Page 15 - Albina_1959_04
P. 15
Lupta mimcitorifor şi ţăranilor din Mexic
— Bifn% zftia; oameni *bftnf. Lopez, conducătorul Uniunii mit sprijinul de nădejde al
— Bună să-ţi fie inima, tova generale a muncitorilor şi ţăra muncitorilor de la oraşe. In ul
răşe ziarist. Ei bata-te să te nilor. Nu aveau să stea multă timele Juni, în Mexic, muncito
bată. Nici că se putea o potri vreme insă. Poliţiştii i-au rii s-au ridicat cu hotărîre îm
veală mai bună — sări cu răs alungat cu .aceeaşi brutalitate potriva exploatării şi mizeriei,
punsul moş Vişan. Tocmai în cu şi înainte, iar pe Jacinto mulţi dintre ei fiind arestaţi
cepuserăm să discutăm despre Lopez şi pe alţi conducători din ordinul cercurilor reacţio
viaţa oamenilor muncii de prin i-au arestat. nare. Îndată după arestarea lui
ţările Americii. — Pesemne că guvernul Jacinto Lopez, muncitorii, şi ală
-r- Şi care ţară a-ţi ales-o, ăsta mexican — făcu moş Vi turi de ei şi ţăranii, au pornit
moş Vişane ? şan — nu prea ere cuvînt la o mare acţiune cerînd elibera
— Mexicul, tovarăşe ziarist el acasă dacă ei a fost acela rea conducătorului sindical şi
— a sărit cu vorba un alt să care a dat autorizaţie oameni recunoaşterea drepturilor ţăra
tean dintre cei de faţă, Am nilor alungaţi. La această ac
auzit că în ultima vreme s-au ţiune eu participat Sindicatul
întimplat acolo multe lucruri electricienilor din Mexic, Uniu
care merită să fie cunoscute. nea muncitorilor de telecomu
— Mexicul, după cîte ştiu eu nicaţii din Mexic, Sindicatul
— interveni din nou moş Vişan muncitorilor de la căile ferate
precum şi şase sindicate
din
— e «nai întins de cît ţara
noastră de opt ori şi mai mare industria textilă. Sub Dresiu-
decît o ţară ca Franţa — de nea acestei acţiuni, guvernul a
patru ori. Populaţia însă numă fost nevoit să exproprieze
■jtflfiJUUAfiJLJUJ ră abia 30 de milioane. Viaţa 250.900 de hectare din regiunea
poporului mexican nu-i de loc
uşoară. Ţăranilor — deşi alcă Sonora, pe care acum urmează
S.E.A.T.0 — bloc agresiv tuiesc mai bine de jumătate lor să se aşeze acolo şi tot el să se aşeze mase ţărăneşti.
a trebuit să-i «lunge.
din populaţia ţării, aşa cum
o cruntă
lovitură
— Iată
am citit într-o carte —4e revine — Chiar aşa, oameni buni. dată societăţii americane — spu
abia 16,4 la sută din venitul Americanii sînt ca şi la ei
al imperialiştilor naţional. acasă în Mexic. Trebuie să se cu satisfacţie o voce. lovitură
— Da,
o
primă
— Întocmai aşa, moş Vişane.
Dar să revenim la ceea ce aş ştiţi că industria mexicană se după care vor urma, fără în
La numai cîteva zile după sesiunea Consiliului N.A.T.O., vrea să vă povestesc. __ află astăzi lntr-o proporţie de
s-a deschis la Wellington, capitala Noii Zeelande, sesiunea — Da. s-auzim — făcură cei doială, altele.
ordinară a consiliului blocului militar-politic S.E.A.T.O. Acest lalţi. 41 k sută, sub controlul capita Se făcu tăcere. Nimeni nu
lucru nu este de loc întîmplător I Ambele uniuni, care au luat — In partea de nord-vest a lului american. mai puse nici o întrebare.
fiinţă din iniţiativa Washingtonului, urmăresc aceleaşi scopuri Mexicului, în regiunea Sonora, — Care va să zică — făcu — Apoi eu zic aşa, fraţilor —
agresive, războinice. In timp ce N.A.T.O. unelteşte împotriva se întind păşuni mari pe care moş Vişan — guvernul joecă încheie deodată moş Vişan, de
Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară din Eu de mai bine de trei sferturi de cum i se cîntă. parcă ar fi fost într-un gînd
ropa, S.E.A.T.O. serveşte intereselor menţinerii şi consolidării veac au pus mîna cîteva socie
poziţiilor economice şi politice ale statelor imperialiste şi în tăţi comerciale americane. Ace — Şi ce-au făcut pînă la ou toţi ceilalţi, — şi în Mexic
cearcă să înăbuşe mişcarea de eliberare naţională a popoarelor ste păşuni conţin multe bo urmă, bieţii oameni ? — întrebă ca şi în orice altă ţară, numai
din Asia de sud-est. găţii naturale printre care au nerăbdător un glas. cu ajutorul muncitorilor de la
S.E.A.T.O. — uniune militară din care fac parte Statele rul... — Ei... asta voiam să vă oraş şi sub conducerea lor poate
Unite, Anglia, Franţa, Australia, Noua Zeelandă, Pakistanul,
Tailanda şi Filipinele — a luat fiinţă în urmă cu patru ani — Nu-i de mirare — zice spun. Lupta lor n-a rămas fără ţărănimea să-şi clădească un
şi întreaga ei activitate a demonstrat că nu este altceva decît moş Vişan — că afaceriştii a- rezultat. Şi este fiindcă au pri- trai mai bun.
