Page 30 - Albina_1959_04

UUULBJLflJUUUUb'
GALA GALACTION

80 de ani
de la naşterea lui

Gala Galaction a împlinit vîrsta de
80 de ani.
Ridicat din popor, cu inima şi qîn-
dul mereu alături de „cei mai mul/i,
cei mai buni, cei mai nedreptăţiţi...".
Gala Galaction a militat pentru ri­
dicarea omului simplu la o viaţă
mai demnă şi mai bună.
Cronicar al veacului său, maestru
al limbii literare, Gala Galaction a
oglindit în operele sale mai ales fră-
mîntări caracteristice din societatea
de ieri, contradicţii ale acestei socie­
tăţi, luînd întotdeauna partea celor
oropsiţi şi umiliţi.
Abordînd probleme sociale şi mo­
rale ale timpului, scriitorul a mili­
tat pentru zămislirea unei alte lumi,
mai bune, deşi nu întotdeauna în­
trevedea căile de acţiune. In cuvinte
simple, dar cutremurătoare, a biciuit
putreda morală burgheză care schi­
lodeşte omul, aducîndu-1 în rînd cu
vieţuitoarele necuvîntătoare, a con­
damnat cu asprime orinduielile so­
cietăţii bazate pe exploatare. Soarta
ARDULAEV MIHAIL GUSEIN OGU „Lumini la Mingheciaura" (pictură) tinărului ţăran Constantin Fierăscu
— eroul nuvelei „Gloria Constantini"
? JUUUJUUUULSUUUUUUUJUU^^ demonstrează convingător urmările
dezastroase pe care le are goana
după avere.
Activitatea literară şi-a început-o,
publicînd în „Adevărul ilustrat" schi­
ţe şi povestiri, care reflectă — prin
mesajul lor umanitar — contactul
autorului cu mişcarea socialistă. Co-

Despre imensele posibilităţi alf dincolo de Moscova şi în apropiere nu se mai putea aştepta ciobanul E-
construcţiei socialiste în patria de munţii Lfrali, lărgirea suprafe­ gor Priahin a pierdut toate oile ce
lui Lenin, despre trecerea trep­ ţelor cultivate cu sfeolă de zahăr i au fost încredinţate. Durerea omu­
tată spre comunism, s-a vorbit şi construirea a zeci de noi fabrici lui a fost imensă. S-a îmbolnăvit, a
pe larg la cel de al XXI tea Con­ de zahăr, sporirea excepţională a căzut la pat şi nu voia să se mai ri­
gres aJ P.C.U.S., intrat îrn istorie recoltelor de bumbac, cartofi, le­ dice. Mai bine moartea, decît o ruşi­
cu numele de Congresul Construc­ gume, ceai, portocale, struguri, fruc­ ne ca asta! Să se prăpădească din
torilor Comunismului. S-a subliniat te de tot felul şi încă atîtea altele. cauza lui o avere obştească de zeci
atunci în toate cuvîntările că cheză­ Istoria poporului sovietic a dove­ de mii de ruble! Degeaba i se ex­
şia, temelia de granit a tuturor rea­ dit de atîtea ori că tot ce-şi propun plica de către toţi cei din jur că
lizărilor trecute şi viitoare, sînt oa­ comuniştii se realizează. Aşa va fi nu e de vină, că nu putea să pre­
menii sovietici, oamenii conştiinţei şi de data aceasta. Confirmarea o vadă un ger at-ît de întârziat; Pria­
socialiste, căliţi şi educaţi de găsim, printre altele, şi în noile ro­ hin nu voia să asculte pe nim eni:
partid, oamenii datoriei şi ai cura­ mane sovietice. Citind, spre exem­ „mie mi s au încredinţat oile, eu
jului, care ştiu că nimic nu este plu, romanul „Frământări" al lui trebuia să le păzesc". Atunci toţi
mai scumip în viaţă decît munca Feodor Partfiorov, înţelegi că che­ ciobanii colhozului, rupînd din eco
pentru binele patriei şi umanităţii, zăşia îndeplinirii uriaşului plan de nomiile şi premiile lor, au refăcut
oameni gata oricând să nu precupe­ ridicare rapidă a agriculturii în turma lui Priahin. Omul a fost
ţească nici un efort pentru triumful Uniunea Sovietică sînt oamenii, salvat prin dragostea şi grija celor
definitiv al libertăţii şi demnităţii, gospodari pricepuţi, pasionaţi, ca din ju r!
