Page 22 - Albina_1959_04

Un nou

îngrâşâmînt
şi nutreţ —

algele marine

Pe ţărmul romînesc al Mă­
rii Negre, mai aies în locurile
stîncoase, talazurile aruncă
zilnic mormane de alge mari­
ne. Cantităţi uriaşe de plante
proaspete suit smulse .din a-
dincuri şi îngrămădite pe zeci
de fîşii între Delta Dunării şi
lacul Mangalia.
Piuă nu demult, alga era la
noi o plantă necunoscută. In
ultimii ani însă, Staţiunea
Zoologică Marină de la Agî-
| ...laptele nu este numai gca a întreprins cercetări rod­
nredusul mamiferelor ? A- nice pentru valorificarea aces­
i de Cu ajutorul celor mai moderne instalaţii, membrii staţiunii speciale ataşate pe lingă Universitatea tei mari bogăţii vegetale. Co­
proaiK' jumătate din ome­
nire bea lapte produs
Extremului Orient din Vladivostok, urmăresc evoluţiile celui de al treilea satelit sovietic artificial al
munista Maria Celan, profesor
plante. Acesta este destul
Pătniniului, care îşi continuă drumul in spaţiul cosmic.
de hrănitor, dar nu atît de
de morfologia plantelor, a în­
bun la gust ca laptele de
vacă. Pentru a obţine lapte tregit, după un studiu migă­
în ţările calde se stoarce los, tabloul tuturor tipurilor
sucul palmierului sau al Mierea —aliment şi leac de alg» din Marea Neagră şi
cocotieriilui, sau se extrage al proprietăţilor acestora.
din seminţele uleioase la
fel de bogate în albumină Alga cea mai răspândită
Si grăsime ca laptele ani­ la îndemîna oricui este „Cystoseira Bartwrta". Ea
malelor. In China lactatele formează o puterineă centură
se prepară din soia, o plan­ pe fundul stîntas' al litoradu-
tă cultivată pe întinderi Mierea de albine este unul indienii foloseau mierea în tra­ rană se observă după un timp
mari de pămînt. din alimentele cele mai hrăni­ tarea bolilor de plămîni. apariţia unui lichid însotiit de o lui Bogată ,în ioifi. azot, car­
In multe ţări, mierea
este
...broasca înghite hrana toare. In afară de aceasta, ea folosită în medicină populară. abundentă de globule albe ca a- bon $1 alta săruri minerale,
dă rezultate deosebit de bune
cu o viteză fenomenală ? în tratarea multor boli. Faptul Cu toate acestea studiul ei ca celea din sînge care au ca scop această plantă poate fi fo­
principal distrugerea microbilor.
S a stabilit că broasca face mijloc de tratament nu s-a fă­ Se poate spune deci că mierea are losită o.a . îngrăşământ natu­
4.000 de mişcări de înghi­ se datoreşte elementelor pe
ţire într-un minut. Ochiul care le conţine. Astfel, albinele, cut decît în ultima vreme. Ex­ un rol bactericid (distruge mi­ ral în agricultură. Proprietăţi­
crobii), mai ales pentru micro­
omenesc nu este în măsură Vizitînd mii de flori pentru a perienţele făcute în acest sens bii care provoacă puroi şi pen­ le ei mitritive nu sînt cu ni­
strînge nectarul, adună la
de profesorii sovietici Krimţki,
un
să le urmărească. Astfel se mic mai prejos decît cele ale
explică propabil părerea că loc elementele cele mai impor­ Smirnov şi medicul Budai au tru cei intestinali: tifos, de- îngrăşămintelor chimice.
dovedit că mierea este un leac
zinterie, paratifos. De asemenea,
omu­
tante pentru organismul
broasca poate să rămînă lui, zaharuri, albumină vegetală, foarte eficace în tratarea răni­ s-a constatat că mierea este un
nemîncată chiar si zece Recoltarea algelor este oît
ani. săruri minerale, hormoni, sub­ lor. Dacă se aplică miere pe o bun medicament pentru bolile se poate de simplă. Omului
...cea mai veche „opera­ stanţe bactericide, fermenţi etc. pielei. Astfel în medicina popu­ nu-i rămâne decît să le adu­
ţie chirurgicală" a fost fă­ Dintre aceste componente unele lară se folosesc turtele de miere
cută acum 45.000 de ani ? hrănesc organismul, iar altele Cî te va reţete cu făină de griu în tratarea ne de pe plajă si să le împrăş­
distrug microbii. împreună, ele
