Page 10 - Albina_1959_04
P. 10
l\!lllllh lll!lll
Acum cînd mă pregătesc să po un loc, aş lăsa faptele să glăsu
vestesc cîte ceva despre munca în iască.
văţătdrilor dîn satul nostru, mă La o şedinţă cu părinţii, ţăranul
glndesc, Jireţte, la numărul cel mare muncitor Ion Catană, tată a patru
se ftUagea că ,au
de dascăli care luptă din toate- lor- inel «niformă la copil. fiindcă banii
ţele pentru ridicarea cuţerală. a Han- HMbutt peâtru «ltok.
ţărănimii muncitoare, dar şi la cei, —• Dar colectivista Ecaterina Meţ-
destul de putini din fericire, care gher, văduvă cu cinci guri la masă,
susţin ci învăţătorul, ocupat cu de ce se descurcă atit de uşor ? —
treaba lui didactică, nu poate să l-am întrebat. Anul trecut a făcut
cu ai ei 600 de zile-muncă. Discuţia a
facă mare lucru pe tărîm obştesc. cuprins tot mai mulţi. Ecaterina Meţ-
Tot ce voi spune aici nu-i spre gher a scos în evidenţă, în aprobarea
lauda nimănui ci numai din dorinţa tuturor celor de faţă, foloasele muncii
de a arăta cît de însemnat este în gospodăria colectivă.
rolul intelectualului de la ţară. Vizitele organizate în timpul anu
In 1956 a luat fiinţă in satul nos lui trecut cu elevii la gospodăria a- hchipa de dansuri din comuna Stilpu, regiunea Ploeşti, repetă un nou dans
tru ao&podăria agricolă colectivă gricolă colectivă au dat rezultate ne
„Cel de-al doilea Congres al Par aşteptate. Copiii au privit cu
tidului". Gospodăria abia înfiinţată mare interes ferma de vaci, si
trebuia să crească prin atragerea lozul de nutreţ, saivanul de oi. ACTIVISTULUI
neîncetată a noi familii de tirani Gheorghe Hircăianu, fiul lui Petru
muncitori. Hlrcăianu (pe atunci întovărăşit
Ce pot să fa azi membru in CULTURAL
că aici învăţăto gospodăria colec
rii ? Răspunsul e de IULIANA DRAGAN tivă) a întrebat de
s c u r t : multe 1 directoarea şcolii elementare ce vacile colec De la un timp încoace, repertoriul şi realizarea ar viaţa şi realităţile din co
Ne-am împărţit, din sa'ul Comlăuş, raionul Criş, tivei dau pină la in satele regiunii Plo tistică a spectacolului, co munele şi satele raionului
aşadar, atribuţiile: regiunea Oradea 20 Mtri de lapte eşti poposesc tot mai lectivele brigăzilor mai Rîmnicu-Sărat, trei autori,
învăţătoarele Ele pe zi în timp ce des echipe formate din primesc şi unele materiale colaboratori ai teatrului, cu
actori ai Teatrului de
na Căruntu şi vaca lor nu trece estradă ploeştean. Ţă dm programul vizionat, sprijinul comitetului re
gional de partid s-au de
Hortensia Dalea au organizat la col de 4 litri. Răspunsul a fost o lecţie ranii muncitori vizionea materiale pe oare le includ plasat în raionul respectiv
în programele brigăzile»
ţul roşu o echipă de teatru for despre buna înflrijire şi furajare, ză astfel spectacole cu lor. , pentru a cunoaşte, la faţa
mată din colectivişti romîni şi qer- despre care elevii au povestit multe un bogat conţinut şi De asemenea, tot în locului, problemele ce a-
mani. învăţătorii Popa Vasile şi Ic acasă. prezentate la un nivel scopul sprijinirii formaţii- veau să constituie temati
sif Borozan au orqanizat Ia rindul Colaborarea dintre şcoală şi gos artistic de bună cali ca programelor respective.
