Page 12 - Albina_1959_04
P. 12
E
_ ////////;
D in actirStatea ai doua căm ine culturale in cam pania rico la de prim i
ag
COM UNIŞTII IN FRUN
AJUUJUUUJUJUUUUJl. JUUUUUU
încă din iarnă munca cultural-polltică în comu ceea ce înseamnă un pas serios spr
na noastră s-a desfăşurat pe două planuri. Intîi, colectivă.
îmbogăţirea cunoştinţelor agrotehnice ale oameni In ceea ce priveşte căminul cultura
lor şi paralel îndemnarea lor spre o fornrâ supe de activitate a fost discutat amănunt
rioară a muncii, lucrul în comun în întovărăşiri, tul de partid, care a dat îndrumările
organizaţi pe brigăzi şi echipe. pildă, bibliotecara a fost îndemnată
Sub îndrumarea comitetului de partid şi-au dat munca de propagandistă a cărţii şi îr
citit din comună, brigada artistică t
contribuţia din plin toate forţele culturale din co fost îndrumată să-şi axeze programe
mună în vederea realizării obiectivelor amintite. în vederea campaniei însămîntărilor, i
Astfel, Ia cămin s-au desfăşurat cu regularitate sprijinirea comitetului de iniţiativă [
manifestări cultural-politice c a : cercuri agro ţarea unei gospodării colective.
La propunerea comitetului de part
tehnice, cercuri de citit, conferinţe, recenzii de conferinţelor de la căminul cultural
cărţi, seri de întrebări şi răspunsuri, precum şi un duse mai multe conferinţe despre luc
mare rmmăr de manifestări artistice-culturale. măvară şi în special la cultura porui
cum un alt număr de conferinţe vor s
La rîndul lor, agitatorii repartizaţi pe uliţi şi
grupe de case au dus din om în om, din familie tajele muncii în gospodăria colectivă
cari din comuna noastră şi din coi
In tata căminului cultural din comuna Gliganu, raionul Costeşti. în familie, o muncă susţinută, lămurind cu răb cinate.
dare pe fiecare întovărăşit despre superioritatea In ceea ce priveşte munca de eoni
organizării în brigăzi şi echipe, în vederea înce-> rănilor întovărăşiţi pentru a intra î
CINE ARE NEVOIE perii campaniei de primăvară în această nouă agricolă colectivă, s-au şi ivit prim*
formă organizatorică.
comitetul de iniţiativă
a primit &
Gazeta de stradă — important mijloc agitatoric
cereri.
DE O GRAPĂ ? şi mobilizator şi-a îndeplinit cu cinste sarcinile aceeaşi stăruinţă, să folosim toate m
Sîntem hotărîţi să muncim şi pe ir
sale. Membrii comitetului de partid au activizat în
Joi seara la căminul cultural din sură de surprinşi că pînă atunci nimeni continuu corespondenţii voluntari din toate colţu tice şi culturale de masă în v fel
rile comunei în aşa fel încît gazeta de stradă a
Gliganu, şezătoare, ca de obicei. Mioara nu se gînd'se la un lucru atît de sim fost în permanenţă primenită cu articole, carica titlul de comună fruntaşă pe .ion
Popa, instructoarea echipei de dans a plu. Liniştea a ţinut doar cîteva secun agricole de primăvară, să putem vei
vestit „programul" : de pentru că îndată, din toate colţurile, turi, informaţii. muna Gliganu a luat fiinţă şi gosp
— Echipa noastră va executa o suită s-au pornit glasuri: După cîteva luni de activitate susţinută cu toate
de dansuri în cinstea fruntaşilor la în- — Eu îi dau grapa Gherghinei Stan- mijloacele muncii cultural-politice de masă, noi am tivă.
săuiînţările de primăvară : întovărăşi cti I (glasul aceTa puţin răguşit era al ajuns în pragul campaniei de primăvară ca în cele FLOREA ANGI
rea „Drumul belşugului", întovără comunistului Ion A. Sandu, membru al secretarul comitetului
şirea „16 Februarie", întovărăşirea întovărăşirii „16 Februarie"). şase întovărăşiri din Gliganu să se introducă sis- din comuna Gliganu, rai<
„8 Martie"... care au terminat ieri în- Niculae Gomoi, tot de la „16 Februa o temui de muncă în comun a lucrărilor agricole, regiunea Piteş
sămînţaîul ovăzului şi floarei-soarelui... rie", a strigat cit a putut să astupe ce a w i m n n n m m r i m m m n r r t n m r ^ ^
Sărbătoriţii, în primele rînduri, îşi lelalte glasuri, că el îi dă grapa lui
rupeau palmele în aplauze. Mai la fun Gheorghe Feraru, de la „6 Martie".