Descoperirea a fost făcută furunculiior şi diacului. tie pe tarla. Cercetătoarea
ki cursul unor săpături în reuşesc să combată cele mai Pentru anemici sau sufe­ Medicii sovietici folosesc de Mafîa Celan se pregăteşte
nordul Irakului, unde s-a multe Şi răspîndite boli aie rinzi de plămîni. Se ameste­ asemenea mierea în tratamentul să dovedească în mod practic,
găsit scheletul unui om din omului. că mierea cu o cantitate ulcerului şi altor boii ale apa­
Neanderthal cu o mînă am­ Cu 3500 de ani în urmă, egală de morcovi daţi prin ratului digestiv In cazul ulce­ Pe lotul experimental al Sta-
putată. Operaţia fusese e- râzătoare şi cu una egali rului, bolilor de ficat, colitelor tiuhii Zoologice Marine, că fo­
xecutată cu ..instrumentul* egiptenii foloseau mierea în de unt. Se va da bolnavu­ etc., mierea opreşte durerea şi losirea algelor ca îngrăşămînt
chirurgical cel mai primi­ tratarea rănilor şi pentru lui din acest amestec de îmbunătăţeşte starea generală natural asigură scoruri simţi­
tiv — toporul de piatră. vindecarea unor boli inter­ 3—5 ori' pe zi. a bolnavului. Profesorul sovie­ toare de recoltă. In această
tic Golomb foloseşte cu succes
...orezul şi cultura lui s«! ne. Filozoful radjikian Abi- Pentru bolile de ficat.
ounoaşte încă din anul. cana folosea şi el mierea în Se amestecă mierea cu mierea în tratamentul bolilor de prîvmtă. Staţiunea Agigea
inimă. Muşchiul inimii are ne­
2356 înaintea erei noastre ?■ zeamă de ridiche neagră şi urmează exemplul savanţilor
tratarea bolilor, iar acum 2400 voie de multă glucoza care se
...în anul 1534 s-au adus! se face sirop. Se bea o găseşte în cantităţi foarte mari sovietici care valorifică de
. în Europa, pentru prima < de ani Hîppocrat îi dădea ace­ ceaşcă dimineaţa şi una în miere. multă vreme imensele rezer­
ţ oară, cartofii din C hiti? J eaşi utilizare. Tot pe acea vreme seara. Tot pentru bolile de
ficat se poate folosi mierea Medicul sovietic Ioiriş folo­ voare de materie vegetală din
amestecată în părţi egale cu seşte în tratarea bol Hor de plă­ Marea Neagră.
untdelemn la care se adau­ mîni cîte 100 grame de miere
c u v i n t e Î n c r u c i ş a t e gă zeamă de lămiie. Se vor pe zi. In bolite căilor respira­ Algele pot fi folosite cu re­
lua cîte 2—3 linguri pe zi. torii academicianul Scvortov zultate foarte bune şi la fu­
recomandă gargară cu soluţie
L I T E R A T U R Ă 300 grame de ceapă tăiată de !5 la sută miere. In U.R.S.S. rajarea animatelor, ca adaus
Pentru bolile de rinichi.
în alimentaţia cabalinelor, ta­
mărunt se amestecă cu I li­ se foloseşte de asemenea mie­ urinelor şi ovinelor. Consu­
rea în tratarea bolilor de ochi
Orizontal : 1. ţ O _ ţ f J 2 tru de vin alb şi se lasă şi a celor ale sistemului nervos.
Scriitor sovietic, opt zile. Se strecoară apoi mul algelor proaspete sau al
autorul romanului' şi se adaugă 200 grame de Mierea poate fi luată o dată algelor siloz — bogate în vi-
„Pe Donul liniştit" miere. Se va bea cîte o ju­ cu medicamentele, apele mine­ tamîne şi săruri de iod şi
— Roman de Ma­ mătate de pahar pe zi. rale, sau se poate adăuga în bront — măreşte rezistenta a-
xim Gorki 2. Pie­ — Ceai de cozi de cireşe mîncare: orez, griş. hrişcă, nimalelor la o serie de boli şi
să a scriitorului sau de mătase de porumb griu, lapte smîntînă, brînză,
francez Moliere — îndulcit cu miere. compoturi, gelatină de fructe, are totodată un efect deosebit
Scriitor rus au­ Corii ra astmei. Ceai de frişca. Pentru un om adult se asitara creşterii părului şi li­
torul pieselor „Trei scfnteufă, pătlagină sau ră­ recomandă o cantitate de 100- nei. Caii capătă un păr des şi
sarori" şi „Liva­ dăcină de săpunariţă Îndul­ 200 grame de miere în 24 de
da cu vişini" 3. cit cu miere. ore din care, dimineaţa 30—60 strălucitor, iar lina oilor devi­
