Page 9 - Albina_1959_03

î L Miercuri
Anul 62 !
I ALBI NA 11 martie 1959
? Seria ll-a 8 pa gini
i
t
t Nr. 585 f 15 bani
S
1 REVISTA SAPTAMÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
i..

Bogată şi multilaterala este activitatea culturală ce se deslăşoară in comuna Răcăciuni. Alături de brigada ştilnţilică activează aici şl cîteva formaţiuni artişti«
ce. In fotografie: o scetnd dintr-o piesă prezentată de echipa de teatru

i ' -** • : .
In urmă cu doi ani, ;, - Toate privirile s-au
în îndepărtatul Mara- ’ ' - ! îndreptat spre ]ofa care
mureş, s-a născut o ' a participat la Consfă­
nouă formă de muncă £ ' ; ■■■■'." ■ tuirea de la Constanţa.
culturală. Casa de cul­ Pe faţa lui se citea mul­
tură raională din Sighet ţumirea omului care ara
a înfiinţat o brigadă ce spune-
ştiinţifică ce străbătea adesea satele pentru a şcolii de 7 ani. Eugen Ciuchinâ pentru pro­ — Venind de la Constanţa am organizat o
> lămuri ţăranilor muncitori o seamă de proble­ blemele de politică internă şi externă, învăţă­ adunare generală a colectiviştilor şi le-am a-
me neştiute pînâ atunci. Mulţumită rezultatelor torul Vaeile Manciu pentru problemele culturale. râtat care sînt sarcinile Consfătuirii. Documen­
bune obţinute, faima acestei brigăzi ştiinţifice Din brigadă face parte de asemenea Gheorghe tele au fost dezbătute şi s-a pus un accent
s-a dus în toată ţara. Noua formă de activitate Jofa, preşedintele gospodăriei agricole colecti­ deosebit pe dezvoltarea sectorului zootehnic.
culturală dovedindu-şi utilitatea, a fost aplica­ ve „Secera şi ciocanul'. Noi am întocmit un plan de perspectivă pe
tă de multe case raionale de cultură din regiu­ ★ trei ani. Deh 1 ca omul chibzuit. Cînd pleacă
nile Constanţa, Piteşti, Suceava, Bacău- Sfera la drum sâ ştie şi unde vrea sâ ajungă. Pînă
de acţiune a brigăzilor raionale era totuşi limi­ Pe garduri a apărut un afiş care anunţa pri­ acum s-a mărit sectorul zootehnic cu 100 oi, 24
tată, ele neputind să ajungă prin toate satele. ma întllnire a brigăzii ştiinţifice comunale cu vaci şi 25 porci, a luat fiinţă o fermă da pă­
cetăţenii.
Şi iată că viaţa şi-a spus din nou cuvîntul, sări care cuprinde 250 găini, s-au construit două
impunînd dezvoltarea continuă a acestei forme In 3eara aceea, sala mare, încăpătoare, a că­ saivane, am deschis un atelier de timplârie.
de muncă. De astâ-datâ iniţiativa a aparţinut minului cultural, a fost totuşi prea mică pentru Gospodăria noastră s-a Îmbogăţit. Numai
entuziaştilor activişti culturali din Răcăciuni, a cuprinde mulţimea de oameni dornici să afle datorită sectorului zootehnic am obţinut un ve­
regiunea Bacău. mai mult despre ceea ce ştiau puţin sau să nit de peste 70.000 lei.
găsească în sfirşit cheia rezolvării unor înde­
★ După ce Jofa a terminat de vorbit, din fun­
J lungi frâmîntâri. dul sălii s-a ridicat colectivistul Alexandru Lilâ-
Pe cînd frunzele ruginii ale toamnei lui 1953 S-au pus atunci numeroase întrebări din di­
mai stăruiau încă în copaci, un grup de inte­ ferite domenii, care vădesc setea de cultură a — Vreau sâ ştiu care este deosebirea între
lectuali din Răcăciuni s-au strîns la şcoală ţăranilor muncitori. Iată cîteva dintre acestea : un colectivist şi un întovărăşit.
