Page 27 - Albina_1959_04
P. 27
Zilele trecute, în gospodăria colec
tivă din Socrujeni, raionul Truseşti, Necesitatea dezvoltării
s-a împărţit primul avans bănesc pe
anul acesta. Astfet, colectivistul Gh.
Matrache împreună cu familia sa a creşterii animalelor în G.A.C.
primit suma de 2 028 lei.
O, primăvara asta voinică semănîrid OOOOOOCOCOCOOOOOGOOOOOOOOOGOOO tOOOCiOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOqg»'
De fiecare dată belşuguri în păm înt!...
8 In ultimul timp, la redacţie au sosit scrisori prin oaie citi- jj'
Zadarnic aş căta eu în lutul ud şi des 8 tor»! cer ca revista să publice în coloanele sole articole despre jf
Răzoru-atîtor veacuri — deşi e-acelaşi | importanţa creşterii animalelor pe zone şi specii. jj
cîmp — 8 Cum această problemă are o importanţă economică deosebită
Răzorul pentru care a fulgerat ades 8 pe plan naţional, redacţia, eu concursul unor tovarăşi de spe- 81
Cu ură-nverşunată cuţitul din carîinb. | oralitate de la Institutul de Cercetări Zootehnice din Bucureşti, 81
8 publică, începînd cu numărul de faţă, o seric de articole prin jj}
Zadarnic peste-ntinderi, de-a lungul 8 care se arată oe este necesar şj ce trebuie făcut, ţinînd sea- gjj
si de a latul g mă de condiţiile locale, pentru dezvoltarea sectorului zootehnic, 8
Mi-ar căuta privirea vreo piatră de hotar... J&OOCOOOOOOOOTOSOOOOOO© 00303000 33000303000009030009090OOOOOOti
Trăpaşii mei de fier ce nechezaţi pe haturi De ce este necesară sporirea 1958 de 7,2 ori mai multe ve+
Eh, roibii mei ce trageti brăzdare-adînci continuă a numărului de anima nituri băneşti la 100 hectare*
şi mari !
le, a calităţii acestora şi îmbu Fondul de bază socotit la 1001
nătăţirea metodelor de întreţi hectare a fost de peste 5 ori1
Un bărăgan cît zarea — covoare de culori
Ţesut în fir de aur din grîne, sau cu flori. nere ? mai mare; valoarea unei zile-'
muncă a fost de 2,3 ori mai
Un bărăgan cît zarea în urmă vi se cerne Pentru a răspunde la aceste mare, iar venitul mediu al unei
Şi arde parcă raza pe verdele lucernei. întrebări trebuie ţinut seama de
legătura strînsă ce există între familii de colectivişti a fost de
ramurile producţiei vegetale şi 4,7 ori mai mare.
Cresc lanuri mari — talazuri roditoare
Se mişcă bărăganul — şi „vin secerătoare... animale, îmbinarea lor în mod Prin creşterea animalelor pă-8
...O. primăvara asta voinică semănînd chibzuit fiind unul din factorii mîntul este mult mai bine folo
De fiecare dată, belşuguri în pămînt! de bază ai consolidării gospo sit, sporind valoarea producţiei,
— Tată, de ce n-ai luat basma soră-mii ? ? dăriilor colective. Congresul al agricole la hectar. Se Ştie că an-
AI. ZAINESCU II-lea al P.M.R. a subliniat că nimalele valorifică bine cereale
— Să vie să-şi aleagă, să nu mai spună că sporirea producţiei vegetale, şi le furajere şi plantele furajera
n-am gusturi! ! în primul rînd a cerealelor, este cultivate, transformîndu-le în
condiţia hotărîtoare pentru dez produse de calitate superioară
voltarea tuturor ramurilor pro şi cu valoare alimentară mare,
ducţiei agricole — în special al ceea ce face ca producţia glo
creşterii animalelor. Sporirea bală la hectar să crească do
producţiei în toate ramurile pro cîteva ori. O recoltă medie Ia
ducătoare are o mare importan hectar de 2.000 kg. porumb boa-
ţă pentru aprovizionarea eu ali be aduce un venit de circa
mente a populaţiei muncitoare 3.000 lei, pe cînd aceeaşi re
din oraşe şi centre industriale, coltă valorificată prin creşte-»
pentru asigurarea industriei bu rea animalelor aduce venituri
Apele Dunării bolborosesc de la S.M.T.-uri şi G.A.S.-uri chemării partidului şi ajutaţi nurilor de larg consum cu mate de 2-3 . ori mai mari. Prin
învolburînd în matcă, dincolo au hotărît să participe volun de miile de muncitori din riile prime necesare. Industria, la îngrăşarea porcilor, de pildă, la
de dig. De departe, din tar la organizarea şi efectua Giurgiu, îşi vor dubla aproape rîndul său, aprovizionează agri un hectar de porumb se obţin
comunele Malu, Armache şi rea lucrărilor de desecare a suprafeţele de teren agricol. cultura cu maşinile şi uneltele 7—8.000 lei. Prin cultivarea po
rumbului pentru siloz şi folosi
necesare, cu textile, fierărie,
Găujani, se aud zgomote bălţilor care mai ocupă în Cele 5.520 hectare de pămînt
înfundate. Apoi un duduit prezent o suprafaţă de circa vor da celor ce le-au scos de conserve de came etc., atît de rea Iui în hrănirea vacilor de
de motoare care creşte cu 1.500 hectare. Cît vezi cu sub apă cel puţin 8.000 tone necesare producătorilor din me lapte, veniturile se măresc şi
diul sătesc.
