Page 1 - Albina_1959_04

j Keglonslă J
i i^Li>:,ecbar*-I)e>'c‘ \

ALBI NA 1 aprilie 1959

Miercuri

8 p a g i n i
15 b a n i
REVISTA SAPTAMINALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE

PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
D E C R E T

pentru lichidarea rămâţitelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură,
în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare
şi al dezvoltării construcţiei socialiste
In anii puterii populare, in agricultură şj în via­ rii de specialişti necesare creşterii continue a ni­ ploatare a omului de către om in agricultură, în
ţa ţărănimii noastre muncitoare s-au produs adinei velului tehnic şi al productivităţii muncii în agri­ scopul ridicării continue a nivelului de trai ma­
prefaceri revoluţionare. Statul democrat-popular cultură. terial cultural al ţărănimii muncitoare şl al
înfăptuieşte cu consecvenţă principiul înscris in In procesul transformării socialiste a agricul­ dezvoltării construcţiei socialiste.
Constituţie, potrivit căruia pămîntul aparţine ce­ turii se formează conştiinţa socialistă a ţărănimii Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii
lor ce-l muncesc şi realizează năzuinţa de veacuri muncitoare, cresc energia şi hotărîrea ei de a Populare Romîne decretează;
a oamenilor muncii: desfiinţarea exploatării omu­ lupta pentru binele propriu şi binele comun al
lui de către om. poporului. Din rîndurile ei se ridică o ţărănime C A P I T O L U L I
Urmînd îndemnul partidului, ţărănimea munci­ de tip nou, care numără de pe acum mai mult de
toare a pornit cu încredere şi hotărâre pe calea jumătate din totalul ţăranilor muncitori şi repre­ Art. 1. Se interzice darea în parte sau în aren­
transformării socialiste a agriculturii. Astăzi, pes­ zintă o forţă uriaşă a construc.iei socialiste, un dă a terenurilor agricole, precum şi orice alt fel
te 2 milioane de familii ţărăneşti, din totalul de exemplu luminos care atrage pe calea agriculturii de exploatare a muncii străine de către producă­
circa .'{.600.000.. fac parte din gospodării agricole socialiste întreaga ţărănime. torii agricoli.
colective şi întovărăşiri agricole care, împreună Cu toate acestea, în numeroase sate mai dăinuie Prevederile alineatului 1 sînt aplicabile chiabu­
cu sectorul socialist de stat, cuprind peste Încă rămăşiţe ale unor relaţii de producţie înve­ rilor care au terenuri agricole a căror întindere
8.400-000 ha., reprezentind mai mult de 60 la sută chite, cum sînt darea „în parte" sau în arendă, depăşeşte puterea lor de muncă, precum şi cea a
din totalul suprafeţei agricole a ţării. Regiunea ori lucrarea pămîntului cu muncă salariată, folo­ membrilor familiei cu care duc gospodăria îm­
Constanţa este pe deplin colectivizată, regiunile site de către elementele capitaliste chiabureşti. preună.
Galaţi, Timişoara şi altele înaintează rapid spre Avind mai mult pămint decit pot munci ei şi fa­ Prevederile primului alineat sînt de asemenea
cooperativizare totală* în toate regiunile ţării miş­ milia lor, elementele capitaliste chiabureşti, bo­ aplicabile celor care, avind alte îndeletniciri, nu
carea pentru reorganizarea socialistă a agricul­ gătanii satelor, dau ţăranilor muncitori pămint in lucrează cu munca lor şi a membrilor familiei cu
turii a luat un mare avint. Se transformă din te­ parte sau în arendă, ori folosesc muncă străină. care duc gospodăria împreună, terenurile agricole
melii relaţiile sociale economice la tară, înfăţişa­ Astfel primesc în natură sau în banit fără să mun­ ce le aparţin.
rea satului, modul de trai al ţărănimii muncitoare. cească, o bună parte din roadele muncii alto.a. Alineatul întîi al acestui articol nu se referă la
Rezultatele de mare însemnătate istorică obţi­ După ce exploatează pe ţăranii muncitori, ei ex­ gospodăriile ţăranilor mijlocaşi care lucrează pă-
nute de ţărănime pe calea socialismului se dato- ploatează şi pe muncitorii de la oraşe, cărora le mintul el înşişi. împreună cu membrii familiei cu
resc faptului că ţărănimea noastră a devenit vînd la preţ de speculă producţia-marfă realizată. care duc gospodăria împreună, neexploatînd mun­
tot mai -conştientă că numai agricultura socialistă Ca urmare a realizărilor obţinute pînă acum în ca străină, deşi in unii ani slnt nevoiţi să se în-
