Page 28 - Albina_1959_04
P. 28
Lenin şi corespondenţii ţărani
*
Am avut fericirea să-l văd pe Cit de mult s a luminat faţa lui
Vladimir îlici Lenin... împreună cu Vladimir îlici cînd a citit scrisoarea
Lenin am lucrat în redacţia primului — îşi aminteşte Maria Ilicinaia.
ziar bolşevic „Vperiod", apoi în re
dacţiile ziarelor .Proletarii" şi .So Aşa era Lenin
cial democratul', care se editau
peste hotare, râspîndindu-se in Ru Din toate colţurile ţării veneau la
sia in mare taină. Moscova, cu trenul sau pe jos, pen
In redacţiile acestor ziare am vă tru a-1 vedea pe Lenin, zeci şi zeci
zut cît de mult preţuia Lenin scri de delegaţi aleşi de adunările ţără
sorile muncitorilor şi ţăranilor şi cu neşti. Lenin stabilise chiar o zi anu
cîtă însufleţire lucra asupra lor. La mită cînd primea pe delegaţii ţără
început îlici citea repede, repede, nimii.
apoi, cu foaia în mînă, privea îna La ora lixată ei veneau la Kremlin
inte, hotârînd probabil ce este inte în cojoace şi opinci, cu desaga-n
resant şi ce nu e. Ce era intere spinare, îşi aşezau desagii în sala
sant citea rînd cu rînd. de aşteptare, chiar pe podea, şi,
Unele scrisori îl emoţionau adînc plini de emoţie, vorbind *n şoaptă,
pe Vladimir îlici. El se scula de la aşteptau să fie poftiţi la preşedin
masă şi, plimbîndu-se prin cameră, tele Consiliului Comisarilor Poporu
ne spunea : lui — Vladimir îlici Lenin 1
— E straşnic, nu-i aşa ?.. Nu aveau mult de aşteptat. Strîn-
Lenin se aşeza la masă, citea gîndu-şi cingâtorile, netezindu-şi
încă o dată unele fraze, şi, în sfîr- părul cu palmele, păşeau cu un aer
şit, se apuca să le stilizeze. Vla ceremonios în cabinetul lui Lenin.
dimir îlici căuta să facă cît mai pu Cum se deschidea uşa Vladimir
ţine retuşâri în text, menţinînd pe îlici se şi scula de la masă şi
cît putea felul de exprimare al co le ieşea în întîmpinare, strlngîn-
V. I. Lenin la Statul-Major, în primele zile ale Revoluţiei respondenţilor, logica ideilor şi ori du-le prieteneşte mîinile şi poftindu-i
să se aşeze.
(Du-pă un tablou de P. VASILIEV) ginalitatea argumentaţiei: El li întreba pe fiecare cum îi
— Cît de bine şi simplu se ex
primă 1 — zicea Vladimir îlici. — este prenumele şi numele după tată,
Iată de la cine ar trebui să învă de unde vine. Apoi se închega o
ţăm: cu cît vom fi mai aproape de convorbire simplă şi prietenească.
limba vorbită, cu atît va fi mai Pe delegaţi îi uimea faptul că
bine. Vladimir îlici ţinea minte cum li
In perioada sovietică m-am întfl- chema pe fiecare dintre ei şi că, adre-
nit de multe ori cu Lenin în legă sîndu-li-se. îi numea şi după nu
tură cu problemele ziarului .Bed- mele tatălui. Dar şi mai mult li ui
de sute de cai putere. El devenise (7 noiembrie) Comitetul militar revo nota" (.Sărăcimea"), editat de Co mea faptul că Vladimir îlici era atît
Palatul Smolnîi vuia ca un motor
de bine informat de nevoile satelor
! cel cetăţenii Rusiei chemare scrisă de şi, de fiecare dată. el mă întreba cu lor, câ ştia ce fel de pâmînt au, iar
mitetul Central anume pentru sate
luţionar a lansat chemarea
„Către
cen-trul şi în acelaşi timp statul ma
uneori spunea chiar şi numele mo
interes mereu crescînd despre ce ne
jor al revoluţiei proletare. La
V. I. Lenin. In ea se anunţa că guver
şierului care îi exploatase in trecut.
scriu ţăranii, cum trăiesc ei; citea
de al treilea etaj al palatului, în trei
nul provizoriu este înlăturat, că pu
Ţăranii nu aveau de unde să ştie
apoi cu nesaţ unele scrisori pe care
Comitetul
odăi, se afla încartiruit
terea de stat a trecut în mîinile or
câ Lenin studiase aprofundat situa
ganului sovietului de deputaţi mun
militar revoluţionar. Chemat urgent
la Smolnîi de către Comitetul Central, citori şi soldaţi din Petrograd — Co eu le aduceam în teancuri întregi. ţia economică a fiecărei regiuni a
Dar cîte scrisori nu primea per
ţârii.
