Page 3 - Albina_1959_04
P. 3
fermele zootehnice, apoi plan
Iul de legume, atelierele efcc. Dar
taţiile de pomi şi vie, grădina
nici ramurile vechi n-au stat
pe loc. In sectorul culturilor
tehnice, sorturile au fost lăr
leacul St 1 gite, treeîndu-se la cultivarea
macului şi a tutunului ; în
Colectiviştii din Sarichioi ţi soţiei şi mai am şi alte obli sectorul cerealelor, pe lingă
neau adunare generală. gaţii la întreprinderea pisci porumbul boabe, care an de
In adunare se făceau soco colă..,* an ocupa hectare tot mai
teli şi se rosteau cifre la care, Aşadar, Terentie se apropia multe, s-a trecut şi la cultiva
pînă mai an, nu se gîndise ni de colectivă, dar mai stătea în rea porumbului furajer, a tri
meni. Colectiva luase fiinţă cumpănă. Ax fi vrut să amine, foiului, lucernei şi a altor nu
abia în 1957. Aşadar, la Sari să mai aştepte cumva, să mai treţuri trebuincioase puternicu
chioi se făcea primul mare bi vadă... lui sector al zootehniei, care
lanţ, se cîntăreau întîiaşi dată Un activist de partid i-e a- între timp ajunsese să numere
roadele muncii în comun. Pen mintit atunci că belşugul nu peste 2.500 de capete. Atelie
tru plinătatea cifrelor cuprinse se poate clădi pe îndoieli şi rele — de tîm.plărie, rotărie,
în darea de seamă a preşedin aşteptări. fierărie, mecanică — şi gate
telui Terentie Susai, munciseră — Iată, vecinii voştri din rul au fost de mare folos gos
umăr la umăr toate cele 830 Ceamurlia de Jos şi-au alcă podăriei la construcţiile care
de familii din comună înscrise tuit colectiva încă din 1949. le-a ridicat : trei grajduri a
în gospodăria colectivă. Iar Gospodăria lor a ajuns milio cîte o sută de capete, o îngră-
frăţia, munca laolaltă, le-a a- nară. Voi ce mai aşteptaţi ? şătorie modernă pentru 1.200
dus putere, belşug. Şi uite că acum oamenii de porci, o maternitate pentru
— Am obţinut — arăta pre voiau să-l aleagă preşedinte I o sută de scroafe, un saivan
pentru 1.200 ovine, două puier-
şedintele — 493 tone de cerea Se încredeau în el, în pricepe niţe a 500 capete, trei silozuri,
le... 245,4 tone de floarea-soa- rea lui. Ce-i de făcut ? din care unul turn, în capaci
relui şj in de ulei... 35 tone de Ermifov, activistul, se afla şi tate totală de 70 vagoane, ga
borceag... 581 tone de po* el în sală. A zîmbit şi i a raje, magazii, pătule etc.
rumb... am făcut 230.000 litri spus : In 1950, la suta de hectare
de vin... cele patru brigăzi pis — Nici nu bănuiam că eşti 8era gospodăriei agricole colective din Oriişoara, regiunea revenea un fond de bază de
cicole ne-au dat 182.573 kg. atît de cunoscut aici la tine. Timişoara aduce mari venituri colectiviştilor. 38,900 lei, iar în 1958, numai
da peşte... gospodăria noastră Fă cum crezi... Dacă nu pri
a vîndut statului produse în meşti, oamenii se vor gîndi că după 8 ani, el a ajuns la
valoare de peste un milion şi cererea ta de înscriere n-ai 245.800 lei, adică
jumătate de lei... făcut-o din toată inima. la o creştere de
ori
şapte
peste
La Sarichioi, comună cu — Bine, dar ştii ce am scris sau la o sumă to
multa terenuri calcaroase, bă în cerere... tală de aproape
— Fă cum ştii. Chibzuieşte.
tute adesea de secetă, aseme Oamenii pe tine te vor ca pre cinci milioane lei.
