Page 13 - Albina_1959_04

V E C I N I I

din I O N E Ş T I

a
t
Pînă în ziua de 2 aprilie, în co­ S-au impămîntenit aici. în Ioneşti,
muna Ioneşti aflată la numai cîţiva în fiecare joi seara, un fel de mici
kilometri de Gliganu, din 2.242 ha. şezători, în cadrul cărora s-ar putea
planificate pentru porumb, se însă- desfăşura o intensă propagandă agro­
m'nţaseră abia 72 ha., iar la gospo­ tehnică. Dar la cămin, joi seara se pe­
dăria colectivă nici un hectar. Deşi trece de fapt un singur lucru : oame­
timpul era înaintat, însămînţările cu nii se adună—şi tineri şi vîrstn'ci-—51
păioase nu se terminaseră. ascultă pe Gheorghe Leşeanu cum
Această situaţie se datoreşte prin­ cîntă din fluier, pe urmă, după ce
tre altele şi slabei munci culturale Leşeanu îşi isprăveşte „repertoriul",
care se desfăşoară în comuna Io­ mai spune unul o znoavă, altul alta
neşti. şi apoi se răspindesc pe la casele
Dacă la Gliganu. după cum lor, mulţumiţi că au avut o seară
am văzut, nu se pierde nici un plăcută. Ce-ar fi dacă tovarăşii din
Drilej pentru a se intensifica munca conducerea căminului cultural din
cultural-politică, dacă toate direc­ Ioneşti — aşa cum fac cei din Gli­
ţiile de activitate culturală sînt în­ ganu — ar folosi prilejurile acestea
dreptate către un singur scop, reu­ cînd oamenii sînt adunaţi Ia cămin
şita in condiţii optime a campaniei şi, prin scurte conferinţe, programe
de primăvară, la Ioneşti despre ale brigăzii de agitaţie, recenzii de
bibliotccara Lucia Amzărescu din Gliganu dind cărţi cititorilor. activitatea culturală nu s-ar putea broşuri agrotehnice etc., ar căuta
spune acelaşi lucru. să contribuie Ia impulsionarea lu­
Această comună are cămin cultural. crărilor de primăvară ? Toate aces­
tea nu ar putea decît să ajute.
Dar ce fac cei care conduc căminul în De biblioteca din Ioneşti răspunde
această perioadă ? Dacă ar fi să-i în­ învăţătoarea Ana Mărgăritescu. De !
trebăm ar da încurcaţi din umeri. Şi trei ori pe săptămină o poţi găsi la
Stancu Saltiţa, directoarea căminu­ bibliotecă, îndeplinind conştiincioa­
e r t lui, şi Grama Vladimir, şi Gheorghe să această muncă obştească. Sînt şi '
cîteva cercuri de citit Ia casele depu­
Biblioteca sătească din comuna Gli­ celui ieşit pe tarla o dată cu primă­ Ilie, responsabilul gazetei de stradă, taţilor sfatului popular din Ioneşti.
şi I. Stănculescu,
directorul şcolii
ganu desfăşoară o activitate variată şi vara. Iată numai cîteva din titlurile de 4 an!, şi Radu Stancu, contabilul Insă din pricina faptului că bibliote­
cara nu şi-a extins activitatea ei de
rodnică. Un merit al acestei biblioteci broşurilor pe care le recomandă : propagandistă a cărţii şi asupra a-
e că nu se mulţumeşte să-l aştepte pe „Lucrările pregătitoare pentru însă- gospodăriei colective şi alţi inte­ cesfor cercuri, munca cu cartea lasă ,
cititor ci vine totdeauna în întîmpina- mînţârile de primăvară"; lectuali din comună. O scurtă tre­
rea Iui, punîndu-i la indeniînă cărţile „Sămînţa sănătoasă şi de soi dă re­ cere în revistă a activităţii cultura­ de dorit. Cărţile agrotehnice au o j
şi broşurile cele mai potrivite care să-l colte mari" ; le dusă în Ioneşti, în ultimele săp- foarte mică circulaţie, din pricină |
că nu sînt prezentate cititorilor nici
poată înarma cu tot felul de cunoştinţe „Cum puteţi obţine recolte bogate de la bibliotecă, nici la gazeta de stra­
folositoare In munca de zi cu zi. porumb". tămîni, ne prezintă o imagine limpe­
De la începutul anului, adică în Toate aceste broşuri, strîns legate de de asupra cauzelor pentru care cam­ dă, nici în cercurile de citit.
