Page 36 - Albina_1959_04
P. 36
t^OCOOCCCCCOOOCOCOOOCOOCCOOCCCCCCCGCOGCOQOOOOOOCOOOOOCXXXXXXXXXJWOOOOO
T R Ă I A S C Ă
000Q m C »aX X 5M aQ O M 33D ÎSQ 0C 0^X K X X ÎG O 03C X >i300C X X X :O 000!30000000000O fX X »30O Q
S ă r b ă to a r e a
m uncii lacrimogene şi apoi nici chiar cu
apă ale pompierilor, nici cu gaze
gloanţe şi cu tunuri adevărate,
s au gîndit să proclame această zi
drept sărbătoare oficială, adică
In calendajul ţărilor care au
scăpat de exploatarea omului de pur şi simplu o sărbătoare a armin
denilor. care să fie respectată şi de
către om şi merg pe drumul socia şcoli, şi de autorităţi. Vroiau astfel
lismului, ziua de iutii Mai eşte în să transforme caracierul de sărbă
semnată cu roşu, nu iiindcâ ar ii
ziua cine ştie cărui sfint sau arhan toare a muncii pe care o căpătase
aciaştă zi, într-unul de sărbătoare
ghel, care n-a existat nicicind, ci ca oricare alta, banală şi plicti
Lindcă această zi, de mai bine de coasă, un fel de prilej pentru pe
0 jumătate de veac, este sărbă
toarea clasei muncitoare, sărbătoa treceri burgheze pe iarbă verde.
Dar şi această şiretenie a dat greş
rea muncii. E însemnată cu roşu ca şi opresiunile anterioare. Nici cu
după cum roşu este steagul sub mitraliere, nici cu duhul blîndeţii,
care duce lupta şi pe care clasa guvernanţii reacţionari n-au putut
muncitoare îl va flutura, victorioasă, schimba caracterul de la început al
deasupra unei lumi comuniste. sărbătorii de 1 Mc1, acela de pro
Congresul internaţional al munci test al muncitorimii împotriva
torimii, ţinut la Bruxelles în 183? nedreptăţilor regimurilor reacţionare
este acel care a decis să se dea şi expresia nădejdii într-un viitor
demonstraţiilor muncitoreşti de mai bun. La o staţiune climaterică de munte. Oamenii muncii veniţi la odihnă se bucură de frunun
1 Mai un caracter de permanentă. Marea Revoluţie din Octombrie, ca naturii, cîntă şi se distrează.
Aceste demonstraţii urmau să reîm şi izbînda clasei muncitoare din ţă
prospăteze în fiecare an lupta pentru rile de democraţie populară, unde In fiecare primăvară, de 14 ani
ziua de lucru de opt ore. Căci pe au preluat puterea, au adăugat
atunci, ziua de muncă era fără li acestui caracter pe acel al unei încoace, de cînd in patria noastră
mită, pînâ la istovul muncitorului, şi imense manifestări de bucurie se sărbătoreşte liber măreţul 1 Mai,
numai salariul lui era teribil de li populară pentru victoria clasei mun păşesc şi eu la defilare în rînd cu fiu trecui £
mitat. Cu timpul, însă, ziua de 1 Mai citoare şi pentru marile ei realizări. toţi tovarăşii mei de muncă. De fie
a devenit ziua tuturor revendicărilor In ţara noastră, azi, ziua de întii care dată cînd văd fetiţele cu co
de clasă ale muncitorimii interna Mai e un luminos prilej pentru a roniţe de flori, cu fundiţe şi stegu-
leţe roşii, mă cuprinde o bucurie
ţionale. sărbători viaţa noastră nouă, liber-
Din această cauză, guvernanţii tatea clasei muncitoare, tot ce am de nedescris. Uitîndu-mă la a- zinci: „Trăiască 1 Mai, ziua frăţiei toarele fabric
exploatatori au luat cele mai severe înfăptuit. Oamenii muncii din toate ceste mlădiţe ale vieţii noi care muncitorilor din lumea întreagă 1“ unde ne-am îi
măsuri pentru a împiedica demon- sectoarele de activitate, participînd se bucură azi de viaţă, de soare, sub „Trăiască victoria muncii!' „Vrem din diferite p
aşteptînd un
stjaţiile muncitoreşti de întii Mai, la această uriaşă manifestaţie, ţin îngrijirea părintească a partidului pîine, vrem libertate 1“ împreună cu
alte fetiţe de seama mea ne jucam
oricît de liniştit s ar li desfăşurat. să prezinte ceva din frumoasele lor nostru drag, un gînd mă poartă pen pe iarbă. Dar, tocmai cînd serbarea muncitoreşti,
au venit ja