dul sălii, cîţiva oameni îşi fumau ţigă Gh. Trandafir, preşedintele sfatului
rile necăjiţi. Erau membri ai întovă popular din Gliganii a anunţat că le P R O P A G A N D A
răşirii „6 Martie". Cu toate că pînă dă membrilor întovărăşirii „6 Martie"
la ceasul acela nu-şi terminaseră nici şi grapa, şi caii...
grăpatul ogoarelor de toamnă, fuseseră In cîteva minute şezătoarea s-a prin conferinţe la Gl:
şi ei invitaţi aci. transformat într-o şedinţă operativă de
Cînd dansatorii au ieşit din scenă, lucru, preşedintele întovărăşirii „6
a cerut cuvînt comunistul Marin Stan- Martie", abia prididind să-şi facă în •— Tovarăşă învăţătoare, combaterii misticismului. O atenţie mai zilele trecute c
Anghel Florea, secr
scrisurile pentru ca a doua zi să ştie
cu. membru al întovărăşirii „6 Martie". am dori să ne spuneţi intii specială am dat în această perioadă
cine de la cine va primi grape... din cine este format co campaniei agricole de primăvară. comunal d*. partid
— Vă mulţumim că ne-aţi chemat şi Venit mai tîrziu la şezătoare, comu lectivul de conferenţiari ?. Iată cîteva din conferinţele care au obţinerea unor re
pe noi la şezătoarea fruntaşilor, dar nistul Ion Dorobanţii s-a pomenit că avut menirea să-i mobilizeze pe să floarea soarelui oa
trebuie să vă spunem că am fi termi de grapa lui nu mai este nevoie. Acum ■— Colectivul este alcătuit din 14 teni la executarea la timp şi în bune trebări. întovărăşiţi;
nat la zi însămînţatul dacă am fi avut întovărăşirea „6 Martie" avea prea tovarăşi, între care sînt: secretarul condiţiuni a însămînţărilor : „Despre a vrut să ştie dar
grape. După cum ştiţi, întovărăşirea multe... comitetului comunal de partid, pre mecanizarea muncilor agricole în poate fi în' >înţat
noastră este tînâră de tot şi nu avem Florea Angliei, secretarul comitetului şedintele şi secretarul sfatului popu ce avantaje azint.
încă atîtea grape cîte ne-ar trebui... de partid şi Constantin Amzărescu, di lar comunal, tehnicianul agricol şi soarelui obişnuită,
— Păi de ce n-aţi cerut de la noi, rectorul căminului cultural, priveau cadre didactice. Scurt interviu rin B. Tudor s-a ii
vecine ? — l-a întîmpinat pe vorbitor bucuroşi această reuşită acţiune de In bine să se însăir
comunistul Ion Stroe, membru în înto tr-ajutorare care se înfiripa în cadrul — Cînd se întruneşte cu tovarăşa învăţătoare floarea-soarelui cu
vărăşirea „16 Februarie", unul dintre căminului cultural şi zîmbeau văzîn- acest colectiv ? Speranţa Amzărescu, Asemenea întreb
cei sărbătoriţi astăzi. — Iaca, eu i-aş du-1 pe Ion Dorobanţii care se plimba ţăranii muncitori s1
putea da grapa mea vecinului Cocălea. necăjit de la unul la altul : — Ori de cîte ori este nevoie. în responsabila colectivului saţi în lămurirea p
Pentru cîteva secunde în sală s a — Cum măi, oameni buni, nimeni deosebi atunci cîtvl se face planul de conferenţiari o dezbate conferinţ
făcut linişte. Oamenii păreau peste mă n-are nevoie de grapa mea ? de muncă şi cînd se alcătuieşte o să-şi îmbogăţească
conferinţă pe plan local. In acest tinţele pentru a pu
caz conferenţiarul primeşte indicaţii unităţile socialiste", „Metode noi teri sporite. De ao
bibliografice, iar după ce citeşte căr pentru insămînţat porumbul", „Fe conferinţelor ţineir
UNDE E MUNCA ţile necesare şi îşi scrie conferinţa nomene meteorologice dăunătoare să fie pe înţelesul t
arăturilor", „Ce trebuie să facă înto-
în discuţia oamei
— de obicei scurtă — vine din nou
să o pună în discuţia colectivului. vărăşiţii împotriva vrăjmaşilor re cele mai actuale,
de munca agricolă,
coltelor"...
