Page 29 - Albina_1959_04

de V. KARPINSKI întreaga zi de 26 octombrie a fost pentru
membru al P.C.US. din 1898
LEBEDEV: Ei au /ost la Lenin
ÎS B K T £ * 3 e rc 3 ^ V C n :.3 S E '& * i5
de SERGHEI VASILIEV
t,., .iţi, ecou nestins străbate,
ji cîmpuri, iazul neclintit 1...
cîndva, în vremuri zbuciumate,
:u Krupskaia-au poposit,
iri fost-au, judece oricine!
prin tară foametea de ani
eirau Rusia în ruine,
u zări, puhoaie de duşmani,
la sate ? Pita — o felie I
:, nici sare! Chin — de necuprins:
te, molimi, sărăcie I
tr-o izbă, lampa s a aprins!...
Lenin ! Iată-1, cum păşeşte,
r-o sală-n tinda de pămînt
indeţe pe ţărani priveşte
ă-ziua“ — spune surîzînd !...
i şi izbă şi zăpadă J
at la sfat. Ca fraţii au vorbit!
jsese Lenin prin ogradă
ubeu din raze împletit!
Ilici: „Vrăjmaşu-ntîi, din cale
turăm 1 Şi o veni o zi,
m aprinde-n Rusia — centrale
:e sat lumini vor străluci !
1 Curînd 1 Curînd ! Pieri-va lampa J
mai bun prin sate-om făuri
, atunci, avea-vom, multă stambă,
îri de otel, tractoare — mii !...
Dcamdată, trebuie răbdare,
i mai tine viforul turbat!“...
tărănci, ca-n sărbătoare
tau cu chipu-nseninat.
[ trece în folosinţa tuturor celor care îl muncesc. Veneau către soviet de dimineaţă,
trecură toamne multe-apuse.
enit pe cîmpuri — primăveri !
cîndva, Ilici la sfat stătuse
părea că toate fost-au ieri. r;
i ce cuvîntase el, fierbinte,
os, prin anul ‘20
>tuit 1 S-o-nfăptui-nainte!
t cu punct 1 In fata lumiintregi 1
\l
In romîneşte , ■
de MIHAIL COSMA n aplauzele furtunoase şi ovaţiile în cinstea lui Lenin. La
bolşevici
plină de muncă încordată pentru întărirea victoriei ob­
ţinute. La orele 9 seara s-a deschis a doua si ultima
şedinţă a congresului. La această şedinţă Congresul a
ascultat rapoartele despre pace. despre pămînt. despre
guvernul sovietic.
Raportul despre pace a fost prezentat de V. I. Lenin.
Congresul nu-1 văzuse încă pe Vladimir Ilici. De îndată
ce preşedintele congresului a rostit numele drag. prin
saJă trecu un vîrtej neaşteptat: intr-o clipă întregul con­
gres era în picioare, exprimîndn-şi vijelios buouria. Iar
Vladimir Ilici aştepta pe tribună să se termine ovaţiile.
Apoi, trecu la citirea Decretului (Legii) despre pace.
Conţinutul lui de bază este urm ătorul:
Guvernul sovietic propune tuturor popoarelor aflate în
luptă şi guvernelor lor să înceapă imediat tratativele
priviioare la o pace dreaptă, democratică, adică Ia o
pace fără acapararea pămînturilor străine, fără alipirea
silită a altor naţionalităţi şi fără plata vreunui tribut de
război.
In acelaşi timp, guvernul sovietic declară că este de
acord să discute şi diferite alte condiţii ale păcii.
Guvernul sovietic înlătură diplomaţia secretă şi în ceea
ce îi priveşte exprimă hotărîrea fermă de a duce tratati­
vele cu totul deschis, în fata întregului popor. Guvernul V. I. Lenin printre delegatele primului Congres al munci­
sovietic va trece imediat la publicarea completă a acor­ toarelor pe întreaga Rusie.
durilor secrete încheiate de către guvernul moşierilor şi (Desen de P. VASILIEV)
ah capitaliştilor din februarie pînă în 25 octombrie 1917.
•*? Guvernul sovietic pro­ — Sute de ani ţăranii
pune tuturor guverne­ au luptat pentru pămînt
lor şi popoarelor ţărilor vărsîndu-şi sîngele pen­
aflate în luptă încheie­ tru el. Şi iată-1 în sfîr-
rea imediată a armisti­ şit în mîinile noastre 1
ţiului pe termen de cel
puţin trei luni. In numele alegătorilor
In cuvîntul său de în­ i n o D E i n c i mei, transmit salutul si
cheiere, Vladimir Ilici recunoştinţa fată de to­
a dat o explicaţie ex varăşul Lenin ca cel
trem de importantă privitoare la faptul cum trebuie mai dîrz apărător al ţăranilor săraci.
înţeleasă în sensul nostru, puterea statului. Discursul ţăranului a fost urmat de o avalanşa de f
„Puterea în concepţia burgheză. — spunea el, — reJ ovaţii.
prezintă forţa care sileşte masele să meargă orbeşte la In continuare, la ordinea de zi. Congresul^ a pus pro­
măcel, supunîndu-se ordinelor guvernelor imperialiste. blema formării guvernului sovietic. S-a hotărît că con;
Burghezia consideră că un stat este puternic numai ducerea treburilor de stat se încredinţează comisiilor ai il
atunci cînd el poate prin toată capacitatea aparatului căror preşedinţi constituie Sovietul ^Comisarilor Poporu­ 1 <"
său de stat să arunce masele acolo unde vor guver­ lui — guvernul muncitoresc ţărănesc. El trebuie sa
nanţii burghezi. lucreze în strînsă legătură cu organizaţiile de masa ale
T -- 1 Concepţia noastră despre putere e alta. După părerea muncitorilor, ţăranilor, soldaţilor, marinarilor, funcţio­
noastră, statul este puternic prin conştiinţa maselor. EI narilor. Ca preşedinte al Sovietului Comisarilor Poporu­
este puternic atunci cînd masele ştiu totul, pot judeca lui a fost ales V. I. Ulianov (Lenin).
