Page 23 - Albina_1959_04

PACEA — TELUL PRINCIPAL NOTE POUT5CE

AL POLITICII UNIUNII SaVIEIICE Realităţi americane

Propaganda de peste ocean publicate de ziar — cel puţin
= ■ Opinia publică mondială s-a convins cu prisosinţă de nu se zgîrcejte cu reclama fai­ 250.000 de apartamente din New
j§ pWitica consecventă de pace pe care o duce Uniunea Sov etică mosului mod de viată ameri­ York nu corespund absolut de­
g în seopul destinderii încordării internaţionale, curmării perico- can . Toate publicaţiile din loc cerinţelor elementare pentru
!§ lului pe care-1 reprezintă pentru omenire cursa înarmărilor şi S.U.A. sînt împestriţate cu fo­ un trai uman. .Aproximativ
g politica de pe „poziţii. de forţă“. Înspre Uniunea Sovietică — tografii în culori ce înfăţişează 1.500.000 newyorkezi — scrie
g bastion de neînvins al păcii — îşi îndreaptă toate speranţele americani zîmbitori aşezaţi co­ ziarul — trăiesc in cocioabe sau
§§ milioanele şi milioanele de oameni dornici de pace şi progres, mod în maşini luxoase sau în în apartamente Şi camere mo­
g Fiind profund convinsă de justeţea politicii de pace,a statului faţa unor vile elegante bilate, asemănătoare cocioabelor
jj sovietic, opinia publică respinge şi condamnă cu hotărire orice In realitate cu totul altul suprapopulate" Apoi ziarul
H încercare a conducătorilor politici occidentali de a denatura este adevărul cu privire la „ra­ „New York Herald Tribune"
g realitatea, de a prezenta cu totul altfel actuala situaţie in.er- iul american" In această ţară descrie două cocioabe tipice din
ş naţională. O asemenea uimire şi indignare a provocat şi recen­ şomerii totali sînt în număr de vecinătatea cartierului numit
ţi tul discurs al preşedintelui S.U.A., D Eisenhower, rostit în 6.000.000 de oameni, iar cei Harlem
g faţa absolvenţilor colegiului din Gettvgsburg (Pennsyjy.pn.aL cu parţiali depăşesc cifra de 8—9 Ziarul este nevoit să recu­
H tema „Despre importanţa înţelegerii". ' ‘ milioane. noască extinderea acestor car­
H Referindu-se şi la cauzele actualei încordări internaţionale, Pentru a sublinia aceasta, ne tiere ale mizeriei inspăimîntă-
g D- Eisenhower a prezentat lucrurile ca şi cum această încor- vom adresa chiar surselor ame­ toare. „E puţin probabil ca cele
§§ dare nu ar fi pricinuită de politica negativistă a S.U.A. şi a ricane ce nu pot fi învinuite de mai îngrozitoare cocioabe din
g aliaţilor lor din blocurile militare, ci ar fi, chipurile, rezultatul „propagandă comunistă". Ast­ oraş. să poată fi înlocuite cu
g politicii altor ţări. Preşedintele S U.A. a adus în acelaşi timp fel, ziarul „New York Herald case noi — declară ziarul. La­
| şi o serie de acuzaţii Uniunii Sovietice care sînt în completă Tribune" relata unul din aspec­ comi de profituri, speculanţii
g contradicţie cu faptele, cu realitatea. tele îngrozitoare ale vieţii ame­ împart apartamente potrivite
g Fiind rugat de redacţia ziarului „Pravda" să comenteze ricane — condiţiile mizerabile pentru o singură familie în ca­
g acest discurs, N. S. Hruşciov a răspuns la o serie de întrebări, de locuit din marile oraşe In­ mere mobilate suprapopulate,
g arătind de la început că destinderea încordării internaţionale nu tr-o serie de articole, acest re­ lărgind astfel mereu suprafaţa
§§ convine tuturor. Deşi s-a căzut de acord asupra convocării unei numit cotidian american rela­ ocupată de cocioabe".
g conferinţe a miniştrilor Afacerilor Externe şi a unei conferinţe tează despre viata groaznică a Iată una din realităţile ame­
g la nivel înalt pentru soluţionarea problemelor internaţionale sute de mii de riewyorkezi. ce ricane care nu se împacă de loc
g urgente, în practică însă se caută să se înrăutăţească atmos- locuiesc în cocioabe invadate de cu reclama ţipătoare despre
g fera internaţională. N S. Hruşciov a subliniat faptul că şi pre- şobolani. Potrivit datelor bi­ raiul în care, chipurile, ar trăi
g şedinţele Eisenhower aduce o anumită contribuţie la această roului de recensămînt — date oamenii simpli din S.U.A.