al comunismului ! Inokenţi Juk, preşedintele colhozu­ Iată oum sînt acei pe a căror Gala Galaction
Stas 9 S 8.9.PJL^UUUUUUiLSLO-iUU&g-fiJUUJULO_fLSULlLiULfUUUUULiL^^
Despre aceşti oameni povestesc lui „Gigant" de lingă Volga. Omul voinţă de granit se bazează reali­ văzut de Tudor Arghezi
numeroase lucrări noi ale literatu­ acesta ursuz, negricios, dintro bu­ tatea planurilor sovietice. Scriitorii
rii sovietice. In cinstea celui de al cată şi sprinten la minte, a reuşit ni-i descriu în cele mai diferite pe­ laborează apoi la revistele vechiului
XXi-lea Congres al P.C.U.S. au a- prin mobilizarea colhoznicilor ca în rioade şi situ aţii; în anii primelor său prieten N. D. Cocea — „Viaţa
socială", „Facla". In această perioa­
părut noi romane, nuvele şi poves­ gospodăria lor să nu se irosească reconstrucţii, pe pământurile desţe­ dă, Gala Galaction brăzdează adine
tiri remarcabile. Iu ele autorii îm­ nim ic! Nici rezidurile de la presa lenite, muncind în spatele frontului pe ogorul literelor, creînd opere de
părtăşesc lumii noile fapte eroice de ulei, nici măcar apa murdară oe în timpul războiului. De peste tot un viguros realism precum „Copca
ale oamenilor sovietici. In romanul chipurile inspirate ale comuniştilor Rădvanului", „De la noi la Cladova",
lui Kooetov, „Fraţii Erşov“, Platon, se scurge după spălarea linei. Sub aduc acelaşi mesaj : nimic nu poate „Lingă apa Vodislavei", „La Vulturi"
reprezentantul ceil mai vîrstnic al conducerea sa colhozul a construit sta în calea celor hotărâţi să cuce­ etc. In sufletul său ales s-au ciocnit,
acestei familii de metalurgişti în a o centrală electrică, o moară, o fa. rească pentru umanitate culmile de multe ori, dureros, două atitudini:
treia generaţie, deşi bătrân, avînd brică de biscuiţi, o cărămidăirie. comunismului. împăcarea cu destinul şi lupta pentru
schimbarea lui. Realitatea însă a fost
toate drepturile la pensie, continuă In acest colhoz s a petrecut întro De bunăseamă viaţa pe care o mai puternică şi evenimentele vremii
să lucreze la furnale pentru a primăvară următoarea întîm plare: descriu scriitorii sovietici nu cu­ l-au ţinut mereu alături de popor,
mări productivitatea lor. El nu din cauza unui ger năpraznic, oare prinde din capul locului numai vic­ credincios idealurilor tinereţii sale.
