Page 14 - Albina_1959_04
P. 14
I
Ofl.ftpQQOOQQOQ,
Succesul muncii îl hotărăsc oamenii E
Tractorul U-T.O.S--27, care se construieşte azi,
are peste trei mii de piese. Unele mari de nu le
pot ridica nici doi oameni, altele de-ţi înoap în
buzunarul de la vestă. Cele mari, sînt exe
cutate in turnătoria de fontă, în oţelărie şi
la forjă, iar reetul la strunguri, freze şi
raboteze. Secţia în care au pătruns acum vizita
torii este denumită „bloc-motor". Aici se întîlnesc
pentru prima oară toate piesele motorului- După
ce sînt finisate trec la montaj, unde se întîlnesc
din nou şi unde se unesc definitiv. Totuşi, un mic
raid printre muncitorii şi maşinile de aici nu poate
decît să-l încînte pe vizitator. In faţa primei linii
automate (sînt aici 19 asemenea linii), stă un om
cam de 40 de ani, cu figura blîndă şi ochii veş
nic zîmbitori- E inginerul Mihai Dumitru, şeful
sectorului. Aici şi-a făcut ucenicia şi tot aici a
trudit acum 15—20 de ani pînâ a ieşit lucrător-
In anii regimului nostru el a fost ajutat să ur
meze şcoala medie şi apoi facultatea. Cazul lui nu
e unic în uzină. Sînt zeci, sute- Secţia sa e prima
in întrecerea socialistă. Şi cum să nu fie aşa,
dacă are asemenea colectiv de oameni destoinici
ca Pâlâugean Gheorghe, Madran Ilie s-ccu Scrudan
Ultima operaţie. Tractorul va părăsi banda rulantă complet terminai (fotografia din stingă). O echipă de Filon-
muncitori fruntaşi din sectorul nestandardizate (fotografia din dreapta).
In faţa unuia dintre strunguri surprindem o dis
cuţie foarte animată între doi muncitori. Unul tînâr
pe nume Cristea Alexandru- Celălalt mai vîrstnic.
E comunistul Emil Popescu- Discuţia a pornit dela
măsurarea unei pieee care a eşit mai groasă cu u,
o sutime de milimetru. In faţa Iot desenul piesei. )o
Un adevărat labirint de linii în care un necunoscâ-
tor s-ar uita mult şi bine fără sâ priceapă ceva.
In această secţie, de altfel socotită pe drept cu-
vînt secţia cu cea mai înaltă tehnicitate, oamenii
— Imposibil 1 Nici nu poale li vorba de aşa — Gata 1 — spuse inginerul Bcridu.—Nu apuci să se descurcă bine de tot cu desenele tehnice şi cu
ceva- Ţara noastră nu va putea să construiască lumezi o juma’ de ţigare şi forma e gata. Echipa executarea pieselor.
tractoare nici Sn vecii vecilor, — susţinea cu în- lui Pană are zilnic o depăşire de normă cu 20—30 — Ia spune -mi cum ai executat piesa? — îl în
câpâţtnare mai acum 13—14 ani un inginer din la sută. Nu-i vorbă că au şi condiţii. Aici, în tur trebă comunistul pe tînâr.
® fosta conducere capitalistă a unei fabrici braşo- nătoria de fontă, totul este mecanizal. Bătătoritul — Foarte bine. Aşa cum arată în desen. Am pus
• ■
- — ......... -
vene- ' formelor, transportul lor la oalele cu fontă lichidă, un cuţit cu plăcuţă de T. 15-K-ă. Cu unghi pozitiv
’
1 * -
■
— Şi dacă totuşi vom izbuti, atunci ce veţi curăţatul pieselor de pâmînt etc. de 14° şi o fosetâ de 0,3 mm-
spune? — l-a întrebat ztmbind un muncitor din fa Iatâ-ne cu grupul de vizitatori în f-aţa cubiloului.
— Să ştii măi Cristea că tocmai
foseta asta
brică. Un fel de cuptor uriaş, în formă de sferă, care ţi-a jucat renghiul. Au urmat apoi cîteva explicaţii
— Să izbutiţi ? — zici. Uite ce e prietene. Am cu serveşte la topitul fontei. Pînă aici vizitatorii au în care ecuaţiile de algebră şi trigonometrie
au
rajul să declar aici de faţă cu toată lumea oâ văzut cum este adus pămîntul prin nişte burlane fost foarte des folosite. Un mulţumesc sincer şi tf-
dacă veţi izbuti asemenea lucru eu mă las căl groase cit omul şi suspendate pe sus, au ascultat nârul a dat drumul la strung.
cat de şenilele primului tractor care va ieşi din despre Vasile Vasile, un tlnâx formator care era
hala de montaj e- o haimana şi pe care colectivul l-a transformat încă o mie de tractoare, în afară de celelalte
— Bateţi palma cu mine ? intr-un model de muncitor, au stat de vorbă ou mii planificate, vor lua calea ogoarelor noastre.