nea cifre nu mai fuseseră po I f c â w ş c e L
menite pînă atunci. Auzindu- şedinte. Iar după cifra în
le, oamenii se simţeau bucu — Şi cu soţia... cu celelalte scrisă în plan. Ia
roşi şi mîndri. In mintea obligaţii... ce fac ? sfîrşitul anului
fiecăruia, se înfiripa gîndul : — Soţia se va mîndri că are 1959 la suta de
—• Putem face şi mai mult I Un bărbat ca tine. Cît despre Satul şi-a lărgit vatra. cocoşilor, de intraseră neves hectare va reveni un fond de
rest, o să te descurci. De asta
Aici, în aceste vile, trăiesc
tele la griji. După vorba lui
Putem aduce în viitoarea dare sînt convins. colectiviştii. Iar dacă omul şi-a Hantzi-baci, „decanul" şahişti bază de 314.000 lei. Cum vor
face colectiviştii din Sîntana
de seamă cifre şi mai pline ! Terentie şi-a rotit privirile putut face asemenea mîndreţe lor din gospodărie, concursul a şi acest salt? Prin lărgirea avu
In oamenii pînă mai ieri le prin sală. Artiom Tit, Calistrat de locuinţă, se înţelege că îi consacrat nu mai puţin de 12 tului obştesc, sporirea produc
gaţi de micile lor gospodării Pahom, nevasta lui Ablai, » dă mîna să-şi cumpere şi mo „matadori", unul mai as decît ţiei la hectar, reducerea preţu
individuale, un singur an de lui Ceapura... se uitau între bilă, şi radio sau difuzor (co celălalt j pe contabilul Ion Ne lui de cost pe produs şi altele.
muncă in comun semănase în bător la el. muna este radioficată) şi multe gru, pe brigadierii Ludovic O- In prezent kilogramul de carne
credere deplină în forţa fami A primit. Şi s-a înscris apoi altele. Cît despre cămara co lah, Emil David, Tudor Gli- de porc îngrăşat îi costă cei
liei colectiviste, semănase în toată lumea. Colectivei i-au lectiviştilor dan Sîntana, ce să gor, pe inginerul agronom Ion mult 6,70 lei, iar litrul de lapte
drăzneală. Pofta vine mîncînd, dat numele de „Drumul lui mai vorbim. Slana de-o palmă, Cocon, pe achizitorul Martin
şi oamenii voiau ca primele Lenin“. Terentie a ştiut să răs pita albă ca laptele, din făină Cramer şi încă pe alţi şase. de vacă sub un leu. Se vor stră
dui însă să reducă şi mai mult
lor succese să fie urmate în plătească din plin încrederea de grîu curat, vinul şj răchia In schimb, la biliard tare este preţul de cost în zootehnie,
1959 de altele şi mai mari. pe care i-au arătat-o oamenii. nu lipsesc da fel. Colectivist în conducătorul de atelaje Lazăr printr-o mai raţională folosire
Preşedintele, Terentie Susai, A muncit cu pasiune şi price opinci n-ai să ntilneşti. Relicve Samson. Gît despre fotbal, ce a concentratelor, înlocuirea lor
candidat de partidi arăta : pere. ale acestor încălţări de epocă, să vă mai spunem, dacă pînă cu furaje siloz şi prin alte me
— In ’57, am semănat în Aşa a fost. Iar acum, în a- ce-i drept, poţi găsi dacă te în- şi ţîncii de la cămin îşi au tode ştiinţifice. De altfel, pen
pripă, cu mîna, 400 hectare cu oeeaşi sală, ÎI ascultă şH pri cumenţi să cotrobăieşti prin un „interii" şi „înaintaşii" lor... tru anul acesta ei prevăd să
grîu. Acum, am pus cu maşina vesc aceiaşi oameni. Şi totuşi, gherele unor poduri. Unui co De-i meci mare la Arad, picior scoată numai din sectorul
grîu pe 720 hectare. Insămîn- sînt alţii. Parcă mai înalţi, lectivist din Sîntană nu-i stau de fecior nu prinzi in sat. încă zootehnic un venit bănesc de
ţările le-am terminat cu două mai frumoşi, mai cutezători. bine şi nu-i fac cinste decît din zori autocamioanele co 1.800.000 lei, adică de două ori
luni mai devreme decît în Uite-l pe Artiom Tit. Acum cizmele sau bocancii. Anul lectivei, pregătite de drum, îşi mai mult ca anul trecut. Ace
toamna lui ’57 | Muncind bine, e brigadier şi se pregăteşte să trecut, la magazinele coopera aşteaptă pasagerii. Umblă zvon leaşi calcule, aceleaşi preve
vom ayea şi noi maeştri ai re vorbească despre plantarea tivei, s-a vîndut încălţăminte prin sat că anul acesta cei ce deri sînt şi pentru celelalte
coltelor bogate. Avem pămân viţei de vie pe 400 de hectare în valoare de peste 900.000 lei- sînt fruntaşi în muncă vor fi sectoare.