M AI SPORNICĂ ţinut în primul trimestru al — Ne-aţi putea spune verificate în practic
b'ndite la căminul
— Ce conferinţe
s-au
anului ? ce eficacitate au acut a- Mulţuminrlu-i '
Marin Şerban a mai mină. Vreo 40 de neşte şi evaporarea apei ceste conferinţe ? rescu pentru răspv
privit o dată spre înaltul cursanţi, membrii întovă- din pămînt. •— Nu o să le înşir pe toate. Sînt lăsat-o să-şi alcă
cerului, şi-a scuipat in răş'rii. Tehnicianul agri Grăpau şi în acelaşi cam multe. In general tematica lor ■— După fiecare conferinţă noi conferinţa „Ingrijir
palme, a prins coarnele col Gheorghe F. Petre le timp insămîntau cu ma a fost axată pe problemele luptei organizăm scurte discuţii care să primăvară", care in
plugului şi a dat îndemn vorbea, iar ei îşi notau şina. pentru pace, transformării socialiste completeze conferinţa şi să lămu să fie discutată in
cailor. în carnete. întocmai ca Marin Şerban a văzut a agriculturii, educaţiei patriotice şi rească o serie de probleme. De pildă, vului.
Lucra pe ţarina lui, nişte şcolari. Ion M la un moment dat că a
hectarul moştenit din Stancu, preşedintele în rămas cu mult în urma
bătrîni. In întovărăşire tovărăşirii şedea în ban. vecinilor săi de la înto
nu se hotărîse încă să că cu utemistul Marin vărăşirea „16 Februa
intre. El şi alţi cîţiva kâdulescu. A; fi zis că-s rie". întorsul . ogorului
ţărani muncitori, singur i tată şi fiu. Marin St. îl ţinea pe loc, în timp
din comuna Gliflanu, ră Ion, om la 54 de an;, ce întovărăşitii terminau
măseseră mai departe stătea alături de fecio de grăpat şi insămînţat.
fiecare pe ogorul lui. rul lui Burcea. Şi bine Va să zică, întovără-
Marin Şerban lucra le-au mai prins lectii’e şiţii se descurcau mult
chiar alături de tarlaua despre preqătirea tere mai bine. De ce ? I-a
întovărăşirii „16 Fe nului ! Caietele lor de explicat chiar pe cîmp
bruarie". notiţe cuprind o bogate tehnicianul agronom care
In toamnă arase, iar de însemnări. Au învă s-a simţit dator să-l lă
acum întorcea ogorul. ţat, între altele, că ogo murească. I-a arătat de
Aşa ştia el că se face. rul pregătit din toamnă ce întorsul ogorului e o
Aşa apucase. Cică, mai pentru ovăz şi floarea- treabă de prisos şi l-a
bine se aşează sămînţa soarelui nu mal trebuie chemat să vadă cum se
cînd o împrăştii în braz întors, ci doar grăpat. munceşte pe tarlaua în
dă proaspăt întoarsă. Era tocmai regula pe tovărăşirii.
Dincolo, pe tarla, în care o aplicau acum,
Aşa a văzut Marin
tovărăşiri lucrau altfel. cînd învăţămintele de la Şerban, ţăran muncitor
Lucrau cum învăţase cursul agrotehnic prin cu gospodărie individua
ră astă iarnă la cercul deau viaţă. Nu mai pier lă, că munca e mai chib
deau timpul cu întorsul
agrotehnic. Ţinuseră zuită şi măi spornică a-
cursuri o dată pe săptă- ogorului de toamnă, lu tunci cînd deprinzi tai
crare de prisos şi care nele agrotehnicii şi mun. Cu mult drag citesc cetăţenii articolele şi recenziile de la gazeta 1 tichipa de dansuri din Gliga
l K i J
pe deasupra mai înles ceşti în întovărăşire. bibliotecii din Gliganu, prezenta in cinstea