răstimp de trei luni, bibliotecara ute- campania de primăvară, sînt puse la pania de primăvară se desfăşoară Felul In care se desfăşoară în Gli­
mistă Lucia Amzărescu a distribuit îndemîna cititorului şi prin mijlocirea aici cu totul deosebit decît se des­ ganu munca cu cartea, ne îndreptă­
2903 volume unui număr de 540 citi­ cercurilor de citit. La Gliganu funcţio­ făşoară la Gliganu. ţeşte să spunem că şi în Ioneşti a-
tori. Aceasta înseamnă că la Gliganu nează 15 asemenea cercuri, conduse de cest sector al muncii culturale ar
cartea e nelipsită în multe cămine. un mănunchi de intelectuali ai satului, La cămin se ţin din cind în cînd
Important este însă următorul fapt: pe profesori, învăţători, tehnicianul agro­ şi conlerinţe. Directoarea căminului putea fi îmbunătăţit. Sîntem în plină
liecare fişă, alături de cărţile de lite­ nom, contabilul sfatului. Cercurile de a rezolvat cît se poate de simplu campanie a însăminţărilor şi bine ar
ratură, figurează şi broşuri cu carac­ citit sînt sucursalele vii ale bibliotecii. această sarcină: fără să mobilizeze mai prinde oamenilor tocmai acum
ter agrotehnic. Numărul acestora a fost In sînul lor, lecturile prilejuiesc dis­ un cerc larg de conferenţiari, ea se să citească o sumă de broşuri şi
precumpănitor în perioada însămînţă- cuţii rodnice, nasc întrebări urmate de străduieşte să citească singură tot cărţi care să le îmbogăţească cunoş­
riîor, ceea ce dovedeşte că cititorul din răspunsuri competente. felul de conferinţe in zilele fixate tinţele în legătură cu lucrările de
Gliganu, comună cooperativizată în In luna martie, la toate cele 15 ţinerii acestora. Aşa, de pildă, du­ primăvară. Greşit qindesc unii acti­
nu proporţie de 99,9 la sută, s-a pregătit cercuri, s-a dat întîietate citirii unor minica trecută ea a conferenţiat vişti culturali din această comună
temeinic pentru campania de primă­ capitole din broşuri c a : „Pregătirea că o dată cu eşirea oamenilor la
ivarăşul despre metodele de însămînţare ale
litetului vară. seminţelor pentru însămînţări", „Să porumbului. Nu cunoaştem posibili­ cîmp' aceştia nu mai au vreme să
despre Bibliotecara ne-a prezentat cîteva aplicăm metode înaintate în cultura tăţile tovarăşei Stancu Saltiţa în ce participe activ la viaţa culturală a
ate de fişe. Candidatul de partid Necula C. M. porumbului" şi altele. După lectura în priveşte agrotehnica, insă putem satului, să vină la repetiţii ori să
pus în-
ordache Nkolae, membru al întovărăşirii „8 comun, responsabilii cercurilor au îm­ spune cu certitudine că dacă acea­ citească o broşură agrotehnică. Dim­
Wniimk Martie", a citit în primul trimestru al părţit broşuri tuturor cititorilor pentru stă conferinţă, completată cu exem­ potrivă. cartea agrotehnică tocmai
teren anului şapte cărţi agrotehnice. Cele pe ca aceştia să le poată adînci apoi în ple din comuna Ioneşti, ar fi fost ci­ acum prinde bine celor care o ci­
floai care le-a păstrat mai mult, şi a stăruit tihnă. tită de tehnicianul agronom al comu­ tesc, pentru că învăţăturile din •-
tul Ma­ deci asupra lor, sînt „Metode noi de La şezătorile tineretului, utemista Lu­ ceste cărţi pot fi aplicate imediat pe
scă este nei, Victor Militaru, conferinţa ar fi
itercalat însămînţare a cerealelor" şi „Cultura cia Amzărescu e aşteptată cu nerăb­ avut ecou în rindurile ţăranilor mun­ teren.