turi nisipoase şi ne-am mul de nisipuri. Femeile nu numai că nasc trimişi la Arad, la meciuri sau ★
ţumi şi cu o tonă la hectar. Uite-l şi pe Ceapura împreu la casa de naştere, dar pri la teatru, nu cu autocamionul, Dacă stai, de vorbă cu colec
Dar dacă vom scoate o tonă şi nă cu nevastă-sa. Au făcut mesc chiar şi ,concediu". Cu ci cu „Pobeda" cea nouă pe tiviştii despre viaţa lor de as
jumătate, vom avea 36 de va vreo 600 de zile-muncă şi au o lună de zile înainte de so care gospodăria şi-a cumpă tăzi, pe scurt, îţi vor spune:
goane în plus... primit produse în valoare de roc, li se dă scutire de lucru, rat-o la începutul lui ianuarie. „Am ajuns ati milionari. Sîn-
Sala fu străbătută de un 21.000 lei. Uite-I şi pe Ablai, iar îndată după naştere un a- „Eh, tu viaţă!.. De-ai putea tem ştăpîni peste o avuţie cum
freamăt. Colectiviştii încuviin cel cu aproape 500 de zile- jutor egal cu numărul zilelor- fi luată d-a capu' !...“—îl auzi nici prin vis nu ne era dat să
ţau, cu un murmur general, muncă. S-au ţinut de cuvînt: muncă pe care colectivista le-a oftînd pe moş Anton Kerner vedem. Am suit sus, spre cul
chibzuind totodată ce propu au muncit bine. Iar acum, pe făcut în ultimele două luni şi cei de-o seamă cu el. Asta me, spre lumină, dar nu sin
neri să facă la discuţij pentru semne că socotesc în gînd cu înainte de concediu. Au creşă nu pentru că dumnealor, bă- guri, nu numai prin puterea
îmbunătăţirea muncii în gos cît va creşte valoarea zilei- sezonieră şi cămin de copii trînii, ar fi lăsaţi fără ajutor. noastră. Şi ăsta-i lucru de
podărie. Privindu-i şi ascnltîn- muncă — peste cei 30 de lei deschis tot anul. Au club cu Despre aşa ceva nici vorbă. seamă. De aceea, niciodată nu
du-i, preşedintele îşi reaminti din primul an — în toamna săli de şah, de biliard, bibliote In gospodărie bătrînilor li se vom da uitării îndatoririle
într-o clipită de o altă adu lui 1959 cînd sectorul zooteh-. dă ajutor din fondul de 2 la noastre faţă de fraţii noştri
nare ţinută în aceeaşi sală... nic va număra 40 de vaci cu că şi cinematograf — unde de sută. Şi nu aşa, o dată pe an. muncitori din industrie şi din
Cîtă deosebire ! Nu se pu lapte şi 47 de scrofiţe ? două ori pe săptămînă rulează Ajutorul ce li se cuvine este S.M.T. Căci fără sprijinul lor
...Colectiva are lanuri întinse
tea înţelege om cu om. Venise de grîu, ca nişte mari covoare film. Corul lor pe patru voci fixat la un număr de zile-mun- cu greu am fi putut răzbi.
aproape tot satul, ca şi acum, numără 40 de persoane, iar că, fiecare primind avans în Noj ne străduim ca an de an
dar ce hărmălaie ! Toţi vor de un verde fermecător. Nici brigada art;stjcă de agitaţie, cu bani sau în natură, ori de cîte să vindem statului mai mult
odată nu s-a văzut un grîu
beau, întrebau. In unele între atît de frumos pe cîmpurile ori se împarte şi celorlalţi co grîu, porumb, carne, lapte,
bări se ascundea o urmă de dintre Sarichioi şi Zebil. e alt programele ei satirice şi muzi lectivişti. Oftează moş Kerner sfeclă de zahăr şi floarea-soa-
îndoială, de teamă chiar. Frica fel şi griul. Şi oamenii sînt cale, şi-a cîştigat simpatia una după tinereţea în ani, pe care relui. Anul acesta am şi con
do ceva nou. Căci se punea alţii de cînd învaţă aritmetica nimă şi o autoritate indiscuta tare mult ar fi vrut s-o aibă în tractat peste 465 tone cereale,
alunei problema înfiinţării co aceste vremuri. Nepoţilor de 100.000 litri lapte de vacă,
lectivei. Sarichioiul rămăsese belşugului în această colecti bilă. Nici formaţiile de dan azi le cresc gusturile şi preten 110.000 kg. carne, 3.000 kg.
