Page 11 - Albina_1959_04

p a p i i B ţ g / f l i i -
BOGAT/E DE S I AM A A TARII

Pădurile sini o bogă­ de ŞTEFAN, MAVRIC rieşului. Munţii Apuseni,
ţie de seamă a ţârii Director gommtti cri Direcţiei Generale a Valea Putnei, Valea
noastre. Răspîndite pe SHvlculturil — Deparianentii] Silviculturii Tluhii, Valea Oltului,
o eupKriaţă de pestei,!» Munţii Măcinului etc.
milioane hectare, pădurile îfflbrocd munjii, văi- ' Ac 1*1 naţional iz aud dii*^ 1948 a gdsit pâdurile
le şi po virai? urile dealurilor şi pofte din cîm- tării iăxtnmtote In numeroase proprietăţi, cai
piile şi luncile riuriilor. se exploatau şi se păşunau în mod nesocotit,
La noi în ţară cresc felurite specii de arbori: inregislrîndu-se la acea dată aproape 1.500.000
la munte cresc molizii, meri )oe brazii urmează de hectare terenuri despăduiite şi păduri de-
pădurile de iag ce coboară către dealuri. Aici gradate. Din acest an începe însă o nouă eta­
împreună cu stejarii, paltinii, frasinii, ulmii şi pă în organizarea şi gospodărirea pădurilor,
alţii, împodobesc aceste meleaguri. In cîmpie inaugurindu-se marea operă de refacere a pă­
cresc, de asemenea, speciile de ştejccr laolaltă durilor ţârii.
Intr-o perioadă de 11 Brigadieri şi tehnicieni silvici dotaţi cu aparate speciale combat
ani (1948—1959) s-au dăunătorii in pădurea Ditrău--Borsec, Regiunea Autonomă
împădurit şi completat Maghiară
700.000 de hectare. Ast­
mănat mari suprafeţe Ae
fel s-au plantat şi se­
fn regiunile de munte ►
cum sînt: Bazinul Bis­
triţei, Moldovei, Ţara
Vrancei, Munţii Hune­ J A I
doarei, Munţii Apuseni,
Munţii Lotrului, Valea în pădurea aceasta din Lunca pueţi de stejari în punctul denu­
Oltului, Valea Jiului, Stăneştilor, copacii ne-au vorbit mit Stau şi Băl tina şi acum de
Valea Trotuşului, Valea despre zbuciumata istorie a lo­ cîte ori vin la pădure trec pe lin­
Ialomiţed, Valea Arge­ cului. Aici puietul plăpînd, pus gă copacii în toată puterea Şi re­
şului etc. Pe lingă aces. de un ceas de o mină de copil, marcă de fiecare dată: atunci
tea s-au reiăcut nume­ se învecinează cu stejarul de 140 ne era teamă că se frîng în deşte
roase păduri de stejar de ani pălit de o bătrîneţe pre­ şi acu nu i poţi clinti". Iar cînd
din regiunea de deal timpurie. e arşiţă în cîmp şi nu-i înghe­
şi cîmpie, s-au plantat Unul, doborît mai de mult suie treaba, se odihnesc la um­
însemnate suprafeţe cu brarul pomilor sădiţi de ed. Mai
specii valoroase de fiindcă-i secase vlaga, îşi oferă mare mulţumire nici că se poată
pe suprafaţa retezată, povestea
plopi, in lunca Dunării vieţii. „Noi punem pădurea, noi o în-
şi a rîurilor s-au împă­ ghindăm, noi o îngrijim" — spun
L-a sădit în pămînt tot o inimă
durit nisipurile zbură­ de om ca acum, în timpul lui Tu- cei de aid. Viata oamenilor şi a
toare şl s-au creat per­ dor din Vladimiri. O fi trecut pe pădurii se împleteşte. Sătenii din
dele forestiere pentru lingă el cetele de ţărani răscu­ comunele care învednează Lunog
Nici un luminiş neplantat. în raza ocolului sHoic Sighişoara se desfăşoară apărarea cîmpurilor a- laţi, cu coase de-a spinare. în Stăneştilor sînt ajutoarele cele
mai de preţ ale pădurarilor.
i rodnică activitate de plantare a puieţilor. gricole. O suprafaţă căutarea dreptăţii. Cînd s-a năs­
Acum, în zilele hotărîte pentru
de peste 40.000 hec­ cut Luca Popescu, cel mai bătrîn sădirea pomilor, au venit, socotit
tare de împăduriri s-au colectivist din Ştefăneşti, vîrsta
cu ulmii, teii, frasinii, salcîmii şi alţii, iar In executat pe terenuri degradate pentru a stă­ copacilor mergea spre o jumătate la un loc, peste 1.200 de oa­
meni. S-au împrăştiat d t e co­
lunci găsim sălciile, plopii şi cminii. vili furia vinurilor de ape. Pentru ocrotirea vie­ de veac. Cu pădurarul Ion drul de mare pe familii şi ru­
Lemnul scos din bogatele noastre păduri are ţii pădurilor s-au executat lucrări de combate­ Gheorghiţă, am desluşit în puz­ denii şi doar cămăşile albe H
poate 4.000 de întrebuinţări. Astfel, el se folo­ rea dăunătorilor — omizi, gîndaci, ciuperci — deria de careuri de pe copac în- se zăresc printre tufişuri
tîmplări nescrise. Omul numără
pe o suprafaţă de peste 600.000 hectare.