g încordare. In discursul său. preşedintele S.U.A. a reluat
= aproape toate tezele principale în legătură cu Uniunea Sovietică,
g pe care le-au formulat în repetate rînduri adepţii cei mai zeloşi
g ai politicii de „echilibristică în pragul războiului’, fără a mai
g vorbi de ieşirile unor înalţi conducători militari americani care
g s-au dedat la atacuri grosolane la adresa Uniunii Sovietice,
g „Statul sovietic — a precizat N. S. Hruşciov — nu a avut,
H nu are şi nu poate avea nici un fel de intenţii cotropitoare
g faţă de alte ţări... Ţelul politicii noastre interne — principalul ^ inVieSă/u£e dtito\i£oJi, j
g şi unicul ţel — este să creăm o viaţă demnă de cele mai bune
g idealuri ale omenirii. Ţelul politicii noastre externe — unicul
g Şi invariabilul ţel — este preîntâmpinarea războiului, asigurarea
g păcii şi securităţii pentru ţara noastră şi pentru toate ţările", Eşecul complotului imperialist din Tibet
g Referindu-se în continuare la afirmaţia lui D. Eisenhower
g că aşa numitul program american de „asigurare a securităţii Mai mulţi cititori ai revistei atîta amar de vreme. Elibera­
g mutuale" slujeşte scopurilor menţinerii păcii, tovarăşul N: S. noastre ne au întrebat, prin rea Tibetului s-a înfăptuit pe
= Hruşciov a arătat că acest program ţinteşte de fapt spre un scrisorile trimise redacţiei, des­ cale paşnică, pe baza unui a-
g amestec brutal ai S.U.A. în treburile interne ale altor ţări, să pre evenimentele din Tibet. cord încheiat la 23 mai 1951
H lege aceste ţări de blocurile americane ale puterilor occidentale, Publicăm mai jos, răspunsul în care s-a prevăzut poporului
H In care Statele Unite deţin rolul conducător In discursul său, privitor la această problemă. tibetan dreptul la autonomie
g preşedintele S.U.A. susţine că programul american de „asigu- Tibetul este o regiune apu­ regională în cadrul Republicii
g rare a securităţii mutuale" va contribui Ia menţinerea libertăţii seană a Chinei. La sud, Tibe­ Populare Chineze.
H în ţările asupra cărora se extinde acţiunea acestui program, tul se mărgineşte cu India, Ne­ Guvernul Central Popular al
g Despre ce fel de libertăţi este vorba ne-o demonstrează chiar pal, Uniunea Birmană, Afga­ R.P. Chineze a acordat o aten­
g exemplul folosit de D. Eisenhower şi anume situaţia din Viet- nistan, iar la nord şi nord-vest ţie deosebită trezirii la viaţă
a acestei regiuni In Tibet au
g namul de Sud unde recent 3.000 de deţinuţi din lagăre an fost cu provinciile chineze Sintzian
g otrăviţi pentru faptul că au luptat pentru poporul lor, pentru şi Tinhai. Suprafaţa Tibetului fost construite pentru prima
g unificarea ţării lor. Preşedintele Eisenhower nu întîmplător este de 900.000 km. patraţi, cit dată furnale, fabrici pentru pre­
= n-a vorbit nimic despre faptul că Vietnamul de Sud şi Viet- Franţa. Anglia, Danemarca, lucrarea pieilor, ţesătorii, fa­
brici de cherestea etc., iar ţă­
g namul de Nord continuă să fie şi acum rupte unul de altul, Olanda şi Belgia laolaltă, iar
g D Eisenhower a abordat în discursul său şi „problema populaţia numără 1.200.000 lo­ ranilor tibetani li s-an pus la
g Berlinului", caracterizînd cu acest prilej propunerile sovietice cuitori acestui, dispoziţie unelte perfecţionate.
S-au dezvoltat căile de comu­
Străvechea istorie a
g drept o încercare de cotropire a Berlinului occidental. Opinia nicaţie care au permis intensifi­
= publică mondială vede însă în propunerile sovietice singura şi popor, frate de sînge, tradiţii şi carea schimburilor comerciale.