— Auzi vorbă 1 De ce nu ? bătrînul maistru Iţu Vaier, deputat în sfatul popu Le vezi păcânind pe arie şi nu ştii cît suflet s-a
N-au trecut decît clţiva ani de la această dis lar regional şi s-au minunat de Indemînarea mie- depus la fabricarea lor. Nopţi întregi nedormite şi
cuţie şi pe porţile actualei uzine „Emst Thălmann" zuitoarelor Kraus Margareta, Hogea Ana, şi Miau pline de studiu a petrecut inovatorul Rozolea
din oraşul Stalin ieşeau pâcânind vesel, în tura Elisabeta- Gheorghe oa sâ facă o mică modificare fabricării
lele miilor de muncitori, primul tractor fabricat tn unui şurub pentru ca să fie executat cu o jumă
ţara noastră. Cît despre inginerul cu rămăşagul, In dreptul cubiloului Nr- 1, o tablă neagră pe tate de minut mai repede. Nu-i vorbă că intere
nici o teamă. A avut el grijă să-şi uite promi care sînt scrise cu cretă sumedenie de cifre- sul acestor inovatori este încurajat prin toate mij
siunea. aşa că tractorul şi-a văzut liniştit de drum. — E inginer flăcăul acela, de scrie acum pe loacele. Există un cabinet tehnic al uzinei, unde
A trecut un an, apoi încă şi încă unul. Faima tablă? muncitorul are la îndemlnâ absolut tot, de la sfa
tractorului nostru a zburat peste graniţe şi iată — Da’ de unde 1 E simplu muncitor în echipă. tul inginerilor şl pînâ la cele peste 3.000 cărţi
la un moment dat, ţara noastră pînâ nu de mult Te miră cum de ştie otita matematică ? Păi după tehnice de specialitate- Afară de asta, după lege,
socotită .eminamente agricolă" exportînd, pe lingă lăsarea lucrului ce crezi câ face? Merge la
alte importante produse industriale, şi tractoare. liceu băiatul. Şi parcă numai el ? Aici la cup inovatorul primeşte o sumă de bani în plus cal
La început livram tractoare numai câtorva ţâri toare dacă nu te ai bine ou matematica dai gTeş. culată la economiile realizate prin introducerea
printre care şi China. Mai tîrziu, tractorul nostru Trebuie să ştii cît carbon, cît siliciu şl cît man- inovaţiei sale în producţie.
şi-a iâcut apariţia pe ogoarele a peste 20 de ţâri: gan are fonta, trebuie să ştii ce tărie au cromul Ultima vizită a colectiviştilor a fost la montaj.
India, Egipt, Grecia, Ungaria, Bulgaria etc. şi cuprul din amestec, să înmulţeşti un element Aici, în afară de banda rulantă, nu prea mai sînt
★ cu celălalt, să scazi, să aduni, iar să soazi..- şi alte utilaje. Banda merge încet de tot.
In una din zilele lunii februarie, la poarta uzi — Atenţiune 1 Gata ?
nelor de tractoare a poposit un autobus din care — Gata 1 La capătul ei Începe montajul motorului, ceva
au coborît 11 oameni. 11 colectivişti dintr-o comu — Pregătiţi oalele, apropiaţi formele. mai încolo i se adaugă deferenţialul, apoi rezer
nă vecină cu oraşul- Gălăgia din hală se amesteca ou comenzile vorul, radiatorul, apărătoarele pentru roţi, în sfîr-
— Am venit, spune unul dintre ei, care părea maiştrilor. Şuvoiul de fontă se scurge sftrîind tn şit roţile, ca apoi sâ treacă la vopsit. Cum co
să fie conducătorul grupului, să vedem şi noi oale, luminlnd puternic porţiunea aceea de hală. boară jos de pe această bandă tractorul U.T-O.S -
cum se construiesc aceste tractoare. Se vorbeşte
despre ele tocmai la capătul pămîntului şi noi, Ce iese din fierul vechi 27 e gata. Adică au, mai are de zăbovit la ro
colea, o palmă de loc, nu ştim cum se fac. Păi, — Uite că am avut noroc — le-a spus însoţitorul daj cîteva ore şi apoi drum bun 1 Calea îi este
treabă-i asta ? De la vorbă la faptă n-a fost deschisă. Unde va ajunge ? Ştie numai serviciul
decît un singur pas şi iatâ-i mergînd alături de oaspeţilor cînd au intrat In oţelărie. Un cuptor se
încarcă şi altul se goleşte. Vedeţi ? Se bagă în comercial al uzinei. Poate la un S-M-T. în regiu
inginerul Hoidu Iulian care avea sarcina să-i con gura cuptorului fel de fel de fiare vechi şi iese... nea Constanţa, poate în Craîova sau şi mai departe,
ducă prin uzină.
oţel de cea mai bună calitate. în India, în Coreea
E simplu şi nu prea — Păi astea-s fiare din care adună tinerii de — Ei, cum v-a plăcut la noi? — i-a întrebat vesel
pe la noi — a sărit cu vorba unul din oaspeţi.