caută muncă mai uşoară ci, este a lovit ca din senin, cînd nimeni torii şi bucurii. Dimpotrivă, cu­ In 1919, după victoria Marii Revo­
întotdeauna primul acolo unde noaşte şi greutăţi, amărăciuni vre­ luţii Socialiste din Octombrie, ală­
greutăţile sînt mai mari. In aceeaşi melnice. Aşa se întîmiplă, de pildă, turi de alţi scriitori, Gala Galaction
uzină, lucrează şi inginera Kozu. în romanul „Frământări" cînd un salută cu entuziasm, în articole în­
kova, o femeie puţintică la trup, dig de pe urma căruia aveau să fie flăcărate, reunite în volumul „O lu­
slăbuţă, cu faţa copilărească. Are irigate sute de hectare de părnînt, me nouă", instaurarea puterii mun­
citorilor în vechea Rusie pravoslav­
posibilitatea să se mute la Moscova este ameninţat deodată de stihia nică ; critică vehement orînduirea
şi să capete acolo o slujbă „curată11, deslănţuită a apei. In alte situaţii, burgheză, cheamă pe slujitorii lite­
bine plătită. Refuză categoric. Locul greutăţile sînt pricinuite de unii relor să se înroleze sub flamura
meu — spune ea — e aici, lingă oameni, de acei oameni în sufletele idealului socialist, cerîndu-le să dea
furnal, printre muncitori. Şi tocmai cărora s-a mai păstrat ceva din ve­ o „literatură pentru cei mulţi şi dor­
pentru că e mereu la post, face o ninul ideologiei burgheze, care pun nici".
propunere remarcabilă de raţiona­ interesele lor deasupra intereselor Deşi apropierea scriitorului şi pu­
lizare a muncii prin care se aduc colectivităţii. Dar atât greutăţile pe blicistului militant la idealul socia­
ţării economii de milioane de care le mai ridică natura, cît şi lismului nu era întemeiată pe o con­
ruble. Romanul „Fraţii Erşov" e obstacolele ivite din cauza diversiu­ cepţie ştiinţifică, el a chemat totuşi
plin de figuri de oameni pentru nilor nemernice a cîtorva lepădă­ alte vremi şi a întrevăzut apropiata
oare munca, activitatea obştească, turi, sînt date în lături prin încor­ victorie a clasei muncitoare : „Pro­
letariatul rominesc merge înainte în
frământarea continuă de a realiza darea eforturilor omeneşti, m (Idili­ cete de sute de mii de oameni, spre
încă şi încă ceva pentru oameni, zate de partid. Viaţa nouă, bucuria, teiul precis şi sigur. Biruinţa este de
constituie viaţa însăşi, raţiunea şi sănătatea, morala comunistă — partea lor".
scopul existenţei lor. înving. In operele sale din această perioa­
La Congresul al XXl.lea s-a Citind noile romane şi povestiri dă, romanele „Roxana", „Papucii lui
vorbit foarte mult despre agricul­ sovietice te umpli de -mîndrie pen­ Mahmud", „Doctorul Taifun" — deşi
tură. Angajamentele pe care şi tru om. Este nespus de mîndru şi îmbibate de spirit religios. Gala Ga­
le-au luat delegaţii pe baza discu­ puternic să faci parte din acelaşi
tării planului de şapte ani, î,n mii lagăr al socialismului în care Iu laction militează pentru unele idei
şi mii de adunări populare, sînt crează asemenea eroi ca Platon Er înaintate, democrate.
intr.adevăr uluitoare: milioane de şov, Iskra Kozakova, Adam M orav Ce! ce a stat toată viaţa sa pe po­
heotare de pământ cucerite pentru inokenţi Juk, inginerul Belurev etc ziţiile demnităţii, progresului şi uma­
j om, creşterea vertiginoasă a recol- in cu.rind, romanele acestea vor nităţii, saluta fericit actul victoriei
o telor, dublarea şi triplarea produc­ fi traduse în romineşte. Ar fi bine de la 23 August 1944, căci in el
ţiei de carne, lapte şi unt, în regiu­ să nu lipsească din nici o bibliote scriitorul vedea împlinirea idealului
nile care pînă mai ieri nu se ocu­ că, să le poată citi fiecare om al )° vieţii sale : triumful omului, a for­
pau cu creşterea vitelor, împinge­ ,,Constructoare din Moscova“ muncii din patria noastră. £ ţelor păcii şi luminii. Iată de ce, neo­
rea hotarului de însămi nţ are a po­ pictură de bosit, chiar din primul moment a
rumbului departe înspre nord pînă PIMENOV IURI IVANOVICI Mi HAI ÎM. | luptat cu toate forţele sale pentru
r*vTT5*Ttnnnnn smrtraTnrtnră'trb făurirea unei culturi noi.