îi poate asigura ridicarea continuă a bunăstării construcţia socialistă la sate şi a ritmului de creş­ tr-ajutoreze un număr mic de zile, cu alţi ţărani
sale materiale şi culturale; se datoresc muncii ei tere a sectorului socialist agricol, lichidarea rămă­ muncitori, pentru terminarea la timp a unor munci
neobosite, sprijinului primit din partea aliatului ei şiţelor de lucrare a pămîntului „în parte", în agricole ce trebuie făcute în termen scurt.
de nădejde, clasa muncitoare, din partea Partidu­ arendă şi a oricăror alte foraje ale exploatării Minorii, bătrânii, precum şi suferinzii de o boală
lui Muncitoresc Romin şi a statului democrat-popu­ omului de către om în* agricultura a devenit "o statornică, inapţi de a munci, pot lucra cu alţii
lar. necesitate obiectivă. suprafeţele ce ar putea munci dacă ar fi apţi de
Aplicînd consecvent politica de industrializare Acei care în urma aplicării dispoziţiilor prezen­ muncă. Această prevedere se menţine atîta vreme
socialistă a ţării, statul a înzestrat agricultura cu tului Decret nu vor mai exploata munca altora, cît durează incapacitatea acestora de a lucra.
tractoare şi maşini agricole modeme, investind vor trece in categoria ce corespunde noii lor stări
numai în anii 1956—1960 cca, 11 miliarde lei. Pe social-economice, încetindu-le obligaţiile legale C A P I T O L U L II
baza directivelor partidului, staţiunile de maşini de natură economică sau fiscală ce decurgeau din
şi tractoare care deservesc gospodăriile colective starea lor anterioară. Alături de ceilalţi oameni Art. 2. In scopul de a se asigura cultivarea su­
şi intovărăşirile agricole ajutînd pe ţăranii munci­ ai muncii, se vor putea încadra in atotcuprinză- prafeţei de pămînt ce nu va mai fi dat în parte
tori să obţină recolte bogate, precum şi gospo­ toarea activitate de construire a socialismului, ce sau arendă şi nici lucrat prin exploatarea muncii
dăriile agricole de stat, vor fi înzestrate în anul se desfăşoară cu succes în patria noastră. străine, vor trece în folosinţa gospodăriilor agri­
1959 cu încă 9.150 tractoare convenţionale, 4.700 In orinduirea socialistă pe care o construieşte cole colective sau altor organizaţii agricole socia­
combine, 6-200 semănători şi alte maşini care vor întregul popor muncitor, fiecare om al muncii liste. în urma aplicării procedurii prevăzute de
contribui Ia creşterea mecanizării agriculturii, a- trebuie să-şi asigure existenţa sa şi a familiei sale, dispoziţiile art. 3> următoarele terenuri agricole :
jungîndu-se în anul 1960 la peste 58.000 tractoare prin muncă proprie. a) terenurile lăsate în nelucrare mai mult de un
convenţionale. In afară de terenurile date în parte, în arendă, an ;
In anii viitori se vor investi fonduri din ce in sau lucrate cu forţă de muncă străină măsurătorile b) terenurile ai căror proprietari nu sînt în­
ce mai însemnate pentru lucrări de îmbunătăţiri cadastrale şi verificările făcute în ultimii ani au deobşte cunoscuţi, chiar dacă sînt lucrate de alţii,
funciare (îndiguiri. desecări, irigaţii) precum şi stabilit existenţa unor însemnate suprafeţe de te­ dar fără ca cei ce le lucrează să poată justifica
pentru producerea seminţelor de soi, a materialu­ ren care nu figurează în registrele agricole şi care vreo îndreptăţire legală în' această privinţă ;
lui săditor viti-pomicol şi înmulţirea animalelor au fost folosite ani de-a rîndul, fără ca deţinătorii
de rasă. Industria chimică în plină dezvoltare va lor să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de stat. De c) terenurile care nu au fost declarate spre ţ
pune la dispoziţia agriculturii cantităţi din ce în asemenea, s-a constatat existenţa unor terenuri fi înscrise în registrul agricol ;
ce mai mari de îngrăşăminte şi alte produse chi­ agricole lucrate de persoane fără îndreptăţire le­ d) terenurile ce cad sub prevederile art. 1, In 1
mice, in vederea cbţinerii unor recolte bogate an gală, precum şi a unor terenuri agricole a căror măsura în care întinderea lor depăşeşte puterea
de an. situaţie se cere a fi reglementată pentru a se de muncă a celui căruia ii aparţin, precum şl a
Statul a pregătit şi pregăteşte numeroase cadre asigura cultivarea şi valorificarea lor deplină.
de ingineri agronomi, zootehnicieni şi alte catego­ Pentru lichidarea rămăşiţelor relaţiilor de ex­ (Continuare în pag. 2-a)