ale
de o clipă
sau sclipirile
seşte la construcţii de case, garduri, construc­ La această operă a contribuit şi contribuie in pe şoptite de la inima copacului sapelor care retează arbuştii ne­
ţii de poduri, siîlpi pentru menţinerea galeriilor mare măsură tineretul şi ţărănimea muncitoare, înspre margine şi se opreşte a- trebnici. Pe drumeagul care por­
colo unde cercurile se îndesesc
de mine, stîlpi de telefon şi electricitate, tra­ neşte dinspre casa pădurarului
participlnd voluntar la apărarea, refacerea şi de nu se mai pot distinge. „Aici
verse de cale ferată, chibrituri, mobilă. Instru­ buna gospodărire a pădurilor noastre. In fie­ a dus-o rău sărăcuţul, n-a pus încoace, plăcuţe de lemn în­
„Iubiţi şl
deamnă la tot pasul
mente muzicale, lemn de foc şi altele. In ulti­ care an, tineri şi vîrstnici, Împăduresc şi îngri­ carne pe el“—spune, şi alţii din apăraţi pădurea" Aid, printre
mul timp, din unele specii lemnoase se fabrică jesc zeci de mii de hectare pe cane se vor înăl­ jur îşi amintesc şi explică cum copacii bătrîni, oameni de toate
placajul folosit în diferite construcţii, iar plăci­ că moşierii tăiau cu nesăbuinţă vîrstele, făcînd dich'sul de pri­
ţa viitoarele păduri ale patriei noastre, recol­ şi sălbăticie. Au lăsat golaşe sute
le aglomerate din lemn, fabricate In majoritatea tează sute de mii kilograme de seminţe şi bu­ de hectare. Masivul de stejar a măvară al pădurii, dau cea mal
cazurilor din lemn subţire şi resturi de exploa­ taşi şi ingrijesc pepinierele silvice în care se fost astfel descoperit, şi-a pier­ strălucită confirmare a dragostei
lor pentru pădure.
tare, economisesc ioarte mult materialul lemnos, va produce materialul săditor pentru anii ur­ dut mediul de pădure şi, izolaţi
căruia i se dă altă întrebuinţare. Dar lemnul se mători. şi învăluiţi de secetă, copacii clţi ★
mai rămăseseră, au început să
In oonstrucţiile grele, în mine,
foloseşte în mare măsură şi In industria chimi­ Pentru apărarea pădurii este încă foarte ne­ piară. In pădure a năvălit lemnul la poduri. în traversele căii fe­
că, pentru hîrtie, celuloză, mătase artifickxlâ. cesară şi desfăşurarea unei munci neîncetate cîinesc, jugastrul şi arţarul, bune rate, în stîlpii de telegraf, veţi
lacuri etc. Coaja lemnului de molid şi stejar se întîlni stejarul. El dă lemnul cel
de popularizare a formelor în oare această bo­ de nimic. Bătrînul numără neîn­
foloseşte la tăbăcitul pieilor, coaja teiului înlo­ mai bun şi mai trainic în secto­
găţie trebuie să fie ferită de pagube. Să nu ui­ cetat, şi viaţa stejarului şi a oa­ rul brigăzii I-a a Ocolului Silvie
cuieşte rafia, iar din coaja asinului se prepară
tăm aâ: cel care distruge un puiet, a distrus de menilor se desfăşură ca un film Drăgăşani, s-au plantat în 3 ani
vopsele pentru coloritul stofelor etc. Din ră­
fapt un viitor arbore; cine taie scoarţa copaci­ mut prin faţa noastră. un milion de puieti de stejaT. E
şina de molid şri pin se extrag, uleiuri folosite lor a deschis portiţa insectelor vătămătoare Şi numărînd a ajuns la clipa o părtidcă a vastei acţiuni de re­
fn industrie şi medicină, iar coaja, fructele şi care va duce la îmbolnăvirea arborelui sau de faţă...
