Page 19 - Albina_1959_04
P. 19
S C . w m /v
Inoepind cu felul de organizare a muncii Incepînd din 1958 gospodăria noastră a-
şi terminînd ou producţia dobîndită an de plică cu bune rezultate metoda „ ho zr ase io
an, gospodăria de stat din Săhăteni a fost tului" (a gospodăririi chibzuite). Ea face
din capul locului un sfătuitor bun şi un să ajungă pină jos la brigadă spiritul de
sprijin efectiv pentru ţăranii muncitori. Ea răspundere şi autogospodăirire. Datorită ei
de-a vorbit cdi'Pă de clipă, prin rezultatele fiecare şef de brigadă îşi cunoaşte planul fi
obţinute, de superioritatea de netăgăduit a nanciar şi se sirrtte răspunzător de fiecare
agriculturii socialiste. bănuţ cheltuit. înainte risipa pe cane o fă
Gospodăria agricolă de stat din Săhăteni cea o brigadă se răsfrîngea iu mod nesănă
este o gospodărie rentabilă. Cu alte cuvinte, tos şi demobilizator asupra tuturor. Acum
la bilanţul fiecărui an ea iese în cîşlig. A- acest lucru nu mai este posibil.
cesta e un lucru de o importanţă economică Faptul a constituit un îndeimu si o cale de
deosebită. urmat îndeosebi pentru gospodăriile colec
In 1957 gospodăria a realizat un bene tive învecinate care au învăţat să lupte îm
ficiu de 1.800.000 lei. Ea a obţinut în acest potriva risipei şi a lipsei de răspundere fată
Pină acum, întavărăşiţii şi ţăranii muncitori individuali din . an o producţie de 2.-220 kg. de griu, iar la de avutul obştesc al colectivei, aplicând meto
Gliganu, raionul Costeţti, au contractat cu statul peste 26 va porumb între 3.000 si 4.000 kg. Anul trecut, da acordului pe familii care duce la cointere
goane de porumb ţi griu ţi aproape 3 vagoane de floarea ou toată seceta, producţia agricolă a depăşit sarea materială a fiecărui colectivist. Gospo
soarelui. In fotografie. Marin Migalcea, intovărăţit, semnează cifrele planificate. Explicaţia e simţulă şi stă dăria agricolă de stat din Săhăteni este o
contractul pentru 900 kg. de porumb ţi griu ţi 200 kg. de în faptul că pe ogoare au fost date cu regu lecţie vie, convingătoare şi statornică pen
floarea soarelui. laritate mari cantităţi de îngrăşăminte. In tru ţăranii muncitori din ; satele apropiate,
anul 1957 suprafaţa îngrăşată a fost dubla în ceea ce • priveşte superioritatea agricul iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiînnnniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHifliHiiiuiiiiiiiHHinitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiH
tă. Toţi locuitorii satului au putut vedea în turii socialiste. In decursul anilor în raza
acest timp că danul de griu al gospodăriei a- gospodăriei de stat au luat fiinţă gospodării
grlcole de stat se înaltă cu 30 cm. deasupra colective puternice cum sînt cele din Baba
celor cu gospodării Individuale, aflate ală Ana şi Găgeni, ca şi numeroase întovărăşiri.
U i u b l H I A de Ana a simtit ajutorul material şi sfatul
Din prima zi a existentei Sale G.A.C. Baba
turi, iar spicul avea un număr dublu
boabe. Mulţi dintre locuitori obişnuiau
să
arunce gunoiul de grajd. Vâzînd însă cît ştiinţific competent al gospodăriei de stat.
