Page 24 - Albina_1959_04
P. 24
Un motiv întemeiat GHICITORI
Fata asta harnică
Cucul, ştii şi tu şi eu,
Umblă ziua teleleu Pleacă toamna-n fabrică
Şi curînd se ntoarce-njsat,
Şi se culcă unde apucă Preschimbată în... băiat.
Fără pui şi fără cucă
Iară dis-de-dimineaţă (jegez ap e|33JS)
Pleacă (nespălat pe faţă I)
Ca să cinte şi s-audă Nenea Stan, de-o săptămină
Cei cu mintea cam zăludă Se dă tumba prin ţărînă
Care-altminterea nu ies Şi e bucuros c-o lasă.
Ca să dea pe cimpuri ghes. Netezită ca o masă
(inSniBAţx)
Mai acum... (in astă lună!)
S-a trezit într-o comună Ia ghiceşte, dacă ştii :
Tot umflind de zor muştiucu’ Am o mie de copii.
Printre ramuri : „Cu-cu, cu-cu !" Puşi pe-o farfurie mare
Oamenii l-au auzit Pe care îi coc la soare
Insă nimeni n-a ieşit (jnp jeos n ajeo ij)
Din motivu-ntemeiat
C au gătat de-nsămînţat! Babele, cu gliiarele
ST. FiLiP Piaptănă tarlalele.
(aiadejo)
A. MUŞAT
O L E C Ţ I E
TEMA : Să ne cunoaş Elevul n-a ştiut să Ce aţi zice, dragi cititori, de Cînd îşj ia angajamente,
tem satul. răspundă. E de dato Ea, să ridice ochii. ioc. încep
învăţătorul: — Ce ria tovarăşului preşe un şofer care, tocmai cînd ţi-e Cică-şi ia... asolamente! să strănut.
lumea mai dragă, ar opri ma
Praful pe mese-aşezat.
aoâ trece pe la mar dinte al sfatului popu şina în mijlocul drumului şi Cică-i... gunoi de-ngrăşat. — Faci chef, zise ea. Să fie
ginea satului nostru ? lar să-l ajute să dea s-ar apuca să bată mingea ? Cînd deschizi ventilatorul cu noroc! Şi, pentru că veni
Elevul :■ — Măstăcă- un răspuns bun, mai vorba de noroc, uite. am avut
Cică porneşte... tractorul,
noasa ! ales că elevul e un E-ar lua călătorii la rost ? L-ar Cînd vorbeşti de semnături şi eu o dată un noroc grozav.
lua ! Sau, ce s-ar întîmpla, dacă
învăţătorul : — Cum fecior de-al său, care — Cînd ?
o treci ? nu vrea să ia o notă un fotbalist, tocmai în clipa Cică sînt... semănături. — Cînd mi-am schimbat me
Elevul: — Cu avio rea, aşa cum a luat cînd să marcheze gol, ar face seria.
nul, pentru că podu-i taică-său în chest a stînga-mprejur şi s-ar apuca
să numere spectatorii din
tri
— Şi de ca ţi-ai schimbat-o
stricat cu tărăgăneala repa bune ? Ar fi fluierat ? Ar fi I neică ?
învăţătorul: — De raţiei.
cînd ? Ei bine, cam aşa s-au petre — Păi, ca agronom e aler
Elevul : — De doi ani. C. BOBOC cut lucrurile şi cu Lenuta noas-i gătură multă... Ploaie,-vint, no
tră. După titlu, înclinaţi poate
învăţătorul ; — De ce corespondent voluntar roaie. te tuciureşte .şr.arele...
nu se repară ? Buhuşi-Bacău să credeţi că Eenuţa şi-a schim Am căutat, ca să zit aşa, o
bat numele. Nu, Lenuţa nu şi-a muncă mai... subţirică !
schimbat numele. Lenuta şi-a
schimbat... meseria- Din teh — Da’ cu obrazul cum stai ?
niciană agronom a ajuns... con — Mulţumesc, bine t Aaaa,
tabilă. De ce ?... Asta ne în uite... chiar că mi-ai adus a-
trebăm şi noi ! Şi noi, şi oa minte să...
( f e î 4f!lll,IT IIIi? menii care şi-au pus toată nă să se zugrăvească cu cremă,
Şi numai cc-o văd că începe
dejdea în ea, ajutînd-o să în
veţe o şcoală agricolă.
Dar,
tocmai cînd să vină înapoi, în pudră şi alte vopsele-, Uilîn-
du-rnă aşa la ea, mă gîndeam :
Deşi a trecut 1 aprilie — aşa- ultima planşă înfăţişa pe cu mijlocul lor, Lenuţa Zaharia, a- colegele ei, acolo, pe ogor, zeu
zisă ziuă a păcălelilor, şcolarii mătră vulpe fără coada. sememi sportivului închipuit, a Inlrînd în birou la Lenuţa, resc în clipa de faţă cu aratul.
din clasa l-a a şcolii din Ro — Unde-i coada vulpii ? făcut stînga-mprejur, nimerind... în cursul dimineţii, cînd pretu Ele cu aratul, Lenuţa cu... pu-
goz, raionul Tg. Lăpuş, au fost Se stîrni un potop de gla hodoronc-tronc, contabilă la tindeni munca e în toi, am gă dratul.
păcăliţi de povestea... „Urşui suri. Care mai de care îşi dădu Banca de Stat din Podul Tur-' sit-o şi pe ea în... exerciţiul — După cîte văd eu, î’i cam
păcălit de vulpe"... cu părerea : cului, comuna de reşedinţă a pierzi vremea d-o pomană !