mai mult. De exemplu, la o re
fiece clipă şi în lungul şose ochii, lunca este brăzdată de o de grîu sau peste 8.000 tone
lei se zăresc vîrtejuri de praf reţea de canale care au o de porumb boabe. Toate cele de mai sus ne a- coltă de 40.000 kg. porumb siloa
arămiu. Din aceste vîrtejuri lungime totală de aproape 50 Străbătînd lunca la înapo rată necesitatea dezvoltării sec Ia hectar, se pot obţine circa
se desprind pe rînd mai multe kilometri. 5.520 hectare de iere, privirea îmi luneca peste torului zootehnic, bineînţeles în 7.000 litri lapte cu o valoare d«
autocamioane. Parbrizurile ma pămînt fertil vor fi redate în întinderea netedă a ogoare măsura şi potrivit indicaţiilor circa 11.000 lei.
şinilor sclipesc în goană cu anul acesta agriculturii. 5.520 lor. O parte din pămîntul pentru zona de producţie agri Din sectorul producţiei vege
fulgerări scurte. Se desluşesc hectare care decenii de-a rîn- scos de sub apă a şi fost în- colă din care face parte fiecare tale se obţin multe produse se
glasuri omeneşti, frînturi de dul au zăcut sub apă. Prin a- sămînţat. Din brazdele mă gospodărie colectivă. Practica de cundare cum ar fi : paiele, plea
cîntece şi rîsete. Caravana de ceastă muncă uriaşă colecti runte răzbat către lumină firi- pînă acum a dovedit cu priso va, cocenii de porumb, frunzele
maşini s-a apropiat şi, după un viştii, întovărăşiţii şi ţăranii şoarele plăpînde ale culturilor sinţă că sporirea numărului de de sfeclă etc., care nu-şi pot
scurt ocol, opreşte la marginea muncitori cu gospodărie indi însămînţate în această primă animale în gospodăriile colecti găsi o întrebuinţare mai bună
unui pîlc răzleţ de răchită. Cu viduală din regiunea inunda vară. ve duce Ia sporirea fondului de decît prin transformarea lor în
0 repeziciune neînchipuită a- bilă a Dunării, răspunzînd F. SAIOC produse animale.
proape 500 de oameni, tineri bază, chezăşia obţinerii de mari La rîndul ei, creşterea anima
şi vîrstnici, se desfăşoară în venituri băneşti pentru colecti lelor contribuie la dezvoltarea
şiruri lungi, ca la începerea vişti şi întovărăşiţi. producţiei vegetale. Din secto
unui atac. Fiecare ţine în mină Deşi sînt situate în acelaşi rul zootehnic rezultă însemnate
o'te o cazma, lopată ori sapă. cantităţi de îngrăşăminte natu
1 "Tinerii Constantin Juverdea- raion — Vidra — şi cu condi-
Alecu Nistor împreună cu ţiuni economico-naturale asemă rale, foarte necesare sporirii re
ionel Preda, comandantul şan nătoare, gospodăriile colective coltelor la hectar.