La orele 5 şi 15 minute, în dimineaţa zilei de 27 octom­
despre tot şi acţionează în totul în mod conştient". brie cel de al doilea Congres al Sovietelor pe întreaga
Cu o însufleţire uriaşă Congresul a adoptat Decretul Rusie, s-a încheiat în sunetele Internaţionalei şi cu /
lui Lenin. Ordinea şedinţei n-a fost respectată. Dele­ exclamaţiile:
gaţii s-au amestecat cu membrii prezidiului. Răsunară
sunetele puternice ale Internaţionalei. Apoi în tribună — Trăiască Revoluţia!
— Trăiască Socialismul 1
urcă unul din delegaţi şi spuse:
— Propun să-I salutăm pe tovarăşul Lenin ca autor
al Decretului pentru pace, ca luptător dîrz şi conducă­
tor al Revoluţiei muncitoreşti-tărăneşti victorioase 1
Răsună un puternic „UraJ" Stînd în picioare. Con.
greşul l-a ovaţionat multă vreme pe Lenin.
Iar apoi, cînd telegraful a transmis în întreaga tară
Decretul lui Lenin despre pace. oamenii plîngeau ascul-
tîndu-| şi citindu-1.
Preşedintele anunţă trecerea la cel de al doilea punct de VLADIMIR ALTIRŢEV
al ordinei de zi — pămîntul. Pe tribună, apare din
nou Lenin şi Congresul îl salută îndelung.
Vladimir Ilici spune:
„Crima a fost comisă de către acel guvern care îmi amintesc, în vremi de mult apuse.
astăzi este înlăturat şi de către partidele împăciuitoriste In satul depărtat cu izbe mici,
ale menşevicilor şi ale „socialiştilor revoluţionari" care învăţătorul într-o zi aduse
sub diferite motive tărăgănau rezolvarea problemei In ramă simplă, chipul lui Ilici-
agrare şi prin aceasta au dus tara la ruină şi la răscoala
ţărănească... Guvernul revoluţiei muncitoreşti-tărăneşti Nu ca să-l pună în perete-acasă
în primul rînd trebuie să rezolve problema privitoare
la păimînt"... Cei din oraş portretu n dar i-au dat.
Ci-n sală la soviet, sub grinda joasă
In continuare, Vladimir Ilici a început să citească în
fata Congresului Decretul despre pămînt. In punctul al Să stea mereu, să-l ştie-ntregul sat.
patrulea al Decretului se spune că pentru conducerea
realizării marilor transformări agrare trebuie să slu­
jească pretutindeni mandatul ţărănesc. întocmit pe baza Părea că-n jur lumina-ntr-una creşte,
a 242 mandate ţărăneşti locale. Că sala mică s-a lărgit şi ea.
Delegaţii sovietelor de ţărani, care erau de fată la Iar el zîmbind sub sticlă părinteşte,
Congres, erau zguduiţi. Timp de opt luni de zile „socia­ încrezător în fata lui privea.
liştii revoluţionari" i-au purtat pe ţărani de nas. promi-
tîndu-Ie rezolvarea problemei agrare. Si Lenin a rezol-
vat-o dintr-odată I Si încă cum a rezolvat-o: pur şi $i steagul purpuriu stătea alături.
simplu a luat mandatul ţărănesc despre pămînt şi a Prin geam lumina picura încet
I propus transformarea lui în lege I Şi mulţi intrau pe uşa dată-n lături
— Acesta este într-adevăr un conducător al poporu­ Grăbiţi să vadă chipul din portret.
lui 1 Iată omul nostru I — vorbeau ţăranii între ei.
Care este conţinutul de bază al „Mandatului ţărănesc
despre pămînt" ? Stăteau copii, bătrîni umplură casa
Dreptul proprietăţii private asupra pămîntului se înlă­ Sosind în ne-ntreruptul lor alai...
tură o dată pentru totdeauna. Atunci, de mult. aproape-n toată plasa
întregul pămînt. oricui ar aparţine, se transformă fără Un alt portret pesemne nu găseai.
drept de recompensă într-un bun al întregului popor şi
întregul subsol: minereul, cărbunele, petrolul, sarea Se-ngliesuiau în tindă aşteptînd
etc. — precum şi pădurile şi apele care au o însemnă, Şi se-nlrebau cam cum o fi la fată
tate pentru întregul stat . trec în folosinţa exclusivă a
statului. Cel ce le-a dat ţăranilor pămînt3
In încheiere. Vladimir Ilici a spus1
„Principalul este ca ţărănimea să capete siguranţa Apoi tăcuti, priveau cu cuşma-n mînă
fermă că moşieri la tară nu mai sînt. ca ţăranii să-şi Şi ore-n şir mereu să-l fi privit
rezolve singuri toate problemele, să-şi aranjeze singuri Cam suflet pururi viu să le rămînă
întreaga viată". Părintele şi dascălul iubit!
Decretul despre pămînt a fost adoptat de către toate
voturile în afară de unul singur, cu opt abţineri, în In romineşte
de M. DJENTEMIROV
tribună, a urcat un bătrîn delegat din gubernia Tver
care a spus : tt.