frunzele unor arbuşti dau diferite produse far­ facere a pădurii începută dim
chiar la pieirea lui; un foc uitat in pădure poa­ Ar clipa cînd e* a devenit bun al
maceutice. te incendia Întreaga pădure. Azi au venit 280 de oameni poporului şi la care partidpă aa
Vinatul numeros din păduri, producător de Sprijinind din toate puterile sectorul silvic în din Ştefăneşti, colectivişti şi în­
blănuri, carne şi pene, împreună cu fructele acţiunea de gospodărire med bună a pădurilor tovărăşiţi. Din Lungeşti. Petcu- de an mij de oameni. Şi din
de pădure ca smeurâ, fagi, afine şi ciupercile clipa aceea poporul îl păzeşte
patriei, oamenii muncii de la sate, tineri şi bă- leşti şi Grădinari au alergat peste cu sfinţenie Inginerul Oancea,
constituie, de asemenea, bogăţii de seamă ale trini, contribuie direct la creşterea continuă a 100 de tineri. Şcolile agricole din şeful ocolului, dă amănuntul edi­
pădurii.
roadelor pădurii, bun comun al întregului po­ Voiceşti şi Grădinari şi-au trimis ficator că numărul delictelor sil­
Dar pădurile aduc şi alte foloase. Astfel, ele por. aici toţi elevii. Au venit pionie­ vice e aproape neînsemnat fată
opresc scurgerea rapidă a apelor de pe coaste,
rii cu profesoara de botanică în de trecut. De se rupe o crengu­
micşorînd spălarea stratului roditor de la su­
cap. Profesoara le a spus că vio­ ţă din pădure, strigătul ei se
prafaţa pămîntului; stau stavilă vlnturilor şi
relele şi oocoreii vestesc primă­ face neapărat auzit. Misiune*
apără solul de îngheţ în timpul Iernii. Zicala
vara şi acum trebăluind încoace pădurarului e completată de gri­
din popor „păduri lingă ogoare, cereale în
şi-ncolo, copiii calcă cu grijă să ja oamenilor. Ei îl opresc la timp
hambare", adevereşte faptul câ pădurea este
nu strivească florile pădurii. Şie- pe cel care îşi lasă vitele slobode
pavăza agriculturii.
fania Petrescu, fiica întovărăşi- în pădure, pe cel care ar îndrăz.
Pădurile au un rol de regulator ai apelor,
tului Ilie Petrescu din Mitrofani, ni să taie vreun copac. Asupra pă­
iimd elementul de bază pentru asigurarea bunei
se laudă că a plantat pînă acum durii de sute de hectare se în­
funcţionări a hidrocentralelor instalate. De ase­
5 stejari. Peste 10 an', cînd ea o tinde veghea mulţimii. Anul treu
menea, prin crearea pădurilor sînt stăvilite o- să păşească cu puterile ei în cut tineretul din comunele raio­
gaşele, ravenele şi torenţii care primejduiese
viată, stejarii o s-o întreacă de nului a executat în păduri. în
aşezămintele omeneşti, ogoarele, căile de comu­
două ori în înălţime. Şi abia mai mod voluntar, lucrări de peste
nicaţie şi centrele industriale. Pădurile au darul
tîrziu o să le admire coroana 200.000 lei. Tot în acest timp
de a purifica aerul, fiind un minunat loc de proiectată pe cerul senin. Ion s-au slrîns 100 kg. de seminţe
odihnă şi de refacere a sănătăţii oamenilor Dragomir, colectivist din Ştefă­ de măr şi păr sălbatic, pentru
muncit.
neşti, care împlineşte azi a patra port-altoi. Acolo unde moşierul
Această mare avuţie naţională a fost cruni
zi de muncă voluntară la pădu­ Tălpeanu a măcinat arborii, aşa
iecmânitâ sub regimul burghezo-moşieresc. re, spune că a sădit în faţa casei cum face de pildă gîndacul pe
După primul război mondial au fost secă- un măr în anul cînd i-a venit pe care Ion Simion, pădurar de aici,
tuite cele mai valoroase păduri de răşinoaso lume Ervin, băiatul cel mic. Pri­ îl denumeşte corect pe latineşte
şi stejar iar lemnul exploatat trimis peste gra­ măvara cînd florile rozalii aco­ „gerambis scerdo" s au pus pe
niţă in urmă au rămas regiuni întregi pleşuve, peră ramurile, Dragomir învăluie 500 hectare păduri noi din cele
bintuite de secetă şi brăzdate de viroage şi de obicei cu privirea încărcată mai valoroase specii E o înfăp­
torenţi, care in timpul ploilor se revărsau peste de aceeaşi dragoste şi căldură, tuire de proporţii în care s-a
sate şi ogoare, aducind sărăcie şi jale. Ase­ pruncul ca şi pomul. făcut simţită în fiecare ceas stră­
menea ţinuturi fn parte pustiite din cauza de­ Constantin Bojin şi Labă Con­ dania miilor de iubitori ai pădu­
frişărilor de păduri au luat naştere In Ţara în pădurea Băneasa-Buoureşti, mici naturallşti in­ stantin, întovărăşiţi din Ştefă­ rii.
Vtancei, Valea Ampoiului, Alba lulia, Valea A- stalează căsuţe pentru colonizarea păsurilor neşti, au semănat acum câţiva ani y . î o s q