Cine n a citit oare această — la te uită 1 Cumătră vul- raionului Zeletin. funcţiunii. Atît de... ocupată era — Cum? — izbucneşte Lenu
Obişnuită cu limbajul de a-
istorisire ? Dar. una e s-o ci p.e la păcălit pe cunjătrul urs,, gronom, a început să... boteze cu pilitul unghiilor, îneît nici ţa. Eu îmi pierd vremea de po
teşti şi alta e să ţi-o povesteas da’ şi cumâtru’ urs a păcălit-o nu m-a auzit cînd i-am dat mană ? Eu. care dezleg ţoale cu
că frumos şi curgător o ase pe cumătră vulpe... Şi-a rupt toate lucrurile din jur, stîrnind bună ziua. Ca să-i atrag aten» vintele încrucişate din toate
hohote de rîs şi stihuri de felul
menea învăţătoare cu numele şi ea coada. acestora : ţia asupra prezenţei mele, am ziarele ? Poftim I De două cea
de Cristina Gorgan, Şi, dacă O fetiţă, cu năsucul cîrn. ri suri îmi bat capul cu careu!
numai ar fi povestit o, frică nu dică două degete-n sus : „llenuţa noastră frate început sa tuşesc. Tuşesc eu o- ăsta şi nu-mi iese. E aici la 0
era cine ştie 'ce noutate, dar — Eu ştiu cum şi-a pierdut Le amestecă pe toate: dată, de două ori, de trei ori... orizontal un cuvînt...
să-ţi şi însoţească povestirea coada cumătră vulpe... I-a — Ce cuvînt ?
cu planşe demonstrative, aşta-i rupt o moş Martin cu cîrligul... — „înţeapă" 1 Am pus „ţe
într-adevăr un lucru pe cit de — Da’ de unde I — sări un iN TgRZIA ŢIl puşă", e prea lung! „Viespe*"
atractiv, pe aţît de instrui»*** ajt.u! de-a!ături. I-au mîncat-o- nu iese! „Arici”, nu merge!...
Şi, pe măsură ce povestea, şoarecii... Dumneata nu poţi să m-ajuţi ?
învăţătoarea punea pe pereţi — Cum? Un şoarece să mă- Luat aşa, pe nepusă masă,
planşe cînd înfătişînd ţăranul nînce o coadă de vulpe? şi... copleşit de înaltele-! preo
cu căruţa cu peşte, cînd vulpea Şi totuşi, se poate I Asta-i cupări... contabiliceşti în timpul
aruneînd peşte din căruţă, cînd_ adevărul ! Ursul a fost păcălit serviciului, n-am putut să-i dau
pe moş Martin înţepenit cu de vdlpe, iar vulpea de... şoare atunci, pe loc, niciun-ajutor. Mă
coada-n baltă... Inspectorul I. cii din cancelaria şcolii, care simt dator să i-i dau j>e aceas
Clmpeanu, de Ia secţia de în- au ros nest.ingheriti de nimeni tă cale :
viţămînt şi cultură, asistînd un colţ de planşă şi o dată cu
tocmai la această lecţie fu cu coltul planşei şi coada vulpii. Ca să rezolvi acel carta.
prins şi el de hazul şi bucuria Inspectorul Cîmpeanu o notat Iţi sugerez un procedeu:
copiilor, manifestate în mod în procesul verbal... mai mare De pui ţepuşă sau aric:,
atenţie faţă de
materialul di
zgomotos. Dar, tocmai cînd lec dactic. De notat, în plus, mai Ş-aşa-ş-aşa tot te urzici.
ţia model era pe punctul de mare atenţie faţă de şcolari, pe Dar, ca să te urzici mai bine
a-şi atinge scopul propus, deo care nu poţi să i păcăleşti nici încearcă şi.......Acul Albinei*’.
ca vulpea pe urs, nici ca şoa
dată în sală se făcu o linişte recii pe vulpe... Simţind astfel înţepătura.
desăvîrşită. Inspectorul Cîm- Voi cum staţi cu floarea soarelui ? Vei frage şi... învăţătura .
peanu clipi contrariat. Invătă- AL BALANESCU Bine. Mai avem vreo două şi sîntem gata I
toarea înmărmuri. Pe perete. coresp. voluntar (Desen de V. VASILIU) p e t r e p o p a
ISPRĂVILE LUI ILIE CIOCÎRLIE (11) Desene de: FL. CALAFETEANU
Versuri de: P. TELEMAN
— Dacă njj le astupi acum, — Ce ne facem, bade'Stane? Drumul de băltoace i plin. Gropile-au ajuns... lurdaie!
Mline.greu să treci pe drum 1 Gropile-au piuns... ligheane 1 Musafirii vin îndată. Lică... pică I Naie... baie!
— Geaba mă zoreşti, llie! — N-am timp astăzi!..;— Cete miri? Şi llie le arată Stan. după salcîni pitii.
Nu-s nici cit o... farfurie. Miine imi viţl musafiri) - Drumul drept către vecin. De ruşine... a-nlemnit!
REDACŢIA: Bucureşti Piaţa-..Scînteii**, Tel- 17 60.10 17.60 20, 17.60.40. ABONAMENTE: 7.60 lei anual Taxa poştală plătită în numerar conf. aorobării Dir. Generale
P.T-T.R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin taciorii poştali şi difuzorii voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scinleij „I. V. Stalin"