un bloc agresiv creat ca instrument pentru pregătirea unui mericani uită să cam plece de
acolo. Numai că, vezi, n-au uitat
război în zona Asiei de sud-est. Zadarnic încearcă reprezen
tanţii principalelor puteri ale S.E.A.T.O. ca prin fraze sforăi masele populare să le-o amin
toare să ascundă caracterul agresiv şi antipopular al acestui tească. P E S C I i
— Intr-adevăr, moş Vişane,
bloc. Aşa după cum subliniază şi declaraţia agenţiei TASS cu sub presiunea maselor popu
privire la sesiunea S.E.A.TX)., activitatea practică a acestui jg • In urma invitaţiei C. C. Acest fapt constituie o do- =
bloc agresiv duce invariabil fa intensificarea încordării în zona lare mobilizate de Uniunea ş al Partidului Comunist Chi- vadă grăitoare a unităţii =
Asiei de sud-est. generală a muncitorilor şi ţă = nez şi Consiliul de Stat al moral-politice a poporului §|
Că activitatea S.E.A.T.O. este cu totul potrivnică cauzei ranilor — organizaţie sindi s R.P. Chineze, C-C. al Parti- bulgar care aprobă întruto- s
păcii ne-o demonstrează cu prisosinţă şi ordinea de zi a aces cală progresistă — guvernul js dului Mtmci-i din Coreea şi tul politica Partidului Co- g
tei sesiune Cum se poate împăca oare faptul că la această mexican a fost nevoit să H guvernului R.P.D. Coreene, munist Bulgar şi a guver- g
sesiune vor fi pregătite planurile strategice în scopul intensi dea autorizaţie unui număr = C.C. al Partidului Popular nului popular. jjj
ficării înarmărilor militare ale ţărilor participante la acest bloc de 150 de ţărani să se jj Revoluţionar Mongol şi gu- • Direcţia Centrală de g
agresiv, cu declaraţiile demagogice ale unor conducători mili g vernul R. P. Mongole, C.C. Statistică din Moscova a a- g
tari şi politici că ei ar fi, chipurile, animaţi de „dragostea de aşeze împreună ou familiile U al Partidului celor ce mun- nunţat că pînă la începutul jj
pace" ? Tot la această sesiune, un loc de frunte îl ocupă şi kw în această regiune. N-au g cesc din Vietnam şi guvernul lunii aprilie au fost însămîn- =
problema amplasării de baze militare, înzestrate cu arma ato apucat bine să-şi ridice bară = R. D. Vietnam, o delegaţie ţaţe în Uniunea Sovietică g
mică şi rachete pe teritoriile ţărilor membre ale S.E.A.T.O. cile cînJ, din îndemnul societă ş de partid şi guvernamentală 3.320.000 hectare culturi de jj
Astfel, se intenţionează transformarea teritoriilor unor ţări H ungară va vizita în curînd primăvară — aproape cu s
asiatice ca Tailanda, Pakistanul şi Filipinele într-un cap de ţilor americane, autorităţile lo s aceste ţări. 800.000 hectare mai mult =
pod pentru eventualitatea declanşării unui război în zona Asiei cale au dat foc barăcilor şi clă §j • La 5 aprilie s-au des- decît în aceeaşi perioadă a |j
de sud-est. Cît de „îndrăgostiţi de pace" sînt conducătorii mi dirilor construite, alungind cu jj făşurat în R.P. Bulgaria ale- anului trecut. g
litari şi politici ai S.E.A.T.O. se desprinde şi din faptul că forţa familiile de ţărani. După g gerile pentru Consiliile Popu- • In faţa ambasadei S.U.A jj
puterile imperialiste vor să folosească actuala sesiune pentru ş lare şi pentru judecători şi din Buenos Aires, tineretul g
unirea celor trei blocuri agresive — N.A.T.O., pactul de la ce au rătăcit din loc în loc, s asesori populari. Alegerile capitalei argentiniene a or- g
Bagdad şi S.E.A.T.O., care să aibă un singur organ special minaţi de foame şi lipsuri, bieţii g s-au desfăşurat într-o at- ganizat o mare demonstraţie . g
. de coordonare. oameni s-au întors, în luna fe = mosferă sărbătorească. Pri-
^ Toate aceste acţiuni — arată declaraţia Agenţiei TASS — bruarie, anul acesta, pe locurile s mele rezultate ale alegerilor în semn de protest împotriva gj
oj sînt menite să asigure transformarea definitivă a S.E.A.T.O. pentru care aveau autorizaţia g arată că poporul bulgar a continuării experienţelor eu §g
<=( într-un apendice al principalului bloc agresiv — N.A.T.O., în- ş votat în unanimitate pentru arma nucleară în partea de g
5 tr-un fel de ţarc în care colonialiştii şi principalii conducători guvernului, însoţiţi de Jacinto H candidaţii Frontului Patriei. sud a Atlanticului. =
o! ai acestui bloc încearcă să menţină ţările din Asia de sud-est
care le sînt subordonate.