Lenin ia neintîrziat în mîinile lui mitetul militar revoluţionar, care se sonal Vladimir îlici 1 Aceste scri
conducerea revoluţiei. El pătrunde află în fruntea proletariatului şi a sori vorbeau despre dragostea Odată, în timpul unei convorbiri
repede în toate amănuntele activită- garnizoanei din Petrograd. Cauza pen neţărmurită de care se bucura cu o delegaţie a ţăranilor, a avut
(S ţii Comitetului militar revoluţionar, tru care a luptat poporul este asigu Lenin în rîndurile maselor largi ţă loc următoarea întîmplare. Unul din
0 îi instruieşte pe reprezentanţii ra- rată. răneşti. tre delegaţi a sărit deodată de la
E ioanelor în problemele revoluţiei. In aceeaşi zi. la ora 2 şi 35 de mi Sora lui Vladimir îlici, Maria Ili- locul său şi a rostit foarte emo
5 Cere din partea conducătorilor mi- nute, în sala de festivităţi din Smol cinaia Ulianova, ne face cunoscută ţionat :
B litari verificarea obligatorie a execu nîi, intre coloanele ei masive s-a des una din aceste scrisori: —- Tovarăşe Lenin, cum se poate
tării tuturor dispoziţiilor date de ei. chis şedinţa extraordinară a Sovietu ,D« la cetăţenii cătunului Levo- una ca asta ? Ăştia nu ne mai lasă
Cere ca în sectoarele de răspundere lui de deputaţi muncitori şi soldaţi Lamsk (gubernia Tambov), satul sâ răsuflăm 1
să fie numiţi numai oameni cu ade din Petrograd. In aplauze furtunoase, Provii Lamsk. Vladimir îlici nu pricepu nimic.
vărat de nădejde. Lui i se cer Comitetul militar revoluţionar a a- — Linişteşte-te. Ivan Rodionîci —
.Noi îndrăznim, fără aprobarea
sfaturi, cu el se discută numirile, el nunţat victoria revoluţiei socialiste dumneavoastră, să vă felicităm, spuse el — si explică limpede des
dă directivele cele mai importante, proletare la Petrograd. pre ce-i vorba. Cine sînt ăştia ?
îi primeşte pe comandanţii gărzii ro adică pe marele conducător al mun
După raport, în sală, pe neaşteptate,
— Cine să fie ? Ai noştri de la
şii şi ai unităţilor militare, scrie or a apărut Vladimir îlici. Intr-o clipă citorilor şi ţăranilor ruşi. Vladimir Sovietul sătesc 1 Ne-au copleşit cu
îlici Lenin — cu ocazia zilei dvs. de
dine, hotăriri, chemări etc. Spre Lenin
şi de la el pornesc firele conducerii toţi cei de faţă se ridicară de pe locu naştere, 22 aprilie, şi cu ocazia ce impozitele 1
întregei lupte revoluţionare. rile lor, răsunară strigăte de salut şi lui de-al 52-lea an de viaţă. Noi am — Dar cine i-a ales î
un tunet de aplauze din pricina că clntat puternic, în cinstea dvs., in — Noi, bineînţeles...
Curînd, după sosirea lui Vladimir ruia pare-se se leqănară lustrele şi se ternaţionala comunistă... Noi vă do
Îlici la Smolnîi începură să sune cutremurară coloanele masive. Iată-1 rim să fiţi mereu sănătos şi să fiţi — Atunci alegeţi alţii.