Ascultam acum cu gndul la ajunge să vadă şi să preţuias- preţ pune pe acest lucru gospodăria de stat Intre gospodăria colectivă şi secţia învecina
ziua inaugurării. In minte că ce e bine şi ce este mai şi mai ales faptul că îngrăşînd suplimentar tă a gospodăriei agricole de stat s-a stabilit
mi-au revenit frînturi din cu- puţin bine. Au încercat şi pămîntul aim micşorat considerabil efectele o legătură de tradiţie. Colectiviştii vin zil
vintările celor ce erau de colectiviştii din Nădlac în secetei, ei şi-au schimbat părerea şi aduc nic aici şi cer sfaturi. Preşedintele colecti
fată. Planurile, fireşte, erau fel şi chip. Şi s-âu convins gunoiul de grajd da cîmp. Anul acesta, încă vei si inginerul şef al secţiei G.A.S. se con
pe măsura puterilor. Atâta că venitul cel mai sigur îl din luna februarie, am pus îngrăşămintele sultă zi de zi în problemele de muncă ale
griu, atîta porumb, atîtea vite. aduc contractările cu statul. azotoase în zăpadă; iar pe o mare suprafa gospodăriei La demonstraţia de pregătire
rămîntul trebuia folosit cu Dacă am socoti produsele con ţă am împrăştiat suiperfosfat. a nutreţului de siloz, care a avut loc anul
chibzuinţă pină la .zgîrcenie. tractate de către gospodăria In sectorul zootehnic am aplicat oîteva trecut la gospodăria de stat, au fost invitaţi
Erau numai 256 de familii şi colectivă în vagoane, am avea metode care au fost .privite cu interes de co preşedinţii de gospodării colective si înto
aveau doar 364 hectare de pă- cam 273 vagoane de griu, po lectiviştii din raza gospodăriei. Am folosit vărăşiri agricole din întreg raionul Miztl.
mînt. Şi i-ată-ne. după nouă ani rumb, orzoaică şi floarea soa anume în hrana purceilor luptele snikitînit, La scurtă vreme după consfătuire ne-a par
din nou în faţa planului gos relui. Cum însă e greu să în uruiadă, Purceilor între1 2—4 luni le-am venit vestea că la gospodăriile agricole co
podăriei. socoteşti totul în vagoane şi dat orz încolţit, ovăz şi morcov în amestec, lective din Baba Ana. Găgeni şi Bădenii
2. 889 de familii muncesc la. colectiviştii ţin să nu fie nici peritru fibnfpletarea necesarului de vitamină. Miluiţi, se va însiloza în 1959 o cantitate
olaltă 9.360 hectare de pămînt un sector nedreptăţit, fac so Am administrat în hrana porcilor maturi triplă de nutreţ. Gospodăria colectivă din
arabil. De .23 de ori mai coteala pe ramuri. Şi lucrurile supă de carne de cal (din caii daţi la re Găgeni are azi o maternitate proprie de
mulţi, de 25 de ori mai mult stau cam aşa : s-au contractat formă). iar carnea am amestecat-o în hrana scroafe din rasa „marele alb". Aceasta este
pămînt. Tot Nădlacul o singu 1.245 ha. cu sfeclă de zahăr, păsărilor. Sporul de creştere obţinut a fost urmarea directă a ajutorului pe care 1 am
ră qospodărie colectivă. Iată cînepă de fuior, rapiţă şi tu de 295 grame pe zi la purcei, iar la porci de daf gospodăriei, oferindu-i în schimbul unui
Pe scurt rodul muncii politice, tun. Acestea sînt plantele teh 720 grame pe zi. La amestecul de hrană număr de porci din râsa locală, exemplare
rodul pildei celor care au por nice şi nu sînt trecute chiar tineim seama în permanentă de vîrsta şi des din „marele alb".
nit cei dinţii. toate. Urmează apoi grădina tinaţia animalelor. Anul trecut multe întovărăşiri din raion,
cu 80 de hectare şi sectorul unde se ivise gîndacul ghebos, ne-au, soli
Venituri de aproape zootehnic cu contracte, pentru: Cel mai mare beneficiu ni l-a adus anul citat avionul pentru a împrăştia fungicide pe
15 milioane 35 capete bovine, 105 ovine, trecut viticultura. S-au obţinut de pe uri suprafeţele atacate, Auziseră desigur de fap
500 porcine în greutate de hectar chiar şi 15.000 kg. struguri, iar în tul că salvasem tot prin acelaşi procedeu
1959 este primul an în care 60.000 kg. medie producţia a fost cu o tonă la hectar o suprafaţă de 50 hectare de grîu a înto-
gospodăria porneşte cu tot na mai mare ca în anul precedent. Există la unii vărăşitilor din Săhăteni, pe care aceştia se
tul în colectivă. 1.259.200 lei avans tendinţa să spună că via a avut un am hun.
