Page 37 - Albina_1959_04
P. 37
ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE
ă D elor CE MUNCESC OOCOOOOOOOOOOOQOOOOOOO
OCCOOCOOGCUUOOCOCXXXXX3
Născută-s nii fapte „mărunte". Strînse la un
loc ele însumează o muncă uriaşă.
Dar însemnătatea ei este cu atît
la-ntîi de Mai mai mare cu cît este făcută volun
tar. din inimă. Cît de frumos si de
adevărat sună un pasai din rapor
Născută s la-ntii Mai pe o cîmpie tul comitetului executiv al sfatului
la sesiune: „Munca de înfrumuse
Din loturi şi parcele cam o mie. ţare a circumscripţiilor a căpătat
Trei sute de săraci şi mijlocaşi 0 mare amploare". Aceste cuvinte
Veniră la botez să-mi fie naşi. au fost răstite zilele trecute în şe
Şi toţi mă botezară în alai dinţă. acum în preaima zilei de
1 Mai.
Gospodăria colectivă „1 Mai". Si în timp ce 35 de deputaţi fă
Şi fiecare mi-a adus în dar ceau bilanţul activităţii în sesiune,
Un plug, un cal sau juncii puşi la car..^ peste 100 de gospodine din Coba
din văruiau casele, gardurile si po
Cu pasul să-mi dai roată, bunăoară, mii, sute de braţe puternice săpau
Ţi-air trebui o-ntreagă zi de vară şanţuri, cărau piatra, construiau,
Şi turma să mi-o numeri, cît cîmpia, în inima Cobadinului răsare ca din
pămînt un parc
cu
plantaţii de
Te-ar apuca amiaza sau chindia. ploipi, frasini, caişi, liliac şi. bine
Şi pun prinsoare : Pîn‘ la primăvară înţeles, flori.
De 1 Mai totul va fi gata si chiar
Voi fi şi eu... multimilionară ! mai curînd. Dar 1 Mai îi găseste
ne oamenii muncii din Cobadin în
L NICOLAE BULGARU plin avînt pentru împlinirea a ceea
strungar ce si-au propus. Pe soseaua Negru
Vodă — Constanta. 500 de colecti
vişti au prestat pînă acum peste
m „Aşa joacă pe Ia noi"... Dansul popular a cunoscut în anii noştri cea popular să coincidă cu terminarea
1.500 zile-muncă voluntară, scotînd
1.640 metri cubi de piatră. Peste
tindeni. Zbirii poporului au fost în-
1.050 metri cubi au si fost transpor
frînţi şi alungaţi o dată pentru tot
taţi.
deauna. Poporul şi-a luat soarta în
S-a nimerit ca sesiunea sfatului
propriile sale mîini. Scumpa noastră
patrie înfloreşte pe zi ce trece. Tot
tuturor lucrărilor agricole din epo
mai multe uzine, tot mai multe gos
fn fotografie: artişti amatori aviniaţi intr-un joc „de doi".
podării colective, tot mai multe şcoli
toristul Radu Nicolae a drapelului
şi instituţii culturale vin să se a- mai mare înflorire. El exprimă bucuria de a trăi, entuziasm şi tinereţe. ca a Il-a. cu primirea de către trac
de fruntaş ne staţiune. El_a realizat
cui BasilescU dauge pe zi ce trece la zestrea ţării 237 hantri în loc de 189 cît av ii
alţi muncitori noastre. In condiţiile vieţii noi de planul. Brigada de tineret, compusă
Bucureştiului azi, măreţul 1 Mai se sărbătoreşte Memet Carani se opreşte în fata din 45 de tineri, a participat la
al mişcării liber, sub cerul senin al patriei. casei, o priveşte îndelung pentru a plantarea de puieti în cadrul ocolului
in timp insă In fiecare primăvară de 14 ani în nu ştiu cîta oară. apoi deschide silvic, a adunat circa 13.000 kg. de
Zum vedeau coace merg la demonstraţia oameni nortita si paşii îl călăuzesc către
>ameni adu- lor muncii de 1 Mai, şi de fiecare pomisorii cu care si-a împodobit fier vechi. De numele brigăzii de
tiau lovindu-i dată cînd văd fetiţele cu fundiţe şi oarada. Primii pe care-i mîngîiecu tineret sînt legate construirea unei
oneta. steguleţe roşii, gîndul zboară o clipă privirea sînt cei mai mici. Le-a dat sosele în lungime de 800 metri li
at zbirii po-* la anii cei de demult şi inima prinde frunzele si Memet se bucură ca de niari. amenajarea unui parc cu o
.carea munci- a-mi bate mai vioi, mai plină de ti nişte prunci. Isi poartă privirea sunrafată de 2.400 metri nătrati.