tierului, îi organizează după din Dobreni şi Prundu se deo Un alt mare avantaj al dez
planul stabilit înainte cu o voltării creşterii animalelor în
zi. După o jumătate de ceas, sebesc foarte mult în ceea ce
oamenii sînt repartizaţi pe bri priveşte creşterea vitelor, atît ca gospodăriile colective îl consti
găzi şi echipe la locurile lor. număr de animale cît şi ca pro tuie posibilitatea folosirii raţio
Şoferii îşi controlează în acest ducţii obţinute. Prima creşte un nale a braţelor de muncă din
timp maşinile şi le împodobesc gospodărie. In gospodăriile dez
cu ramuri înmugurite de ră număr dublu de animale de pro voltate multilateral consumul de
chită. Inginerul Alecu şi Pre ducţie, la o sută hectare teren,
da Ionel au puţin timp. Ne-am agricol, faţă de a doua, zile-muncă este mai uniform,
oprit pe un mal de pămînt şi în plus producţiile sale pe pentru că cuprinde braţe de
proaspăt săpat: cap de animal sînt mult supe muncă în tot curse 1 anului. Nu
— In 1958 — începe ingine trebuie uitat apoi particularit*-
rul Alecu — aici au năvălit rioare.
apele. Erau bălti şi desişuri Numărul mare al animalelor tea sectorului zootehnic de a
întregi de sălcii, răchită şi socotite la suta de hectare, da produse în tot cursul anului
stuf. In anul acesta vom lichi buna lor întreţinere, precum (lapte, ouă, came etc.) prin va
da cu ele. Forţa unită a colec lorificarea cărora se obţin veni
tiviştilor, întovărăşiţilor, ţă şi celelalte ramuri anexe au
ranilor muncitori, din satele contribuit la întărirea eco turi băneşti. Intrarea lunară da
învecinate, va birui în lupta nomică a gospodăriei colec fonduri băneşti în gospodăria
cu natura. In fiecare duminică tive din Dobreni. Faţă de joacă un rol deosebit în cointe
vin aici pe şantier şi muncito Canalul de evacuare al orezartet G.A.S. Olteniţa va intra in resarea materială a colectivişti
rii din Giurgiu, lucrînd cot la curind în funcţiune. In fotografie: inginerul Liviu Mateiaş, gospodăria colectivă din Prun lor prm posibilitatea acordării
cot cu locuitorii satelor. Şan specialist în cultura orezului, face recepţia lucrării. du, aceasta a obţinut în anul
tierul „Arsache-Pietroşiţa" re de avansuri lunare sau cel pu
deschis la st rşitul lunii trecu ţin trimestriale. In anul trecut,
te, se întinde pe o lungime gospodăria agricolă colectivă
de circa 20 de kilometri. Sub
îndrumarea organizaţiilor de „Vasile Roaită" din comuna Pe
partid au fost create coman linul, raionul Lehliu, cu sector
damente de organizare. In zootehnic dezvoltat, a reuşit să
comunele Slobozia, Malu, Ar- împartă colectiviştilor avansuri
sache şi Găujani, s-au ţinut lunare, iar gospodăria agricolă
mari adunări populare. Zece
mii de oameni, colectivişti, în colectivă Dobreni, a acordat a-
tovărăşiţi şi ţărani muncitori vansuri trimestriale, ajungînd 1*
s-au hotărît să participe la 15 lei, pentru o zi-muncă.
această muncă uriaşă. Tre In general gospodării milionare
buie săpaţi 30.000 de metri
cubi de pămînt. Bălţile vor sînt acelea care cresc şi multe
fi legate între ele prin animale şi vînd statului sau pe
zeci de canale. De aci apele piaţă cantităti mari de produse.
Dunării vor fi minate înapoi. Dar dezvoltarea creşterii ani»
Pentru aceasta au fost create
sectoare de muncă patriotică. malelor nu trebuie făcută la în*
Cei din Slobozia au primit un tîmplare. Pentru ca animalei»
sector cu un volum de 6.000 să fie cît mai productive, să ne
metri cubi săpături, cei din aducă cîştiguri cît mai mari,
Malu şi Găujani C"te 7.000
metri cubi, iar cei din Arsa- trebuie să ţinem seama de anu
che 10.000 metri cubi. Au fost mite îndrumări, despre care vom
organizate, cu sprijinul depu vorbi în numerele viitoare.
taţilor, brigăzi pe circumscrip
ţii electorale la care participă NICOLAE DAVID
tineri, femei şi bătrîni. Colec Institutul de Cercetări
tivele de ingineri şi tehnicieni La Dilga, la a ingrăşătorie de porci. Zootehnice, BucureşH