H cea ma.i justă cale de rezolvare a problemei germane, de înlă- viaţă a uriaşului popor chinez, In locurile odinioară pustii au
g turare a acestui focar periculos de încordare, a fost mînjită cu pecetea co­ apărut aşezări noi.
g N. S. Hruşciov a arătat în încheiere: „A nu agrava situa- tropirii străine. De atunci popu­ Cercurile reacţionare din Ti­
g fia, a nu accentua divergenţele dintre state, ci a căuta căi spre laţia Tibetului a privit cu bet. sprijinite de imperialişti şi
= o apropiere a poziţiilor, spre găsirea de comun acord a solu- neasemuită speranţă la fraţii (Desen de V VASILIU)
g fiilor necesare — iată ce este necesar acum, in primul riitd. chinezi de unde vedea singura de clica ciankaişistă au urzit
sumedenie de uneltiri agresive
H . Nici un guvern, care se preocupă cu adevărat de destinele salvare. Şi, într-adevăr, ei nu cu scopul de a desprinde Tibe^ rialiştilor de a rupe poporul ti­
g păcii, nu poate să nu urmeze această cale". s-au înşelat. Armata Populară betan de marea familie a Chinei
de Eliberare a Chinei i-a adus tul de marea şi puternica Chină
IllllllllllHllltlHlltttlHIIIIII!lllllll!lllll libertatea la care năzuia de Populară. Cercurile imperialiste populare a suferit un total
ar­
şi ruşinos eşec. Unităţile
au elaborat încă din anul 1949
planuri de cucerire a Tibetului matei populare chineze cu sprL
cu scopul de a-1 transforma în- jinul activ al păturilor largi ale
populaţiei din Tibet au dat lo­
Să înceteze experienţele cu armele nucleare! tr-unul din principalele capete vituri nimicitoare complotişti­
agre­
de pod în vederea unei
lor, zădărnicind astfel planurile
siuni împotriva Chinei. Astfel,
cînd Armata Populară de Eli­ agresive ale imperialiştilor care
Conferinţa de la Geneva în Sovietice la Conferinţa de U încă vii în amintirea oamenilor berare a Chinei îşi desfăşura vor să semene numai stare de
cadrul căreia se duc tratative Geneva, s-a reuşit să se cadă bombardamentele ucigaşe şi victorioasa ei ofensivă, impe­ încordare şi de nelinişte in în­
în legătură cu încheierea unui de acord asupra a şapte arti­ sălbatice, ruinele şi pustiirea rialiştii americani au încercat treaga lume. Prin participarea
acord cu privire Ia încetarea cole din acordul cu privire la atîtor aşezări omeneşti, mili­ să instige reacţiunea feudală şi sa activă la tnfrîngerea complo­
experienţelor cu armele nu­ încetarea experinţelor cu ar­ oanele de oameni care au pie­ clericală din Lbasa pentru a tiştilor populaţia tibetană şi-a
cleare, la cererea delegaţilor mele nucleare. rit răpuşi de gloanţe şi obuze, proclama „independenţa" Tibe­ dovedit ataşamentul faţă de in­
S.U.A. şi Angliei, şi-a între­ Nu acelaşi lucru se poate cele 19 milioane de schilozi, tului. Uneltirile acestea, ca şi teresele adevăratei consolidări
rupt lucrările mai bine de trei spune despre delegaţiile S.U.A. milioanele de copii rămaşi fără multe altele s-au năruil, patrio­ a independenţei sale, faţă de
săptămîni. Ea şi-a reluat lu­ şi Angliei In cele peste cinci părinţi, toate aceste orori ale ţii tibetani respingînd cu fer­ patria sa — Republica Popu­
crările luni. 13 aprilie a.c., luni de tratative, delegaţiile oc­ celui de-al doilea război mon­ mitate planurile imperialiştilor lară Chineză.
pentru a dezbate în continuare cidentale n-au arătat cîtuşi de dial. Omenirea vrea să trăiască şi alăturîndu-se cu ataşament
această problemă, de rezolva­ puţin că sînt animate în mod fn linişte şi pace Şi de aceea de marea familie a Chinei
rea căreia este strîns tegafă sincer de dorinţa de a feri lu­ este foarte firească cererea ei Ţinînd seama de interesele şi PE SCURT i
asigurarea unei păci trainice mea de primejdia războiului a- insistentă, cerere materializată i
în întreaga lume. năzuinţele populaţiei tibetane, # La Baguio City, în Fi- !