„Sectorul zootehnic va creş Aceasta nu-i decît o părticică din adevăr. pregăteau să o întoarcă. Acţionînd la t'mp
te la 302 capete bovine din Poate multora li se va părea In ceea ce priveşte gospodăria noastră pu am salvat evoluţia dăunătorilor. Intovără-
care 133 vaci cu lapte; 1.414’ de necrezut. Lucrurile însă tem spune că producţia neobişnuită din anul şitii au câştigat astfel peste 6 vagoane de
porcine din care 200 scroafe s-au petrecut cu adevărat. trecut este explicată în oea mai mare m ă grîu. Exemplele nu se .sfârşesc aici. Toate
de prăsită, peste 840 de oi şi Gospodăria colectivă din Nă sură de faptul că împotriva obiceiului îm- însă fac dovada că aceeaşi’ oameni, care ou
cam 4.800 de păsări. dlac a încasat încă pe la în pămîntenit aici, am dat viei îngrăşăminte
Sfecla de zahăr va ocupa ceputul anului 1.259. 200 lei organice şi chimice, am completat neîncetat ani în urmă plăteau bir greu practicilor în
în acest an 465 hectare, cîne- avans de la asociaţia „Recol golurile şi am făcut replantări. Ritmul de vechite. manifestă acum uri interes vădit pen
pa de fuior 460 hectare, tu ta". Şi să .ţinem seama, numai replantare s-a dublat în prezent fată de pe tru tot oe e ştiinţă ^agrotehnică. Gospodăria
tunul 50 hectare, rapiţa 270 pentru produsele vegetale. rioada 1955—1957. agricolă de stat a adus aici contribuţia-ei
hectare, iar grădina de legume Dacă la înfiinţare şi-ar fi pus Pentru anul în curs am planificat ca pro
80 hectare. Colectiviştii din colectiviştii toată averea şi ducţie viticolă pe cea din anul trecut, socotit de preţ- Aceasta ne bucură tot atît de mult
Nădlac cultivă anul acesta producţia din primul an la un am bun. O vom realiza fiindcă ne bizuim ca înseşi roadele muncii noastre de fiecare
numai plante tehnice pe 6 Ioc, nu făceau atît. înainte de toate pe măsurile descrise mai zi şi ne întăreşte convingerea că răspundem
suprafaţă de peste 1.325 hec Anul acesta ei şi-au pus de sus. Folosind experienţa gospodăriei de stat,
tare, aproape de patru ori mai gospodăriile colective îşi dezvoltă şi îmbu cum se cuvine importantei misiuni care ne-a
mare decît întreaga suprafa igînd să realizeze următoarele : nătăţesc necontenit ramura viticolă. în a- fost încredinţată. . , . .
ţă ce au avut-o la început. — 3 milioane de pe cînepă ceastă primăvară gospodăria noastră a .pre
Anul trecut venitul gospodă de fuior ; dat gospodăriei agricole colective din Baba EMIL IONESCU
riei colective pe baza contrac — 3 milioane de pe tutun ; Ana un număr de 20.000 de coarde de vită inginer şef La gospodăria agricolă de stat
tărilor de animale şi produse nobilă de soiul Riesling. .«Săhăteni", raionul Mizil.
vegetale s-a ridicat la peste — 4 milioane de pe sfecla
3.200.000 lei din care partea de zahăr. 9
sectorului zootehnic a fost de Aşadar, numai 975 de hectare
560.000 de pămînt din cele 9.360 vor
AnuJ acesta veniturile gos
podăriei se vor ridica la aduce în acest an circa 10
14. 800. 000 lei. milioane lei venituri.
Cum ? Iată in ce constă chibzuinţă,
Din nou sprijinul Şi atunci nu-i de mirare că tot
statului natul din Nădlac a pornit pe
drumul colectivei.
Multe încearcă omul în via
tă. Şi după feluritele încercări CL. MUNTEANU
Ir a c to r e t
Surîzînd pe deal cu primăvara
Şi arzînd ca soarele-n Cuptor,
De cu zori şi pînâ cade seara.
Uriaşul, ară pe ogor.
Zguduie pământul şi tuşeşte
înainte despicîndu-şi drum.
De pe cîmpul ţării, voiniceşte,
Zvîrle-n cer, inele alburii de fum.
Iată-., vine-un om pe-puntea veche.
Vede nesfîrşitul clmp, arat
Şi lăsîndu-şi cuşma pe-o ureche
Bucuros, el astfel a strigat :
„Hei, căluţul meu cu coama sură.
Iotă cin’ la muncă ne-a răm aşi
Cit aram noi într-o. sâptâmînâ,
A arat tractorul îatr-un ceas 1* Semănatul porumbului.f.ţyţ toi. Tractoristul Barbu Deacu de la gospodăria de stat Dilga depăşeşte
NICOLAE NASTA norma zilnic cu sută la sută. Iată-l in fotografie împreună cu Curtea Veiciu, preşedintele sindica
tului, c^ntr^lijtyi cqlibaţed lucrărilor^ j" '" .