lor un cor podăria colectivă mai îmbracă şi alt tate. Acesta este un lu Autorii au vizitat gospo
In munca de la om la om au ac aspect. încă de la înfiinţarea sa, gos cru nou în mişcarea dăriile colective din Pu-
tivat. cu rezultate bune, învăţătorii podăria colectivă a luat sub patro artistică a regiuni; noastre Echipele ieşti şi Ciorăşti, iar pe
Iosif Borozan ş! Gh. Tonea care sint najul său şcoala. Aceasta înseamnă, şi el dovedeşte că Teatrul baza materialului cules
de estradă din Ploeşti şi-a
şi membri ai colectivei. Cuvîntul lor printre altele, că ea ne ajută să sti înţeles pe deplin menirea. Teatrului ei au alcătuit pro
mulăm interesul copiilor pentru ştiin
e ascultat cu interes fiind întărit şi ţa agrotehnică, să-i formăm ca agri El satisface nu numai ce de estrada, gramul spectacolului care
de exemplul personal. In orele de pre cultori înaintaţi. Gospodăria colecti rinţele spectatorilor din se prezintă acum pe sce
vă a repartizat şcolii o suprafaţă de prin satele
dare învăţătorii îmbogăţesc lecţia cu •K.işele regiunii, ci şi pe nele căminelor culturale
exemple din viaţă. Invăţîndu-1 pe 0,50 ha. pentru cultura sfeclei şi 1,5 celp ale ţăranilor muncitori ploeştene din comunele şi satele
elevii cei mici la ora de matema ha. pentru porumb, care vor fi lu din comune şi sate. Pro raionului Rîmnicu-Sărat.
crate de elevii clasele» V—VII sub gramele prezentate în a- Conform itinerariului sta
tică înmulţirea, învăţătoarea Elisa- ceste turnee îşi propun să
beta Listei le a dat ca exemplu pe supravegherea colectiviştilor. contribuie la lărgirea şi lor artistice de amatori, bilit, ace6t spectacol ur
colectivistul Iosif Helştern, care a In ultimele luni învăţătorii au con consolidarea sectorului so. regizorul Teatrului de mează a fi prezentat într-
avut în anul trecut 870 de zile-muncă. vins să intre in colectivă 28 de ţă oialist al agriculturii, să estradă, sau unii actori cu un număr de 23 de comune
popularizeze realizările re
Socotind valoarea unei zile-muncă rani muncitori, întovărăşiţi sau cu gimului de democraţie mai multă experienţă în şi sate. Activitatea Teatru
qospodărie individuală. Este lăuda munca artistică, participă
32 lei, ce venit anual a avut Iosif populară, să stimuleze va Ia repetiţiile formaţiilor lui de estradă, în ceea ce
Helştern î Lucrurile nu s-au oprit bilă activitatea învăţătoarei Elena lorificarea produselor agri căminelor culturale săteşti priveşte spectacolele pen
aici. Elevul Constantin Crişan i-a Căruntu care ca preşedintă a comi cole prin cooperativă, e- ajutfnd — prin îndrumări tru sate, nu se va opri aici.
cerut acasă ajutor lui taică-său, la siei de femei s-a ocupat îndeaproape fectuarea muncilor agricole practice — la ridicarea ni Colectivul de creaţie pre
dezleqarea socotelii. Pe atunci Cri de acele cazuri în care Intre soţ şi la timp şi în condiţiile velului artistic al specta găteşte mereu materiale
şan nu era colectivist. In decembrie soţie erau nepotriviri în ceea ce pri regulilor agrotehnice etc. colelor. care să înnoiască pro
1958 el s-a înscris în gospodăria veşte intrarea In gospodăria colecti Urmînd îndrumările Sec In prezent, sub îndru gramul actual, iar in pla
colectivă. Desigur că între atîţi fac vă. 30 dintre femeile care au luat ţiei regionale de învăţă- marea şi cu sprijinul co nul de activitate pe anul
tori care au contribuit la convin parte la şedinţele acestei comisii au mînt şi cuhură şi ale Casei mitetului regional de par aceasta a fost trecută pre
gerea lui a fost şi acesta. Metoda semnat, împreună cu soţii lor, cere regionale a creaţiei popu tid şi al sfatului popular gătirea unui nou specta
este cu atit mai potrivită cu cît rile de intrare în colectivă. lare, Teatrul de estradă regional, Teatrul de e- col de estradă pentru
din cei 475 de elevi cîţi numără In conferinţele pe care le ţin, ca sprijină brigăzile artistice stradă a pregătit un nou iate.
