Page 17 - Albina_1959_04

Hi
ALBINA 15 aprilie 1959 *

Anul 62 Miercuri f

Ssria ll-a 8 p a g i n i I |

Nr. 590 15 bani ;
X
REVISTA SAPTAM ÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE

iON BIŢAN Contractări de animale (pictură)

„Vremea se menţine frumoasă şi călduroasă, mănătorilor folosite în etapa întîia la culturile măr însemnat de tractoare şi maşini agricole
cu cer mai mult senin", — comunică aproape din etapa a doua- execută în prezent pe ogoare lucrări de înalt
cu regularitate staţiunile meteorologice. Şi In Experienţa ne învaţă că purund in pâmînt nivel agrotehnic. Ca niciodată in trecut,
sol temperatura a crescut sim{itor. Sint Împre­ sâmînţâ de soi, obţinem recolte mult mai agricultura are sprijinul a mii de ingineri
jurări numai bune pentru ca lucrările agri­ mari. Peste 3000 kg. de porumb la hectar şi tehnicieni agronomi- încă din toamna tre­
cole să se desfăşoare din plin, lucru oare se au scos anul trecut colectiviştii din Salonta cută s au făcut arăftur: adinei pe o supra­
întîmplă de altfel în toate regiunile ţării. Oa­ însâmînţînd aici dublul hibrid Studina cu faţă de două ori mai mare decît în 1757. Iată
menii au, în această campanie, o experienţă Pfister. Cu mult înainte de a trece la lucră­ de ce se poate vorbi cu siguranţă de rezulta­
îmbogăţită- Ei ştiu din anul trecut, an în ge­ rile din etapa a doua, colectiviştii de la tele ce se vor obţine în acest an şi nu ca de o
neral secetos, ca pentru a obţine sporuri de gospodăria agricolă colectivă „Ana Ipătescu“ simplă presupunere.
recoltă trebuie ca încă din primăvară să se din comuna Victoria, raionul Câlmâţui, au pri­ Ritmul lucrărilor de primăvară este rapid-
iacă lucrări de reţinere a apei în sol şi sâ se mit, pe bază de schimb, de la gospodăria de stat E1 nu îngăduie încetineala. Sarcina fiecărui a-
semene cit mai de timpuriu. Unităţile socia- „Pavel Tcacenco* cantitatea de 20.000 kg. de gitator sătesc, a fiecărui activist cultural este
I ste agricole au obţinut în anul trecut produc­ porumb hibrid. Ei sînt hotârîţi sâ obţină în sâ mobilizeze masele de ţărani muncitori la în-
ţii bune datorită tocmai măsurilor agrotehnice acest an o producţie medie la hectar de 2.000 sâmînţâri, sâ le arate cu stăruinţă că după fe­
pe care le-au aplicat. In regiunea Craiova, kg- de grîu, 2400 kg. porumb şi 30.000 kg. lul cum vor munci le va fi şi răsplata la strîn-
unde seceta a fost mai mare, multe gospodării sfeclă, pentru care şi-au asigurat din timp se­ gerea recoltei. Sint unii care mai obişnuiesc să
de stat şi gospodării colective au realizat to­ minţe de soi. spună că dacă anul e rău, nu poţi să scoţi
tuşi la porumb producţii de peste 3.000 kg. la Apropiata sărbătoare a zilei de 1 Mai e în- mare lucru. Faptole au dovedit că omul nu
hectar. In acelaşi an co­ stă la cheremul naturii
lectiviştii din Cisnădioa- ci, înarmat cu datele
ra, raionul Sibiu, au ştiinţei, el singur hotă­
dobindit 3415 kg de răşte soarta recoltei.
porumb boabe la hec­ Anul trecut, în sute de
tar. Nimeni nu poate gospodării de stat, gos­
spune că la Cisnâdioa- podării colective şi înto­
vărăşiri, recoltele au în­
ra, ca-n atltea locuri de m v iin in iiiiiim w m n B iiii
altfel, ar li lost belşug trecut aşteptările, sfi-
de oloaie în acest timp, dînd parcă vitregia tim-
ci, dimpotrivă. Colectiviştii pot să-ţi explice timplnatâ de oamenii muncii de pe ogoare cu pulir. Ace3t lucru a fost posibil fiindcă s a fo­
însă că recolta aceasta, neobişnuită faţă de înfăptuiri îmbucurătoare. Corespondentul nos­ losit fiecare clipă prielnică pentru însâminţâri.
astfel de condiţii, se datoreşte in primul rînd tru, Tache Vasilache, ne anunţă că în cinstea E3'.e bine să facem cunoscute prin mijloacele
arăurilor adinei făcute din toamnă, apoi fap­ zilei de 1 Mai ţăranii muncitori din comunele cele mai potrivite (foi volante, panouri, gazete
tului că au înrăminţat primăvara la timp, in Rediu şi Clădeşti desfăşoară o entuziastă în­ de perete, brigăzi de agitaţie mobile etc.) re­
pămin'ul bine pregătit. trecere pentru terminarea la vreme şi în bune zultatele care se pot obţine ca o urmare a exe­
De pretutindeni ne ajunge ecoul succeselor condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. „In cutării în timpul optim a lucrărilor de însămîn-
obţinu e în desfăşurarea lucrărilor agricole. Ele prezent — spune corespondentul — întrecerea ţări. Seara, la căminul cultural şi la cercurile
sînt explicate ca o consecinţă firească a bunei continuă cu puterea a cîteva sute de atelaje de ci it sau, (acolo unde sînt), la staţiile de
pregătiri şi organizări, făcută din timp şi pînă zilnic, de fiecare comună**. Sint nenumărate amplii care, este de dorit să fie invitaţi să vor­
în cele mai mici amănunte. fapte în această campanie agricolă, in plină bească fruntaşi în agricultură despre recoltele
Despre S.M.T. din M. Kogălniceanx >**în raionul desfăşurare acum, care vădesc avîntul celor ce pe care le-au obţinut ca un rezultat al aplicării
Tulcea, cu ajutorul căruia multe gospodării a- muncesc pe ogoare şl hotărîrea lor, man:fss- întocmai a recomandărilor ştiinţei agrotehnice
gncole colective din raion au şi terminat deja în- ta'.â încă din primele zile ale acestei primă­ in lucrările agricole de primăvară.
sâminţârile din etapa întîia în mai puţin de o veri timpurii, de a obţine recolte mai bogate Să mobilizăm toate forţele satului pentru ter­
sâptâmînâ, aflăm că a luat imediat după a- ca orieînd. Există temeiuri puternice pentru ca minarea la timp a lucrărilor agricole de primă­
aceăsta măsuri. In înţelegere cu conducerile aceasta să devină realitate- Sectorul socialist vară, condiţie extrem de Importantă în obţine­
gospodăriilor colectiva, pentru adaptarea se- din agricultură s a lărgit şi consolidat. Un nu­ rea unei recolte îmbelşugate 1 <
•*r