porumbului". Gheorghe Boace, membru dare. Flăcăii şi fetele au îndrăgit-o citori, care ar fi putut eventual să-i La Gliganu, brigada artistică de a-
esc că al întovărăşirii „16 Februarie", a citit fiindcă le aduce totdeauna un prieten: pună agronomului o serie de între­ gitafie pregăteşte în prezent un pro­
intere - broşuri ca „Să aplicăm metode avan­ cartea. gram special cu însămînţările. La
pe care bări de specialitate. La Gliganu con­
dornici sate în cultivarea cerealelor" şi „Po­ „Prietenul" e prezentat prinlr-o re­ ferinţele se întocmesc şi se ţin Ioneşti însă. această brigadă nici nu
t cunoş- rumbul Bine lucrat asigură roade bo­ cenzie. Se citesc apoi fragmente. Ul­ numai de către oameni de speciali­ există, pentru că nimeni nu se ocupă
i cu pu- gate". Fişele ţăranilor întovărăşiţi tima şezătoare a fost organizată în tate. Pentru aceasta ele sînt preţu­ de orqanizarea ei. Posibilităţi pen­
cătuirea Gheorghe P. Marin, Anghel Marin, preziua ieşirii la tnsămînţatul porum­ ite de ţăranii muncitori care. după tru o bună şi susţinută activi­
ca ele
să pună Dragomir Constantin şi ale altora do­ bului. De astă dată, „prietenul" adus conferinţă, nu se sfiesc să pună fel tate a brigăzii artistice sînt din
rblemele vedesc acelaşi lucru : broşura agroteh­ de bibliotecară a fost cartea „Cultura de fel de întrebări în legătură cu belşug: 16 cadre didactice, medici
special nică de actualitate a însoţit şi însoţeşte porumbului", de acad. Gheorghe Io- tema conferinţei. Mai ales în cam­ umani şi veterinari, tehnicianul a-
iţele do- în campanie zeci şi zeci de oameni. nescu-Siseşti. pania insămînţărilor, la Gliganu con­ gronom, contabili, salariaţii sfatului
:înt apoi Titlurile broşurilor de acest fel îl In rafturile bibliotecii săteşti din popular. Ţărani muncitori tineri şi
are. ferenţiarii sînt pur şi simplu asal­
Amză- întîmpină pe cititor încă din vatra co­ Gliganu se află 2287 de volume. Dacă taţi de cererile oamenilor care vor vîrstnici. dornici de muncă cultural-
ate, am munei. Le vesteşte gazeta bibliotecii: acestea ar avea glas, ne-ar povesti să ştie totul în ce priveşte insămîn- artistică. sînt, de asemenea destui.
a linişte „Tovarăşi cititori I Puteţi împrumuta poate că au pus şi ele umărul la buna ţările. De pildă Gheorghe Leşeanu, Ioa­
ilor de na Enache, Floarea Ilie, Stancu
ea urma zilnic de la bibliotecă orice carte do­ desfăşurare a campaniei agricole de La Ioneşti, ca şi în Gliganu, există
colecti- riţi...". Gazeta bibliotecii merge în pas primăvară în această parte a raionu­ o gazetă de stradă, mijloc viu de Radu, au voci bune ca solişti şi (
cu vremea, adresîndu-se cu precădere lui Costeşti. intensificare a muncii politice de talent ca recitatori. Cu aceste ele­
masă. Dar spre deosebire de Gliga­ mente şi cu o bună orientare asupra
nu, unde articolele se scriu şi se întocmirii programului brigăzii, mun­
schimbă cu regularitate, unde oame­ ca în această direcţie s-ar putea
nii se strînq ciorchine în faţa ga­ desfăşura în cele mai bune condiţi-
zetei să citească cu luare aminte uni. Exemplul brigăzii din Gliganu
toate articolele, la Ioneşti gazeta ne arată că acolo unde se înţelege
de stradă, panoul fruntaşilor şi al rostul muncii culturale şi intensifica­
codaşilor stau goale. In loc ca în a- rea ei în toate sectoarele, activitatea
ceastă perioadă de muncă încordată culturală se desfăşoară din plin şi cu
pe ogoare, gazeta de stradă să oglin­ frumoase rezultate. Felul în care îşi
dească şi să impulsioneze ritmul lu­ duce activitatea căminul cultural din
crărilor agricole, — aşa cum se în- Ioneşti. dovedeşte încă o dată ce în­
timplă la Gliganu — la Ioneşti ga­ seamnă activitate culturală ruptă de
zeta de stradă stă uitată în părăsire viaţă, de problemele curente ale co­
de toţi acei care ar trebui să se în­ munei.
grijească de apariţia ei.

Pagină redactată de:
GH. FLORESCU, A. CROITORU şi N. CULCEA
Fotografii: M. IVANCIlf