urmă a armei nucleare şi folo­ Miniştri al U.R.S.S. şl primul şi. Franţei se arată că U.R.S.S. tertip de.al lor la
consideră posibilă
convocarea
sirea energiei nucleare exclu­ ministru gj Regatului Unit an unei conferinţe a şefilor guver­ mijloc-..
Bineînţeles.
—
siv in scopuri paşnice. luat cunoştinţă de raportul re­ nelor în aprilie anul curent la Colonialiştii fran­
Ei au recunoscut marea im­ prezentanţilor celor două gu­ Viena sau la Geneva. Conti- cezi, de pildă, au
nuîndu-şi
eforturile sale în a-
portanţă a realizării unui a- verne cu privire la dezvolta­ ceeaşi direcţie, guvernul sovie­ văzut că firma sub
cord privitor la încetarea ex­ rea schimbărilor culturale şi tic arată însă că dacă guver­ care ascundeau ei
perienţelor cu arma nucleară au aprobat acest raport. nele puterilor occidentale nu colonialismul pînă
în condiţiile unui sistem efi­ Cele două părţi au subliniat sînt gata să participe la o con­ acum nu mai poa­
te înşela popoarele
cient de inspecţie şi control cu satisfacţie că comerţul din­ ferinţă la nivel înalt, pentru subjugate. Şi a-
internaţional. Ei au examinat tre cele două ţări, analizat pe examinarea problemei Tratatu­ tunci ce şi.au zis ?
lui de pace
cu Germania şi a
mersul lucrărilor conferinţei o perioadă îndelungată, arată Berlinului occidental, s-ar putea Ia să punem altă
firmă şandramalei
de la Geneva in problema în­ o tendinţă de creştere şi că e- convoca o conferinţă a miniş­ tei Şi î-au zis: colonialis­ puţin timp independenţa. Uni­
,.comuni­
trilor
Externe
Afacerilor
ai
cetării experienţelor cu arma xistă posibilităţi de lărgire a U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Fran­ tatea franceză". Ce se as­ unea Sovietică. R. Cehoslovacă,
R. D. Germană, ca şi alte ţări
nucleară şl au hotărît să con­ acestui comerţ. Ei au căzut de ţei, Poloniei şi Cehoslovaciei în cunde sub vopseaua proaspătă socialiste dezvoltă legăturile e-
tinue eforturile pentru reali­ acord ca o misiune condusă de acelaşi loc şi la aceeaşi dată. a noi; firme este uşor de în­ oonomice cu Republica Arabă
zarea unui acord satisfăcător. un ministru al Regatului Unti Totodată, guvernul sovietic de- ţeles. Tot colonialismul, prezen­ Unită, cu Ghana, Guineea etc.
tat însă într-un nou
ambalaj,
Preşedintele Consiliului de să viziteze intr-aa viitor apro­ olară că este de acord cu pro­ maă atrăgător. Ei mint popoare­ ajufîndu-ie să înlăture urmările
Miniştri al U.R.S.S. şi primul piat Uniunea Sovietică pentru punerea guvernelor S.U.A., An­ le coloniale spunînd că le a- exploatării colonialiste.
şi Franţei ca ia această
gliei
ministru al Regatului Unit a studia posibilităţile de dez­ conferinţă să fie reprezentate cordă ..independenţa". Numai că Lupta popoarelor Africei pen­
şi-au explicat reciproc în mod voltare a comerţului într-un cele două state germane, R. D. aceasta nu există decît în vor­ tru independenţa naţională, pen­
mod mai amănunţit decît s-a Germană şi R. F. Germană. bele colonialiştilor francezi. în­ tru propăşirea economică şi cul­
amănunţit părerile pe care le In nota guvernului sovietic
împărtăşesc guvernele lor tn putut face în cursul actualelor se subliniază că prin încheierea colo, „republicile" create de turală va izbîndi căci ea este o
problemele privitoare la Ger­ tratative. Tratatului de pace eu Germa­ colonia 1 işti în ultima vreme în cauză dreaptă, sprijinită de toa­
mania, inclusiv Tratatul de Preşedintele Consiliului de nia s-ar exclude posibilitatea Africa n-au niei-un fel de in­ te popoarele lumii.
