Page 26 - Albina_1959_04
P. 26
RODUL
iA/*NNNWAAA<AAA
De cîteva zile încoace, tovarăşul
Stănică Radu, directorul căminului COLABORĂRII
cultural din Frăteşti-Giurqiu, nu-şi
mai găseşte astîmpăr. Dă fuga la
Satul a crescut aici în faţa gării
sfatul popular, iese de acolo val- Feteşti pe nesimţite. Intîf au fost cî
virtei şi intră în sediul gospodăriei teva case, pe urmă s-au tăiat n cîmp
colective. Cîteva ceasuri mai tîrziu două uliţe, apoi s-au înălţat alte şi
iată-1 discutînd pe podişca din fata alte case... Aşezarea numără acum
cooperativei cu trei tineri. După fe peste 200 de familii.
De doi ani în „colonie" (aşa este
lul cum le vorbeşte pare să fie în denumită aşezarea din faţa gării Fe
mare încurcătură. teşti) a luat fiinţă şi o gospodărie
In seara aceea lampa din casa în colectivă. Iar pentru că se învecinau
văţătorului Stanică Radu a luminat cu qara şi cu depoul de locomotive,
până tîrziu de tot. Era aproape mie colectiviştii au denumit gospodăria
lor .,Ilie Pintilie", cinstind astfel me
zul nopţii şi în camera lui de lucru moria neuitatului fiu al clasei mun
încă se mai auzeau glasuri. citoare şi militant al Partidului Co
— Ce-ar fi dacă ne-am gîndi tot munist Romîn. In anii puterii popu
la un monolog ca cel pe care l-am lare s-a zidit aici o şcoală, iar în
avut ? Scenă din piesa „Tirgul inimilor“, interpretată de echipa de teatru din văţători inimoşi ca Ion Bărăscu şi
Elena Petriţa au început să
desfă
— Nu e rău, dar înlr-un monolog comuna Beiu, regiunea Oradea.
şoare o lăudabilă activitate cultu
trebuie exemple multe şi ele nu pică rală.
singure de sus. Colectiviştii şi-au înjghebat o e-
— Păi. zilele as — i-au spus in- chipă de teatru, una de dansuri, pe
tea avem tot tim I iE SCHIMBA tr-o bună zi Cră urmă s-a dat sfoară în sat că va lua
pul să ne tot ciun Radar si Cris fiinţă şi un cor. Cine vrea să cînte
documentăm, aşa tian Dumitru. — la cor să vină la cămin în zilele de
că... Să ne şterqi, că marţi şi joi la repetiţii.
Şi discuţia se V i t io te colea ce d-a Şi s-au înscris în cor vreo 40-50
duse mai departe G a tB mai bucate am de oameni. Dar, încurcătură ! Din
pe acest făgaş. contractat cu sta cîţi s-au înscris doar vreo 3—4
Deodată liniştea aşternută de mult au bătut veseli din palme. Parcă-1 tul. Mai sîntem codaşi la contrac erau bărbaţi. In rest numai
peste întreaga fire a satului a fost vede şi acum pe alde Slăvuică Tu- tări ? Nu. P-alde Spirea Preda şi Mi femei. Cum să faci cor, un cor ade
despicată de glasul ascuţit şi pre dose cum se mai umfla în pene după tică Lăloiu nu i vedeţi că vin piliţi vărat pe patru voci, fără bărbaţi ?
lung al unui cocoş care vestea ce l-a lăudat brigada pentru hărnicia la şedinţa întovărăşirii ? învăţătoarea Elena Petriţa, direc
că noaptea este la jumătate. După el cu care-şi lucra pămîntul. Azi e pre Următorul program al brigăzii i-a toarea căminului, s-a dus in qrabă
altul, cu glasul ceva mai gros, apoi şedintele gospodăriei colective. cuprins şi pe aceşti doi gospodari la preşedintele gospodăniel. Alexan
încă şi încă unul. — Să ne ştergi de-acolo tovarăşe care începuseră de la o vreme să în dru Geantă.
— Gata fraţilor 1 Haidem la culca treacă măsura la băut. Şi pe ei, ca
re. Continuăm mîine seară — se şi pe tinăra referentă a sfatului, — Ce să fac, tovarăşe preşedinte?
auzi glasul gazdei — şi aveţi grijă Moraru Laurentia. Mult au mai rîs N-avem bărbaţi în cor !
să aduceţi subiecte cit mai multe şi oamenii cînd au ascultat cum fugea Săritor, ca întotdeauna cînd era
interesante. ^ T R E A P T A fata la oraş să caute filme d-alea vorba de activitate culturală, preşe
ţigară şi începu să pufăie liniştit, re SCENEI cu artişti „bine", ocolind activitatea printre colectivişti, de ce nu vin să
gospodăriei s-a
dintele
interesat
Rămas singur, învăţătorul Stanică
Radu. care avea în grijă şi brigada
căminului cultural. Astăzi Laurenţia
cînte în echipa căminului. Pe citi i-a
de aoitaţie a comunei, şi-a aprins o
parcă-i alta, într-atîta au schimbat-o
zemat de poartă. „Buni băieţi"— gîn glumele făcute de brigadă pe soco întrebat, i-au răspuns-că nu au voce.