îndeamnă caii — Contra tusei corivuisive, , grame, in timpul zilei 40—80 ne mai bogată si mai fină.
Barbu Petrescu — Ceai de cimbrişor îndulcit grame' şi seara 30—60 de gra­ Experienţele, astăzi în sta­
...pe deal, poezie de cu miere. " me. Se va lua mierea cu o oră
şi jumătate—două
inainte de
Pentrţf vindecarea rănilor! •
M. Eminescu 4. Se spală-, rana cti apă cu­ masă sau cu trei ore după diu de laborator, îşi vor găsi
Poezie lirică — rată şi apoi cu miere sub- i Bolnavii de diabet -sau curînd o largă aplicare în
Prinzi în tnîini 5. to ţiată cu apa. n(j vQr f0|0sj- mjerea agricultura si zootehnia do­
Ce! mai mare poet n ă .recomandatia doctorului. brogeană
roman autorul E-
! neidei — Poezie de
G. Topîrceanu 6.
Pronume personal — Ziua care Noiă muzicală — Brăzdez pă- Un daunăta? aV plante or atacă viţa de vie, pomii din pepiniere, culturile
a trecut — Interjecţie care ex­ mîntul — Apreciază valoarea de cariofi, sfeclă, legume, tutun, cereale şi al­
primă surprindere 7. Petic de literară a unei opere 4. Muzi­ tele. In primul an viermii se hrănesc cu rădă­
pînză ce se pune ia mîneca că­ cantul.... nuvelă a scriitorului Cărăbuşul de m ăi cinile puieţlbr şi pomilor tineri, iar în al doilea
măşii — La volanul maşinii 8. rus Korolenko — Scriitor romîn, şi al treilea an cu scoarţa rădăcinilor mai
A povesti — Nună 9. Nuvelă de autorul romanului „Bărăgan" groase. Cărăbuşul apare o dată la 3—4 ani.
scriitorul Alexandru Sahia (2 — Nota traducătorului 5. A Primăvara, o dată cu trezirea naturii d n a- Pentru a preveni pagubele pe care le va pu­
cuvinte) — Boris Teodorescu I sări la joc — Drumurile parcu­ morţeala de peste iarnă, îşi fac apariţia nume­ tea produce, cărăbuşii trebuiesc strînşi înainte
10. Nit fără... floare — Nega­ rilor 6. Vas de pămînt — Um­ roase insecte dăunătoare. Cunoaşterea lor este de depun:rea ouâle'or şi distruşi în găleţi sau
ţie II. Geniul poeziei romîneşti. plut — Şal rupt la... mijloc 7. absolut necesară pentru a şti cum să prevenim grop. cu lapte de var. tn pepiniere se vor săpa
autorul poemului ..Luceafărul" Urcă — Arenă rotundă unde se oagubele pe care le-ar pricinui. In cele ce ur­ şanţuri, de o parte şi de alta a pomilor ptnă la
— Suprafaţă cultivată cu griu. dau spectacoie cu animale dre­ adincimen rădăcinilor. In acestea se va presăra
12. Picior de vers format dintr-o sate. clovni şi echiiibrişti 8. mează ne vom ocupa de unul din dăunătorii pulbere de hexacloran sau D.D.T. cîte 15—20
silabă lungă urmată de două ...agrozootehnice (singular) — :ei mai periculoşi şi mai răspîndiţi : grame la un rrietni.
silabe scurte — Specie a genu­ Stropesc florile 9. Pantofi ţă­ Cărăbuşul de mai este un dăunător periculos Pentru a împiedica atacarea culturilor agri­
lui dramatic. răneşti din postav — Roman de al pomilor, vitei de vie şi culturilor agricole. cole se pot însămînta pianta-capcană (lăptuci,
Liviu Rebreanu 10. Interjecţie
Vertical: I. Scriitor romîn, au- — Poezie ce se sfîrşeşte cu o Apare în luna mai şi se hrăneşte ctr frunze de cartofi). în cuiburi printre culturile atacate. A-
; toru! romanului „Fraţii Jderi", morală II. Poezie de M. Emi- orun, tei. salcie şi altele Apoi se împerechează, cestea sînt preferate de larvele cărăbuşilor pe
„Mitrea Cocor" etc. — Eftimie neşcu (2 cuvinte) — Posed 12. depune ouă în pămînt, în grămezi mici. In luna care le atrag de Ia rădăcinile altor culturi. La
; Dtimitrescu 2. Poet latin care Plasă de pescuit — Nuvelă de iulie din ouă ies viermi albi cu corpul moale rădăcinile plantelo.r-capcană larvele pot fi omo-
'•a murit în exil la Tomis (astăzi Ion Slavici — ... Karenina, ro­
■ Constanţa) — Volum de ver­ man de marele scriitor. rus, şi capul castaniu, care trăiesc trei ani. Aceştia rite prin strivire.
ii suri al poetului M. Beniuc_3. L.N. Toistoi. i i p i

f r f rr r — —