— Păi se poate una ca asta ?
toate telefoanele şi un grup mare pe îlici, viu şi drag, iată-1 pe conducă conducătorul Înaintat al muncitoru
de motociclişti porni în goană să torul revoluţiei ! lui şi ţăranului rus. Noi sîntem gata — Se poate şi trebuie. Legea so
anunţe periferiile şi suburbiile ca Cînd în sală se făcu linişte, pre în orice clipă să sărim în ajutorul vietică permite sâ fie rechemat îna
pitalei că marea bătălie a-nceput. şedintele adunării anunţă că are cu- înaltului conducător Vladimir îlici inte de expirarea mandatului orice
In ine şi în fabrici, oamenii aş vîntul tovarăşul Lenin. Şi iarăşi, cu Lenin dacă cineva s-ar ridica îm deputat care nu s-a arătat demn de
teptau semnalul. Gardiştii roşii pri aceeaşi putere, răsunară aplauzele şi potriva lui şi a clasei muncitoare". încrederea poporului. Lucrul ăsta <
trebuie sâ-1 ştii, Ivan Rodionîci 1
meau cu repeziciune arme, cartuşe, se strigătele de salut, care mult timp îl .P.S. Scrisoarea e* întocmită de
aliniau pentru apel, săreau în camioa împiedecau pe Vladimir îlici să-şi în nemembri de partid ; nu sîntem toc In unele cazuri, după asemenea
ne sau pe jos, porneau să execute or ceapă cuvîntarea. In sfîrşit începu : mai învăţaţi, şi dacă ceva nu-i convorbiri, Vladimir îlici dădea per
dinele primite. — Tovarăşi I Revoluţia muncitorilor chiar aşa cum ar trebui să fie, vă sonal dispoziţii organelor Puterii
Muncitorii uzinei Ijorski din Kol- şi ţăranilor, despre necesitatea căreia rugăm să ne iertaţi ; deşi nu sîntem sovietice din regiunile respective.
Iar adesea informaţiile căpătate în
pino au furnizat 17 maşini blindate. au vorbit tot timpul bolşevicii, s-a în în partid, inimile noastre sînt comu cursul convorbirilor cu muncitorii şi
Pe vremea aceea erau cele mai pu făptuit. niste; noi am înţeles că în clipa de cu ţăranii serveau drept bază pen
ternice maşini de război. Vladimir faţă, intr-adevăr în ţara noastră o tru elaborarea unor hotârîri impor ]
îlici ii lăudă pe muncitori. Aici, Vladimir îlici fu din nou în puterea celor ce muncesc"— 1
trerupt de un ropot de aplauze şi stri tante.
— Bravo vouă ! Maşinuţele astea găte de salut.
« să ne fie de folos I Din acest discurs al lui Lenin s-a
In mod planificat, conform ordinelor păstrat doar un scurt rezumat apărut (
primite din partea Comitetului militar în ziar. Vladimir îlici a spus că acum <
revoluţionar, detaşamentele gărzilor vom avea guvernul nostru sovietic,
roşii şi unităţile armatei revoluţionare organul puterii noastre proprii. Ve 1
ocupau şcolile iunkerilor şi cele mai chiul aparat de stat va fi sfărîmat şi l
: de seamă puncte ale capitalei: gările, se va crea un nou aparat de stat s <
i podurile, telegraful central, staţiunea sovietic. <
' telefonică centrală, poşta, staţiunea „De aci încolo începe, — a spus s
i electrică, banca de stat. Toate firele I
( telefonice şi electrice de la instituţii- Vladimir îlici — o eră nouă în is (
toria Rusiei, şi această a treia revolu
; le guvernamentale au fost tăiate, ţie rusă trebuie să ducă în cele din 1
ţ Vladimir îlici urmărea cu încordare urmă la victoria socialismului 1“
mersul revoluţiei, li întreba perma-
I nent pe conducătorii militari cum Apoi. Vladimir îlici a vorbit despre'
. merg treburile, de ce nu e încă ocu sarcinile ce se pun în faţa puterii
pat un anumit punct important şi sovietice: terminarea imediată a
atunci, cînd era nevoie, dădea dis- războiului imperialist, propunînd tu
R poziţii. turor popoarelor şi guvernelor o !
P In unele cazuri iunkerii opuneau pace dreaptă; nimicirea imediată a
P rezistenţă. Rezistenţa aceasta însă
P era curînd înăbuşită, proprietăţii moşiereşti asupra pă- I: rn./« r*
ţi» Spre dimineaţă, toate operaţiunile mîntului; introducerea controlului !■'
V"
ţr, plănuite erau terminate. Răminea lua- muncitoresc asupra producţiei; con r-j (
L rea Palatului de Iarnă, unde sub paza struirea unui stat socialist proletar. >1
[!i iunkerilor se afla guvernul provizoriu Vladimir îlici Lenin şi-a terminat
L- burghez. cuvîntarea spunînd:
î . In dimineaţa zilei de 25 octombrie
— Trăiască Revoluţia Socialistă
Mondială ! (Desen de P, VASILIEV).