pace cu Germania şi problema Miniştri al U.R.S.S. şi primul reînvierii militarismului ger­
man, ceea ce ar asigura condi­
Berlinului. Ei nu au putut că­ ministru al Regatului Unit ţiile dezvoltării paşnice a celor
Preşedintele Etsenhower a declarat că S.U.A.
dea de acord asupra aspecte­ şi-au exprimat convingerea că două state germane. In privinţa nu-şi pot modifica atitudinea în problema Berlinu­
lor juridice şi politice ale pro­ contactele personale care s-an ■unificării Germaniei, guvernul lui deoarece... „au de menţinut şi exercitat drepturi
blemelor abordate. In acelaşi stabilit întTe şefii guvernelor sovietic declară că această pro­ şi obligaţii în acest oraş".
blemă trebuie rezolvată de că­
timp cele două părţi an recu­ Uniunii Sovietice şi Regatului tre germanii înşişi, fără nici
noscut că reglementarea neîn- Unit vor ff continuate In inte­ un amestec din afară în trebu­
tîrziată a acestor probleme are resul dezvoltării prieteniei şi rile lor interne. De asemenea,
o importanţă deosebită pentru colaborării dintre popoarele guvernul sovietic se pronunţă
cu hotărîre
pentru ca Berlinul
menţinerea şi întărirea păcii celor două ţări, precum şi în occidental să devină un oraş li­
şi securităţii în Europa şi în interesuţ menţinerii şi consoli­ ber, demilitarizat.
întreaga lume. De aceea, ei dării păcii generale. Uniunea Sovietică arată că
au recunoscut necesitatea de Comunicatul a fost semnat acum mai mult ca oricînd tre­
buie întreprinse măsuri eficace,
a se organiza tntr-un viitor a- de Nikita Hmşciov, preşedin­ urgente, pentru a preîntîmpina
propiat tratative între guver­ tele Consiliului de Miniştri al o evoluţie periculoasă a eveni­
nele interesate pentru a se U.R.S.S., şi de Harold Mac­ mentelor. E rîndu! puterilor oc­
crea o bază în vederea regle­ millan, primul ministru al Re­ cidentale să răspundă noii ac­
mentării acestor divergenţe. gatului Unit. ţiuni a Uniunii Sovietice în
mod realist şi cu simţ de răs­
Ei consideră că asemenea tra­ Ceremonia semnării Comu­ pundere. Popoarele iubitoare de
tative pot pune bazele unui nicatului sovieto-englez a avut pace aşteaptă un răspuns ferm
sistem trainic de securitate eu­ k>c în sala Marelui Palat al la aceste probleme care fră-
mîntă azi întreaga omenire.
ropeană. In legătură cu aceas­ Kremlinului, Nikita Hruşciov Poporul nostru salută cu bu­
ta, ei au fost de acord că pe şi Harold Macmillan au luat curie noua acţiune concretă a
viftor ar fi util să se treacă la loc la masă şi au semnat docu­ guvernului sovietic, acţiune
o examinare a problemei posi­ mentul în dublu exemplar. menită să netezească drumul
spre rezolvarea problemei ger­
bilităţilor de întărire a secu­ După semnarea Comunicatului, MEDICUL: — Nu pot să plec şi să las bolnavul fără îngrijire!
rităţii printr-o metodă de li­ Hruşciov şj Macmillan şi-au mane în spiritul întăririi şi con­
solidării păcij în Europa şi în Vreji să se prăpădească ?
mitare a forţelor armate şi a strînş mâinile. întreaga lume. I (Desen de NIC. NICOLAESCU)