tomic şi ele au adoptat o ati­ fn propunerile Uniunii Sovie­ guvernul Central Popular al lipine, au început lucrările ;
Uniunea Sovietică a depus în tudine de tergiversare, de a- tice de a se ajunge la un R.P. Chineze a constituit în a- conferinţei reprezentanţilor I
mod consecvent eforturi pentru batere a discuţiilor spre pro­ acord care să consemneze în­ prilie 1956 un comitet însărci­ diplomatici şi conducătorilor ;
ca năzuinţele fireşti ale ome­ bleme lăturalnice. Desfăşurarea cetarea pentru totdeauna a ex­ nat să pregătească crearea Re­ militari americani din dife- i
nirii care doreşte cu ardoare tratativelor de la Geneva — perienţelor cu armele nucleare. giunii Autonome Tibetane. Dar, rite ţări ale Asiei. După cum j
pacea să fie împlinite. După aşa cum subliniază şi declara­ Conferinţa de la Geneva are cercurile reacţionare şi marii a declarat Dillon, secretar j
cum se ştie, guvernul sovietic ţia Ministerului Afacerilor Ex­ tocmai această menire, de a proprietari de şerbi nu priveau de stat adjunct al S.U-A., ;
a luat la 31 martie 1958 hotă- terne al U.R.S.S.. cu privire la salva omenirea de primejdia cu ochi buni ridicarea maselor conferinţa va examina pro- j
rîrea si înceteze in mod uni­ reluarea lucrărilor conferinţei unui nou război. „Guvernul largi din starea de mizerie în blema situaţiei din Tibet. In ;
lateral experienţele cu armele — arată că S.U.A. şi Marea sovietic — subliniază decla­ care au fost ţinute secole de-a felul acesta, Statele Unite I
nucleare, sperînd ca şi celelalte Britanie nu numai că nu se raţia Ministerului Afacerilor rîndul şi crearea Regiunii Auto­ încearcă să profite de lichi- j
state care dispun de această grăbesc să realizeze o înţele­ Externe al U.R.S.S. — este nome Tibetane. împreună cu darea rebeliunii din Tibet, !
armă să facă acelaşi lucru. Dar gere referitoare Ia încetarea ex­ convins că dacă S.U.A. şi Ma­ elementele reacţionare din gu­ pentru a interveni în trebu- j
această importantă măsură nu a perienţelor cu armele nucleare, rea Britanie vor manifesta a- vernul local al Tibetului, reac- rile interne ale Chinei.
fost urmată şi de guvernele State­ ci întreprind acţiuni pentru a ceeaşi tendinţă spre înţelegere ţiunea a luat legătura cu cercu­ • Tn Franţa, guvernul a
lor Unite şi Angliei care, în frîna lucrările acestei conferin­ ca şi U.R.S.S., poate fi găsită rile imperialiste şi au început
tradi­
loc să dea ascultare glasului ţe şi pentru a face imposibilă fără întîrziere o rezolvare a să pregătească complotul îm­ interzis desfăşurarea de 1
ţionalei demonstraţii
popoarelor, au intensificat cursa încheierea unui ,acord. problemelor care stau în faţa potriva guvernului Central Mai a oamenilor muncii
înarmărilor şi a experienţelor La reluarea lucrărilor de la conferinţei, rezolvare care să Popular. Toate aceste uneltiri
cu arme nucleare. Uniunea So­ Geneva, opinia publică mon­ corespundă intereselor păcii". au culminat prin izbucnirea re­ din Paris. Această dispozi­
ţie a stîrnit indignare în
vietică a făcut în repetate rîn­ dială se întreabă, pe bună drep­ Delegaţiile S.U.A. şi Angliei beliunii armate de la 10 martie rîndurile oamenilor muncii
duri apel către puterile occi­ tate, dacă, după acest răgaz, trebuie să ţină seama de spe­ a.c., rebeliune care a fost spriji­
dentale să abandoneze poziţia delegaţiile S.U.A. şi Angliei nită de blocul agresiv S.E.A.T.O. francezi. In ciuda acestor
negativistă în această proble­ sînt călăuzite de dorinţa de a ranţele şi năzuinţele opiniei Aceasta se desprinde limpede măsuri, muncitorii şi funcţio­
mă şi să contribuie şi ele la aborda problemele interzicerii publice mondiale şi să înţelea­ prin faptul că la sesiunea de la narii din regiunea pariziană
interzicere» cu desăvîrşire a experienţelor nucleare de pe o gă că încetarea experienţelor Wellington a acestui bloc mi­ au hotărît să cinstească săr­
tuturor experienţelor cu armele poziţie mai realistă, mai apro­ cu armele nucleare este un im­ litar, a fost trecută pe ordinea bătoarea de t Mai chiar în
atomice. Datorită eforturilor piată de dorinţa popoarelor. perativ al timpului, o revendi­ dc zi şi „situaţia din Tibet" întreprinderi, ateliere, şan­
depuse de delegaţia Uniunii Omenirea urăşte războiul. Sînt care a tuturor popoarelor lumii. încercarea muribundă a impe- tiere şi instituţii.