şcoala, aproape jumătate sînt fii de drele didactice din comuna noastră de agitaţie din satele şi spectacol pentru sate, inti Este un angajament pe
întovărăşiţi. aleg temele cele mai potrivite comunele regiunii noastre. tulat „Cîniec de bucurie", care Teatrul de estradă,
La şedinţele cu părinţii, după ana momentului, care sînt ca atare şi Astfel cu prilejul deplasă cu oare colectivul estradei sprijinit de comitetul re.
lizarea problemelor de şcoală, dis de cel mai mare ajutor. încă rilor în regiune, membrii întreprinde, începînd ou gional de partid, îl va duce
cuţia trece asupra problemelor ce la începutul primăverii profesorul da brigăzilor artistice de agi data de 25 martie, un tur la îndeplinire.
lor maturi. Unii ar putea spune că ştiinţe naturale, Vasile Popa, a vorbit taţie, colectivele de creaţie neu de 17 zile în raionul
între una şi alta nu-i prea mare le despre „Măsuri pentru menţinerea precum şi instructorii a- Rîmnicu-Sărat. Pentru ca AL. ANASTASESCU
gătură şi că nu se poate discuta aşa, apei in sol“. S a mai vorbit de ase cestora sînt invitaţi în mod materialele din program să metodist al Casei regio
nitam-nisam, despre colectivă după menea despre „Drumul spre belşug special să vizioneze spec fie cât mai strîns legate de nale a creaţiei populare
Ploeşti
ce s-a vorbit pină atunci de frec şi bunăstare este gospodăria colec tacolul Teatrului de estra
venţa la cursuri a copiilor. Iiitîi tivă". dă, iar după vizionare au
vreau să spun că între şcoală şi Din toamnă pină azi s-au înscris loc discuţii asupra specta-
viata de familie este o legătură di in gospodăria agricolă colectivă ocdului respectiv, între ar
rectă fiindcă nici una nu trăieşte peste 170 de noi familii. Este aici. In tiştii amatori şi artiştii tea
separat de cealaltă. Iar cît priveşte această frumoasă realizare, si o părti trului. Cu acest prilej, pe
discutarea celor două probleme la cică din strădania învăţătorilor. lîngă îndrumările privind
Rămase-n urmă, susură aurite
împletoşate sălcii lingă iaz.
Şi uliţa păstrează in lut, de la amiaz'
făgaşul urmei tale sfioase şi pitite.
Din halta rătăcită în miez de Bărăgan
te-a dus în vuiet trenul spre zare de oraş.
La marile concursuri te-aud şi-n acest an
Sinziană a cîmpiei cu gînd înaintaş.
Vrăjită iţi e vocea, înalţă in cascade
şi doina strămoşească şi cîntecele noi
ce spun de colectivă şi despre-ai muacii-eroi...
Vrăjită ţi-e făptura şi totul bine-ţi şade.
In sala înţesată, sub vrejuri de lumină
sînt muncitori din fabrici, ţărani din zeci de sate
veniţi să te asculte, iar în priviri le-anină
un nimb al îneîntării minunate.
Ei întrevăd ogoare unite-n primăvară,
brigăzile-n întreceri şi colţul ierbii proaspăt —
iar seara de aramă : tihnit şi dulce oaspăt
spre-ndiăgostiţi, plutind din văi, uşoară.
E glasul tău cristalul acestor zile mari,
al satului ce-şi schimbă şi cugetul şi firea,
pornit să împlinească, cu meşteri făurari,
recoltele ce poartă fericirea.
ADRIAN BELDEANU
in cadrul fazei raionale a concursului artistic corul din comuna Stilpu, regiunea Ploeşti, interpretează o suită
4c cintece populare,