O uşă mare de tablă, vopsită în roşu. Deasupra Uite frate cît sînt de folos fiarele vechi şi noi tre pe vizitatori inginerul Tripşa, secretarul comitetu
două iniţiale : T. F., adică turnătoria de fontă. ceam nepăsători pe lingă ele. lui de partid al uzinei.
Din cînd in cînd uşa se deschide larg, iâcînd loc — Tovarăşe secretar, noi am făcut aici o şcoală
unui tractor cu remorcă, care aduce fonta şi ni Intre timp formele au fost umplute cu oţel in
sipul pentru forme. Cînd iese, duce cu sine cilindri, candescent şi apoi au început sâ alunece pe nişte cum nu ne aşteptam. Cu acest prilej l-am îndră
chiulasa, diferenţialul şi alte piese gata turnate, role către celălalt capăt al oţelâriei. Acolo unde git şi mal mult pe fraţii noştri muncitori. Ce am
pe care le transportă la secţia de prelucrat. Şi se găseşte Pompiliu, „copilul uzinei"- I se spune muncit noi plnâ acuma ca sâ îndestulăm piaţa cu
face această operaţie de zeci de ori pe zi. Deşi în aşa fiindcă a rămas orfan de părinţi. Aici s-a bucate, dar sâ ne vedeţi de acum Încolo. Curînd
hala de formare a miezurilor este o larmă con dezvoltat de a ajuns ditamai flăcăul. Astăzi, pas
de-1 Întrece dacă poţi. El e mereu fruntaş. Stu veţi auzi că am ştiut să ne ţinem de cuvînt.
tinuă din cauza ciocanelor pneumatice care bătă
toresc pâmintul în forme, oaspeţii stau ca vrăjiţi diază cărţi tehnice, ii mai descoase pe topitorii
şi ascultă explicaţiile inginerului care le serveşte vîrstnici, cere sfaturi inginerilor, citeşte despre NICOLAE CREANGA
de gh:d- metodele avansate de
— Aici se fac primele operaţii — spune el. — muncă şi-apoi nu se la
In cutiile acestea de fier pe care le vedeţi şi pe să pînă nu le pune în
care le veţi întîlni şi în oţelărie, sînt băgate diferite aplicare. In tractorul
modele din lemn. Peste ele se pune pâmintul care pâcâne, mergînd
acesta special, se bătătoreşte bine, apoi modelul
este scos afară. In locul întipărit de model se ag-ale ca bondarul pe
toarnă fonta lichidă şi-.. ogor, este şi o părticică
— Piesa e gata şi apoi se toarnă alta — îşi dă din munca lui. Las’ că
cu Fărerea unul din colectivişti, convins şi bucuros nici ajutorul de topitor
că a înţeles repede cum merg treburile aici. — Oancea Ştefan nu este
Simplu ca bună ziua — continuă el. — Dumnea mai prejos. Pe un aiiş
voastră turnaţi fontă în pămînt şi scoateţi piese,
iar noi punem grăunte şi scoatem bucate. cît toate zilele scrie sâ
— E simplu şi nu prea. Ia citeşte mata ce scrie vadă toată lumea: „Pri
acolo sus — Toate privirile erau de-acuma pe un mul muncitor din uzină
afiş . „Turnători, luptaţi pentru a vă însuşi teh care şi a îndeplinit sar
nica avansată, pentru că numai aşa puteţi spori
productivitatea muncii, numai aşa puteţi reduce cina de a iace 1.000 lei
la m-nimum procentul de rebuturi 1“ economie personală est„
In stînga grupului de vizitatori a prins să pă- ofelarul Oancea Ştefan.
căne cu îndîrjire un compresor supărat parcă pe Tovarăşi, urmati-i exem
cel care nu 1 luau în seamă- Tînărul muşchiu'.as
3 care-1 minuieşte e Pană Cornel, fruntaşul secţiei. plul!" Ideea aceasta cu
5 Nici o privire în lături, nici o mişcare de prisos- 1.000 lei economie pe
2 La un moment dat uitîndu-te mai atent, ai impro- cap de muncitor a ve
2 sia că omul şf maşina s-au contopit unul în al- nit de la cîtiva munci
3 tul. devenind una şi aceeaşi făptură.
tori comunişti. Apoi s-a
w n n n n n rffT in n r extins în toată uzina. O şarjă rapidă. Oţel de calitate superioară.