Măsurile acestea au mers apoi şi realizări. tru o clipă cu ani în urmă... grupuri de tr
mai departe : demonstraţiile de Ţărănimea muncitoare din patria ...Mă văd în ziua de 1 Mai, acum cîmpenească era în toi, au năvălit
1 Mai au fost cu străşnicie interzise. noastră, ridicată din beznele negre 41 de ani, o fetiţă plăpîndă, cu o peste noi o sumedenie de poliţişti naţi la un loc
Regimente întregi au fost scoase în ale analfabetismului, înălţată tot fundiţă roşie în păr, pierdută printre călări care, nici una nici două, au în şi împungîndi
stradă in Capitală şi oraşele mun mai mult la conştiinţa clasei noas mulţimea de manifestanţi. De dimi ceput să lovească cu vinele de bou Dar oricît
citoreşti, să patruleze din zori şi tre muncitoare cu care s-a aliat fră neaţă tatăl meu, care era pe vremea în cine nimereau : în bărbaţi. în porului să în
pînă în noaptea acestei zile. Şi to ţeşte, se alătură cu aceeaşi dragoste aceea ceferist, m-a luat de mînă şi femei şi chiar în copii. torească, ei
tuşi muncitorii au manifestat scan- şi bucurie la manifestările strălu am mers cu el in parcul Bordei, După ciţiva ani eram munci vilească pute
dind lozinci şi cintind cîntece cite din această zi. Snopi de griu, unde se adunaseră, alături de cefe toare la fabrica de ţigarete din Bucu tuturor munc
rişti, un mare număr de muncitori
reşti. Cu prilejul unei zile de 1 Mai
rea drepturile
revoluţionare. De fiecare dată in simbol al belşugului acestui pâmînt am mers împreună cu toate munci solidarităţii ci
această zi au avut loc cioc drag, se perindă la marea defilare, din Capitală. Oamenu strigau lo-
niri, de multe ori sîngeroase, între o dată cu procesiunea maşinilor
muncitori şi armată. Lucrul acesta făurite de mîinile clasei muncitoare
se întâmplă şi acum în ţările capi de la oraşe. Costumele noastre na
taliste, unde, în preajma acestei ţionale, ii şi fote, atît de frumos co
zile, o ordonanţă specială interzice lorate se amestecă frăţeşte cu al
orice manifestaţie. Din sărbătoare a bastrul cald al salopetei muncito
muncii, ziua de 1 Mai a devenit reşti.
ziua luptei de clasă, zi de luptă, zi întii Mai este astăzi un simbol al
de trezire a conştiinţei socialiste.
Acest caracter de luptă în alianţei nezdruncinate a clasei mun
cepea să ia, cu timpul, o întorsătură citoare cu ţărănimea muncitoare. In curtea asta mare a uzinei, străin fiind de dus vestea în întreaga uzină ca des
foarte neplăcută şi primejdioasă Cu acest gînd, să strigăm cu toţii fabrică, rămîi o vreme in cumpănă şi neştiinţă. trecuţi mînuitori ai strungului...
pentru guvernanţi, pentru patroni. în ziua de 1 Mai, in sutele de oraşe Vorbeau şi, cum şedeau aşa faţă in
De aceea, după primul război ale noastre, ca şi în zecile de mii Indicatoare aşezate pe colţurile imenselor hale reau imaginea vie a două lumi : una
mondial, conducătorii multor staie de sate, într-un singur glas : ar vrea să te ajute: „M 1'... „M 3“... „Trata din amintirile bătrinului pensionar, ce
capitaliste, vâzînd că sărbătorirea Trăiască 1 Mai, sărbătoarea tuturor ment termic"... tipărită pe chipurile ascultătorilor săi, i
de către muncitori, aşa cum înţe oamenilor ce muncesc 1 Sîntem în curţile uzinelor „1 Mai' din Ploeşt5, de astăzi ai uzinei, din mîinile cărora
legeau ei, a zilei de 1 Mai nu poate în căutarea unor oameni de acum şi a unor în- blate uriaşele instalaţii de foraj.
ii Împiedicată nici cu tulumbele de DEMOSTENE BOTEZ tîmplări mai de demult, dar ne pomenim în
grea încurcătură cercind să înţelegem frămintul Izvoarele mîndriei
acela viu, înfruntarea uluitoare dintre oţeluri şi
oameni.
Dacă cei tineri îl ascultau cu inter*
trîn, aşa cum se ascultă povestirile p
Două lumi vremea îşi aşterne colbul, bătrînul la r
se minuna din plin. Pe vremea lui „!