vă care deşi nu e fruntaşă pe
în urma multor comune dobro suri, teatru şi cele sportive nu ţiile de la o zi la alfa : cine lină şi 1.000 kg. brînză de oaie
gene. regiune şi nici pe raion, con sînt mai prejos. matograf, sport, excursii. Unul etc. Statul ne dă un preţ bun,
Unii spuneau că va fi greu. firmă şi ea superioritatea marii Ce pasionant a fost concursul vrea să aibă biblioteca sa, de care sîntem mulţumiţi. Vom
Alţii că ar fi cu neputinţă, că gospodării socialiste asupra de şah intercomunal din iarna altul să-şi cumpere acordeon. lua pentru ceea ce am con
celei individuale.
oameni; sînt răspîndiţi, că lu Nu le mai ajunge colţul roşu, tractat, peste 5.700.000 lei. Asta
crează fiecare încotro, aci la trecută !... Unele partide ţineau vor club şi ia casa de la Mo- ne va înlesni să putem da la
cîmp, aci la pescuit pe Razelm, Z. VLAD1MIR pînă după al doilea cintat al neasa, la vila aceea de la poa ziua muncă, numai în bani, cîte
la lucrări de hidroameliora- lele brazilor, ridicată mai an 1G lei. Socotiţi şi dvs. acum
ţiun; în Deltă, pe şantiere. de gospodăria colectivă, pentru cu ce inimă vin la muncă ai
Cum să-i aduni într-o familie, ca oamenii lor să aibă unde lui Franeisc Makert, bunăoară.
cînd sînt atit de fărîmiţaţi şi trage 10—14 zile aer tare în An de an oamenii aceştia
împrăşt'aţi prin însăşi firea plămîni. vrednici fac în medie peste
atîtor îndeletniciri ? Cine să-i ★ 600 de zile-rtluncă. Să zicem
conducă ? După inaugurare, acum a- că vor avea şi în acest an la
Despre toate astea se discu proape zece ani, gospodăria co vreo 650—700 zile-muncă. Nu
ta cu aprindere. In cele din lectivă „Viaţa Nouă" din Sîn mai bani ei vor lua aproape
urmă, s-a auzit un cor de gla tana, raionul Criş, avea 35 de 12.000 lei.
suri : familii, 169 de hectare de ?ă- Contractind cit mai multe
— Dacă facem colectivă, să-l mînt, 10 cai, 10 căruţe şi nici cereale şj produse animale cu
numim ca preşedinte pe Te o construcţie. Neavînd anima
rentie Susai I le de producţie în gospodărie, statul — spune tov. Goina Gh.
Propunerea îl pusese în mare au cultivat numai cereale. Dar preşedintele colective' — ne
încurcătură pe actualul preşe iată că Goina, preşedintelte facem datoria noastră de frate,
dinte Abia se hotărîse să facă lor, trimis fiind de stat să ajutăm economia naţională,
cerere de înscriere. Se gîndise vadă cîteva colhozuri din punem umărul la întărirea te
luni de zile pînă s-o iscălească
şi s-o înmîneze comitetului de Uniunea Sovietică, s-a întors meliei regimului nostru demo-
iniţiativă. Cererea suna astfel : cu un carnet plin de îhsem Crat'-popular, iar în acelaşi
„Eu, Terentie S., mijlocaş, nări. La un an după această timp îi legăm şi mai strîns Re
rog să fiu primit în gospodă călătorie de seamă, pe lingă Colectivişti de gospodărie, pen
ria agricolă colectivă cu tW
pămîntul ce-1 am,'.. La muncă cereale au început să pună' şi tru că an de an veniturile
însă nu voi putea ieşi decît Colectiviştii din Negru Vodă vor planta în acest an încă 14 plante tehnice ca sfecla- de cresc tot mai mult"
în luna august. Pînă atunci, hectare' cu vi(ă de- vie: Ca acestea via colectiviştilor se va zahăr şi floarea soarelui.
trebuie să văd de sănătatea mări la 28 hectare. Culturilor tehnice le-au urmat ELENA CALIN