pentru a porni o nouă acţiune. Preşedintele l-a privit mirat: „Ce i-a venit lut
care este situaţia în legătură cu reunificarea Alexandru sâ pună o asemenea întrebare 7*
Vasile Manciu, un adevărat veteran al mun­
Germaniei ? oare vom putea călători cîndva in Dar s a lămurit pe dată vâzîndu-1 câ trage cu
cii culturale la sate a explicat în ce constă ac­
Lună ? ce sînt microbii ? ce este cancerul şi coada ochiului spre frate-sâu Luca, aşezat ală­
ţiunea : înfiinţarea unei brigăzi ştiinţifice a co­ cum se luptă împotriva lui ? cum putem proveni turi de el. Ştia câ de multă vreme Alexandru
munei. Atunci s-a pus, pe bună dreptate, pro­ îşi bate capul cu Luca pentru a-1 convinge sâ
febra ccftoasâ 7 de ce nu trebuie să facem mu­ treacă din întovărăşire la colectivă.
blema utilităţii ei paralel cu organizarea seri­
şuroi la porumb 7 şi multe altele. Jofa a luat un sul do carton pe care îl avea
lor de întrebări şi răspunsuri.
Tuturor întrebărilor, cîte un membru al bri­ pe masă, l-a desfăcut şi l-a prins pe un perete.
La prima vedere ambele forme de activitate găzii le-a răspuns limpede, pe îndelete, şi nu se El cuprindea graficul comparativ ce se vede
sînt asemănătoare. Totuşi nu este aşa. Seara în text.
oprea decît atunci cînd oamenii aflaţi în sală
de întrebări şi răspunsuri se face pe o anumi­ dădeau din oap in semn că au înţeles. După ce a arătat care sînt roadele şi venitu­
tă temă. cum ar fi de pildă : „îngrijirea vite­ La un moment dat s-a ridicat de pe bancă rile pe care le obţine un colectivist şi un tnto- '•
lor în timpul iernii', „Să obţinem recolte boga­ vârâşit, preşedintele a privit din nou spre fraţii ,
ţăranul întovărăşit Vasile Bîra. Lilă. Zimbeau amîndol Jofa a înţeles atunci ce *
te" etc. In schimb brigada ştiinţifică vine să — Eu aş vrea să ştiu cum a dat viaţă gos­ se va întimpla. Şi nu s-a înşelat. Peste cîteva
răspundă unor Întrebări variate, din diferite podăria colectivă sarcinilor puse de Consfătui­ zilo Luca a adus cererea de intrare în gospo- -<
domenii. Pe lîngâ aceasta, brigada mai are rea de la Constanţa. darie. El e3te unul dintre cei pest9 50 de cetâ- i>
avantajul că se poate deplasa in satele şi co­ ţeni care s-au alăturat colectiviştilor.
munele învecinate. Este limpede deci că o ...De atunci, brigada ştiinţifică s-a mai întîl-
asemenea brigadă nu se poate crea decît nit de trei ori cu cetăţenii din Răcăciuni. Mai
acolo unde există suficiente forţe intelectuale zilele trecute brigada şi-a expus metodele dtf
cate sâ răspundă cu competenţă întrebărilor muncă în cadrul seminarului raional cu acti­
puse de ţăranii muncitori. viştii culturali. Şi nu peste mult timp, în comu­
La Răcăciuni există asemenea forţe intelec­ nele mai mari din regiunea Bacău vor lua fiinţă
tuale. Iată din cine se compune prima brigadă alte asemenea brigăzi ştiinţifice. Utilitatea lor
ştiinţifică a comunei : inginer agronom Elena este dovedită pe deplin prin exemplul «ferit de
Verde, doctor Gheorghe Ursuleanu, doctor ve­ răcăciuneni.
terinar Niculae Vlad, avocat Ştefan Huştiu, pro­
fesor de fizico-chimise fon Sauciuc, directorul
Msr-gr;