Pe chipurile muncitorilor din această uzină se Romînă de Foraj" îndeplinea rolul de
citeşte o m'ndrie stăpînită şi întemeiată. Anul intervenţie, de reparat sau de m
trecut aici au fost nişte serbări puţin obişnuite : utilajului importat din America,
uzina împlinea o jumătate de secol de la înfiin
ţare. „Prima Societate Romină de Foraj" cum a
? .... " "................... ........................... .... v. . . 'trm ......... fost denumită pompos de capitalistul bel ţ m
I PMUÎAK Sin TUTE gian Berlier, era de fapt un mic atelier
DEMONSTRAŢI D£I MAI r**», ttt«f*rtS***i< mecanic pus în mişcare de capital străin PEOLOC
A î***
şi de o locomobilă de treier. Fierăria a-
n s m m jL L (JPTEf COffTRA RA$BOHJU$i A feM rrMfîi U cestei societăţi „romîne’ se compunea dintr-un
ciocan, două nicovale, două cuptoare care func
« ira s M s w c iT O ttt, t Xh a n i $1 s o m f i l Atîtea lucruri triste-au fost pe 1
C X T B E I S f S B a M U IW H TO * - ţionau cu păcură şi o forjă de mînă cu burduf... nebunele războinicilor glume
M W 0 » A $ E St SATVt l* - SA**» Şedea într-o pauză de prînz sub umbra plo şi visele sfîirşind la jumătate
* V*** p* «jftsssbtr te*te gxi. Comunişti arestai pilor, în micul părculeţ din incinta uzinei, un şi toate jucăriile stricate.
grup de muncitori şi mai tineri şi mai vîrstnici,
** iitft ţjntuft** »*>*«* şi asculta cu luare-aminte pe Daniel Popescu,
î.... A fost un infinit de lucruri triste,
. viciat**» -ţg* O***. ţi (ai ** ic.ir.is-. irite iMr.iiifofA 'fi* «ft : ► ax* vechi muncitor al uzinei, acum pensionar. Se un timp imens ; ni se părea ete
***** * * » > simţea în toată firea apropierea lui mai. Mugurii
KA-iifi. ittssH rm o it owtw: at, -văte *■ Ăteusţ*1 y+, ~ Păşeam prin lumea lucrurilor t
-•«»«***?* ** fc», de liliac îşi deschiseseră peste noapte potirele,
X. *«•
aa fcrisiita
f Jo Mtfi,- .*«*&«> tXSfiXZlU- sn frunza teilor se zimţuise, iarba îşi ţesuse tainic cu feţe palide, ca prin infern.
i v- i-K .: 3Mrv* ««tetei,:™ * ia covorul înnoit. Iar amintirile s au stîrnit din
• • * i ’»«« ifnxnVif.. At+vth, t« nw» 9 Cu frumuseţea-naintăm senini
<(<
* 5 vf-uwi <ti ty Ctuai & senin în sufletul bătrinului Daniel.
■ :t*. -). S ţfîL prin lumea lucrurilor noi şi pur*
l&tUiţ ŞtXISs is-KTSt înaintea intîiurilor Mai de altădată oamenii
, 4<- ^ (.urma. BJ-wfs* ii» atelierelor îşi încordau puterile spre o nouă bă Pe mîini, uşor, ne tremură lumii
A
Guvernul ne interzice întrunirile publice tălie cu patronii. Ning stele peste paşnica pădur
Privirea e o pasăre uşoară,
Chipurile pline de viaţă şi optimism ale mun
':<** f*mtw im mm fmt * * *«8*» 9 ***** m ( toi )&<JC citorilor de azi, puternica pulsare a uzinei, care plutind vrăjită printre bucurii.
! *«***>■ XM4 fomfin > * r* it w»f* *#*. _ _ ^ _ ... ^ ..„M, 4atetâtl ^
«>*» marnei »***•<*«*;. , , / . f ,........ creşte an de an ca voinicul din poveste, sînt Sub fiecare arbore-o comoară-..
*t* «wş*»; *v«. ***** te pentru bătrînul pensionaf izvoare de putere şi Dansează n cîntec flăcări aurii.
^**<«<* s» vm nmti «-f—*- Mttţt « mm » m** m** & îSBWf ■» * «M1* * lntlrf * P* mîndrie. Pe unii ca Şerban Ion, fruntaş al sec E lumea muncii noi, eliberate,
'.ivit %fH ţiei oţelărie în întrecerea cu care muncitorii
«te; £ai<
H t cinstesc al 70-lea 1 Mai, sau pe maiştrii Gheor- în care oamenii, cînd spun : Pa
r «fai MrMAtlee UWlfWft . ghe Papuc, Alexandru Ghiauş, Nae Ştefan, ini-* sînt parcă mai înalţi — şi se de
ţiatorii unei adevărate acţiuni desfăşurate pen
, Mărturii despre felul In care era sărbătorită pe vremuri ziua de „1 tru reducerea preţului de cost, îi ţine minte de ferestrele priveliştilor, toate<
Mai". Ele atestă că muncitorii se întruneau în această zi, in ciuda tutu pe vremuri. Pe alţii, ca Dumitru Turcu, Ion Con
ror samavolniciilor şi terorii exercitate de poliţia aparatului de stat bur-, stantin, Dumitru Rizea, Nicolae Stănescu, abia FLORIN MUG
ghezo.moşi eres c. acum îi cunoaşte. Despre ei în aceste zile s-a