o S.E.A.T.O., la ordinul puterilor colonialiste, a desfăşurat IM FATA HARŢII
= o activitate duşmănoasă împotriva popoarelor care luptă pentru
£ eliberarea de sub rămăşiţele jugului colonial şi pentru înţări-
o! rea independenţei naţionale. Este suficient să amintim din nu-
oj meroasele acţiuni agresive pe cea din Indonezia unde rebelii, GUMA
cu ajutorul S.E.A.T.O., au încercat să răstoarne guvernul legal
o) care s-a pronunţat împotriva participării la blocuri militare.
Uniunea Sovietică — se arată în declaraţia Agenţiei
TASS — consideră că un pas important pentru întărirea legă Situată pe coasta de vest a descoperite zăcăminte de căr
turilor paşnice între popoare l-ar constitui crearea unei zone Africii, Nigeria este cea mai bune, cositor, uraniu, zinc, co-
a păcii în bazinul Oceanului Pacific şi în întreaga Asie şi în mare colonie din întregul sis lumbit (se foloseşte ia obţi
primul rînd a unei zone în care să nu existe arma nucleară. tem colonialist englez. Supra nerea oţelurilor speciale), pe
Ţările din Asia care luptă pentru a-şi întări independenta na faţa ei este de 967.000 km pă trol etc. In ceea ce priveşte
ţională şi a-şi dezvolta economia nu au nevoie de baze militare traţi, adică de patru ori mai extracţia columbitului Nigeria
şi arme nucleare. Ele doresc să trăiască în pace, să fie izbă întinsă decît cea a Angliei, iar ocupă primul loc în lumea ca partid politic din ţară : Consi
vite de primejdia unui război distrugător. De acest lucru ar populaţia numără în prezent pitalistă. Cu toate că este în liul Naţional al Nigeriei şi Ca
trebui să ţină seamă puterile imperialiste şi să dea a’scultare 35.000.000 de locuitori. zestrată cu asemenea bogăţii, merunului (C.N.N.C.). Progra
glasurilor popoarelor care năzuiesc spre pace şi progres. ' Din punct de vedere politic, Nigeria nu e putut să-şi dez mul acestui partid prevede
Nigeria este alcătuită din două volte industria deoarece colo lupta pentru independentă na
părţi: protectoratul Nigeriei şi nialiştii englezi au făcut inve ţională, pentru o constituţie de
ţării.
mocratică
unitatea
colonia Lagos, aceasta doar stiţii numai în ramurile care C.N.N.C., în şi ciuda celorlalte
le-au asigurat un profit maxim
formal, deoarece întreaga ţară
Tancul şi servanţii lui». este de fapt o colonie engleză. şi imediat. partide care slujesc colonialis
Din punct de vedere admini Pentru a ne da seama de mi mul, conduce lupta pentru cuceri
strativ ambele părţi sînt îm zeria în care tăieşte poporul rea independentei naţionale. Sub
părţite în trei mari regiuni : nigerian este suficient să amin presiunile maselor populare nige-
nordică, apuseană si răsări tim că peste 90 la sută din Tiene, Anglia a fost nevoită să
teană. populaţia tării este analfabetăj acorde autonomia internă Ni
Colonialismul britanic a că în întreaga Nigerie exista geriei Răsăritene. Apusene şi
transformat Nigeria intr-o a- doar 400 de medici, ceea ce Nigeriei de Nord şi să promită
nexă agrară şi de materii pri înseamnă un medic la peste ca la 1 octombrie 1960 Nige
me şi totodată într-o piaţă de 80.000 de oameni. Malaria, va ria să-şi dobîndească indepen
desfacere a produselor industri riola şi boala somnului sînt
ale engleze. Dtn această cauză cele mai frecvente boli care denţa.
economia Njgeriei ere un pro seceră în liecare an sute de mii Poporul nigerian îşi va con
nunţat caracter colonial. Ţără de oameni. tinua cu şi mai multă însufle
nimea este crunt exploatată de Poporul nigerian nu s-a îm ţire lupta pentru ca năzuinţa
companiile străine care au mo păcat niciodată cu viaţa de mi
nopolizat comerţul cu produse zerie impusă de colonialiştii en lui de veacuri: sfărîmarea ju
agricole şi care silesc pe ţărani glezi. gului înrobitor colonialist şî
să cultive numai plante pentru Un moment important în dobîndirea independenţei naţio-,
export. iâtoTia mişcării de eliberare na nale, să devină o realitate vie,
Nigeria dispune de mari bo ţională a maselor populare din
găţii minerale şi vegetale. De Nigeria l-a constituit crearea, triumfătoare.
exemplu, în Nigeria au fost în anul 1944, a celui mai mare P. TATARU