S-au sfătuit apoi, el, preşedintele,
teala ei. Săptămîna ce vine trebuie
di el, — adueîndu-şi aminte cu cită De te-ai afla-n pădurea-ntunecată neapărat să fim cu noul program învăţătoarea Elena Petriţa şi cu se
însufleţire au trecut membrii brigă Şi nu în sala de lumini scăldată gata pregătit, gîndi din nou învăţă cretarul organizaţiei de bază din
zii artistice de agitaţie la întocmi S-o vezi aievea-n strai de sărbătoare, torul. Mergem în ospeţie la vecini gospodărie, tovarăşul Petre. Tre
rea unui proqram nou, legat de ul Mai, mai să juri că-i o privighetoare şi... buiau să renunţe la organizarea co
timele schimbări petrecute în viaţa Ce ţine să-şi arate măiestria — rului din motive „obiective"? Poate
satului. Şi nici să-ţi vină-a crede că-i Măria — Hai in casă omule. Cît mai ai ar fi făcut-o dacă învăţătoarea n-ar
— Cum nu, tovarăşe învăţător. Ce azi cu glasul ei te-a fermecat de gînd să stai la poartă ? fi aruncat o vorbă aşa, de încercare:
Diseară sîntero la dumneata să dis Şi mîine-i cu tractorul la arat. Trezit la realitate, acesta a aruncat — Oare clubul C.F.R. nu ne-ar
cutăm. Dar oare mîndrii noştri dansatori, ţigara care i se stinsese de mult in putea da o mînă de ajutor ?
— Că bine spuneţi, zău aşa. Pro Ei parcă ce-s ? Nu sînt tot muncitori mină şi a păşit înăuntru. A doua zi, — Că bine zici ! Sigur că da 1 în
gramul nostru a cam rămas în Care lucrează rodnicul pămînt pe înserat, la el în casă aceeaşi tări secretarul organizaţiei de partid.
urmă. Uniţi Şi-n muncă, şi în joc, şi-n cînt ? zarvă ca în ajun. Aceleaşi glasuri — I am auzit aseară pe ai noştri,
— Acu-i acu'. Satu-i aproape coo- Pe toţi un foc lăuntric i-a-ndemnat tinereşti. care se duc mai des pe la club, că
perativizat, însăminţările din epoca Să urce treapta scenei pe-nserat — Eu aş zice să începem cu o cîn- şi directorul de acolo, tovarăşul Du
nlîî terminate. Despre cine-om seri ? Ca să se-ntreacă şi în dans şi-n cor : tare frumoasă despre cooperativizarea
— Şi învăţătorul îşi aminti pe rînd Mîndria, dragostea ca satul lor satului. Pe urmă să-l felicităm pe mitru Alexandru, e amărît. Şi tot
de toate discuţiile avute cu mem Să fie tot în frunte şi aici — Vintilă al lui Rădoi, pe cel mai din pricina corului. Ei au tenori şi
başi, dar n-au soprane şi altiste. Cum
brii brigăzii atunci cînd i-a anun De se crucesc bunice şj bunici vrednic din întovărăşire de nu ne-am gîndit mai din vreme?...
ţat că trebuie schimbat progra Cum ştiu nepoţii lor atît de bine — Şi pe nea Petru Fierăstrău să-l
mul. De aici qîndul său a pornit Ca muncă, joc şi cîntec să îmbine. cîntăm, tovarăşe învăţător. Zău aşa, Totuşi nici acum n-a fost prea tîr
să alerge înapoi pe drumul lunilor şi că prea l-am ardeiat când mergea ziu. Chiar în ziua aceea coriştii de la
„cefere" au făcut o vizită în
sat,
anilor. Că tare ureu a fost la în ca racul şi nu vroia să intre în în
ceput, atunci cînd brigada s-a aliniat Şi mîini bătătorite de lopată tovărăşire. Acum îi om de nădejde cu care prilej dirijorul corului de la
pentru prima oară pe scenă în faţa Aplaudă, ca să-i mai vadă-o dată. şi-i printre primii care au terminat club, Ilie Costea, a şi încropit o pri
mă repetiţie a corului... mixt.
sătenilor. Unii dintre cei criticaţi au FL. IORDACHESCU cu însămînţarea.
suduit pe înfundate, alţii s-au făcut — Staţi copii. Uşurel. Am spus Pentru că scena clubului C.F.R.
mici în scaune, dar restul ? Au rîs şi doar că programul nostru viitor va este mai mare, sopranele şi altistele
din „colonie" au fost invitate pentru
vorbi îndeosebi despre lucrurile joia următoare la club.
bune din sait. De aceea v-am rugat
să căutaţi fiecare, acolo pe unde De atunci, repetiţiile de cor se
munciţi, exemple cît mai multe şi fac la club, iar pentru concursul în
mai bune. Satul nostru a făcut un cinstea zilei de 1 Mai, acest cor...
pas mare înainte. E aproape coopera- mixt (jumătate muncitori, jumătate
tivizat. O adevărată sărbătoare, nu ? colectivişti), pregăteşte un reperto
Aşadar, se cade să sărbătorim şi noi riu cu cîntece din viaţa şi lupta cla
acest eveniment. sei muncitoare şi ţărănimii muncitoa
re. Iar pînă la concurs, nimeni nu-i
— Şi cum, despre codaşi şi despre împiedică să dea programe şi în
cei care se mai au rău cu disciplina sat la colectivă şi la club, pentru
să nu suflăm nimic, nimic ? muncitori.
— Nici o teamă. Vor avea şi ei La concursul amintit corul • cămi
partea lor. Şj acum să vedem pe ce nului cultural din „colonie" şi cel al
melodie vom pune cîntecul cu care clubului C.F.R. Feteşti se vor în
începe viitorul nostru program.
făţişa împreună.
MARIUS POPESCU GH. FLORESCU
Echipa căminului cultural din Dobra, regiunea Hunedoara, prezintă In fiecare an, noi localuri de şcoală se dau în folosinţă. Printre acestea se
un dans local, numără şi cel din comuna Ruginoasa, regiunea Iaşi.