H O T A R I R E A

Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn ţi a Consiliu’ui de Miniştri al R. P. Romîne cu privire
la unele măsuri pentru îmbunătăţirea conducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice
în gospodăriile agricole de sla-1
Comitetul Central al P.M.R. şi Con­ Pentru îmbunătăţirea activităţii gos­ — Elaborează proiectul planului de trimestriale, anuale şi bilanţul anual
siliul de Miniştri a| R. P. Romine au podăriilor agricole de stat, Comitetul profilare şi dezvoltare în perspectivă a ce se înaintează organelor superioare
adoptat o hotărî re cu privire la unele Central al Partidului Muncitoresc Ro­ gospodăriei în aşa fel incit să asigure de stat.
măsuri pentru îmbunătăţirea conduce­ min şi Consiliul de Miniştri al Repu­ folosirea cu cea mai mare chibzuinţă — Propune cadre pentru funcţiile
rii Şi controlului de partid şi a acti­ blicii Populare Romîne au hotărît ur­ a pămînlului, maşinilor, instalaţiilor şi de conducere din gospodărie, care se
vităţii economice tn gospodăriile agri­ mătoarele : construcţiilor. Aprobă proiectele şi numesc de către organele^ superioare
cole de stat. 1. In fiecare GA.S. se înfiinţează: amplasarea construcţiilor necesare ac­ şi hotărăşte asupra numirii celorlalte
Partidul şi guvernul, se arată în a) un consiliu ; tivităţii economice prevăzute in pia­ cadre cu funcţii de răspundere.
hotărire, au pus in faţa tuturor gos­ b) funcţia de organizator de par­ nul de investiţii, urmărind realizarea b) — Pentru îndeplinirea atribuţii­
podăriilor agricole de stat sarcina de tid ; de construcţii ieftine şi bine justificate lor sale, consiliul se întruneşte obli­
a deveni unităţi mari producătoare de c) funcţia de mecanic şef, în ca­ din punct de vedere economic. gatoriu în fiecare lună, înaintea fie-*
cereale şi produse animale, cu mini­ drul fiecărei secţii a G.A.S. — Elaborează proiectul planului cărei campanii agricole şi în alte ca­
mum de cheltuieli, cu o productivitate 2. Consiliul gospodăriei agricole de anual de stat al gospodăriei privind zuri cînd se ivesc probleme impor­
a muncii ridicată, model de gospodă­ stat se compune din : producţia investiţiile, aprovizionarea tante ce intră in competenţa sa.
rie socialistă. Ele trebuie să asigure — directorul gospodăriei; şi desfacerea, activitatea financiară, Hotărârile adoptate de consiliu pe
o producţie în continuă creştere, să — organizatorul de partid; preţui de cost, forţele de muncă şi baza atribuţiilor sale sînt obligatorii
contribuie intr-o măsură tot mai mare — inginera] şef; fondul de salarii şi după definitivarea pentru tot personalul gospodăriei şi
la alcătuirea fondului centralizat de — contabilul şef; acestuia, aprobă pianul de măsuri teh- se transmit acestuia prin ordin al di­
produse agricole al statului. — preşedintele comitetului sindical; nico-organizatorice pentru realizarea rectorului. în calitate de conducător
In vederea îndeplinirii rolului deo­ — secretarul organizaţiei de U.T.M.; şi depăşirea lui la toţi indicii. unic pe linie administrativă.
sebit de important pe care-l au G.A.S. — mecanicul şef; Stabileşte planul operativ pentru In cazurile cînd, la examinarea
in economia ţării, este necesară in — zootehnistul şef ; buna desfăşurare a fiecărei campanii unor probleme de natura celor prevă­
primul rind întărirea rolului organe­ — şefii de secţii; agricole, hotărînd termenele optime de zute la punctul „a“ consiliul nu a
lor şi organizaţiilor de partid în ce — mecanicii şefi din secţii. începere şi terminare a tuturor 'u- putut ajunge la un punct de vedere
prjveşte conducerea şi controlul între­ Consiliul poate invita la şedinţele crărilor, ţinînd seama de dispozlţiu- comun, părerea directorului şl a or­
gii activităţi a gospodăriilor agricole sale pe unii brigadieri sau alţi mun­ nile organelor centrale şi de condiţiile ganizatorului de partid este hotărâ­
de stat. In acelaşi timp trebuie luate citori şi tehnicieni ai gospodăriei, specifice locale. toare. Dacă aceştia nu au un punct
măsuri pentru îmbunătăţirea perma­ dacă problemele ce se examinează re­ Ia toate măsurile necesare care să de vedere comun, nu se vor adopta
nentă a conducerii activităţii lor gos­ clamă acest lucru. asigure livrarea în întregime, In con­ hotărâri, ci va fj informat biroul co­
podăreşti, creşterea răspunderi) direc­ Şedinţele consiliului sînt prezidate diţii optime şi la termenele fixate a mitetului raional şi — dacă e nevoie
torului şi a tuturor cadrelor cu funcţii de directorul gospodăriei. produselor către stat. — secretariatul comitetului regional
de conducere, precum şi atragerea lor Contabilul şef îndeplineşte funcţia — Analizează lunar şi ' trimestrial de partid. Acestea, cu sprijinul unor
la elaborarea măsurilor necesare în­ de secretar de şedinţă. realizarea planului de stat adoptînd specialişti bine pregătiţi, vor examina
făptuirii sarcinilor puse de partid şi a) Consiliul are următoarele atri­ de fiecare dată măsurile ce decurg
guvern. buţia ni .- din aceasta ; aprobă dările de seamă (Continuare tn pag. 2-a)