Dar mîndria cea mai mare a ce
uşit să stă- nereţe. peste tati. peste grădiniţa cu flori, lor din Cobadin este că la margi
înd al luptei peste toată ograda si din nou spre nea satului, pe un loc unde altădată
entru cuceri- ŞTEFANA CONSTANTIN casă. Toate sînt noi. Şi casa. si o-
ntru întărirea director adjunct Ia întreprinderea grada, si el însuşi a reîntlnerît nu găseai urmă de pomi. se ridică
acum o plantaţie de 28.000 de pomi
orii de pretu „Bel a Brainer"-Bucureşti parcă. Cu ani în urmă, aici unde ornamentali şi 15.000 de pomi fructi
azi i se înveseleşte ochiul, erau feri. Este opera celor de la S.M.T.
doar grămezi de tizic si cenuşă. De Mîndria agronomului Anghel Cioa
pomi fructiferi nici vorbă. O vră că. a mecanicului Gheorghe Ristea.
biuţă să fi vrut să poposească în
^ | Al VIEŢII ograda sa n-ar fi avut pe ce se si alburiu, presărîndu-1 peste sat secretarul organizaţiei de U.T.M.,
a tractoriştilor Ion Chiper. Eremia
aşeza. Acum iată-le că vin. cîte
Trăistaru şi a altora ca ei. estemîn-
chiar si în locurile cele mai adă
N O I una. două. Cînd pomii or să creas postite. „Sîntem aşezaţi Ia răscruce dria întregului Cobadin. împreună
că mari. vor veni mai multe si cum
cu deputaţii Radu Tudor. Memet
de vînturi — spuneau oamenii —
o să-l mai înveselească cu ciripitul
Iar. si nu te poţi bate cu vînturile". Carani. Toader Oprea si Sabri
Murlat au făcut ca satul Cobadin
. Si totuşi.
în ultima vreme, cei
Memet Carani nu este singurul să fie învesmîntat acum cu peste
alte ţări producătoare. Astăzi, şi tocmai asta 1 în Cobadin care se bucură privin- din Cobadin au început bătălia.
se pare lui Daniel Popescu de necrezut, secţia du-si ograda. Sînt mulţi si cu fie Mai întîi împotriva deprinderilor 50.000 de pomi ornamentali si fruc
tiferi.
uzinaj, de pildă, produce într-o singură lună a- care an numărul celor care îşi în învechite, a credinţelor ce-i ţineau Poate unora nu le vine a crede.
titea troliuri de foraj cit se produceau acum frumuseţează ograda şi pun umă ne oameni departe de ceea ce e bun
cîtva timp în cinci ani. rul la transformarea întregului sat si frumos. Cobadinul are pămînt Si totuşi lucrurile s-au petrecut si
se petrec în fiecare zi. Acelaşi Co
Instalaţiile de foraj denumite 4 L.D., după ce bun si oamenii sînt aici uniţi si-1
au stîrnit un deosebit interes printre specialiştii este tot mai mare. muncesc după stiintă. Cobadinul badin în care vara te înăbuşe căl
durile si praful stîrnit de vînturi.
mai tuturor tîrgurilor internaţionale ţinute în Pînă acum în Cobadin, ca si în poate însă deveni o adevărată gră
de necesare
în care fructele atît
ultimii ani, sfredelesc adîncurile în îndepărtata mai toate satele raionului Negru dină. aici în mijlocul stepei. în ca omului si mai ales copiilor erau o
lea vînturilor.
Chină, în Republica Democrată Germană, în Re Vodă. doar salcîmul făcea umbră. începutul l-a făcut gospodăria co raritate, unde strîngerea cîtorva bu
publica Cehoslovacă, în R. P. Unfjară. Dar si salcîmii erau putini la nu lectivă „8 Mai“. care spre mirarea chete de flori era o muncă ane
Uzina din Ploeşti păstrează la loc de mare măr. iar umbra lor săracă si ne celor mai bătrîni, a hotărît planta voioasă, dă viată acum : merilor,
cinste scrisorile şi telegramele de mulţumire tri prietenoasă. Pe uliţe, printre căsuţe, rea unei livezi de 10 hectare cu caişilor. cireşilor, vişinilor, prunilor,
mise de muncitorii petrolişti din toate ţările vîntul hălăduia în voie, nestăvilit peste 3.000 de pomi fructiferi. A fost gutuilor si altor varietăţi de fructe
unde se forează cu utilaje romîneşti. Numai de nimic, purtînd cu el praful fin începutul, care ca orice început tre şi, bineînţeles, florilor. Aceşti oa-
faptul acesta şi este îndeajuns să ne umple su zeşte interesul. m enicare au cunoscut grădini nu
fletele de mîndrie. Romînia, socotită pînă a- ★ mai în alte păirti ale Dobrogei sau
cum cîţiva ani o ţară semifeudală, specific a- ale tării, te conduc acum, în prag
Există oameni care săvîrsesc în
grară, produce cu priceperea şi cu mîinile a- viată fapte aşa-zise mărunte, dar de 1 Mai, prin marea grădină răsă
cestor muncitori de la „1 Mai' una dintre cele demne de toată lauda. Fată de co rită _ aici. în inima Dobrogei, pe
mai complicate instalaţii industriale, utilajul pe lectivizarea întregii comune, repara u.nmă te invită să le vizitezi gospo
trolifer. .11 produce nu numai pentru consumul tul drumurilor, plantarea de pomi. dăria lor, să-ti arate înnoirile din
intern al ţării. Faptul că în ţara Chitaiului, pe săparea şanţurilor si în general în viata lor.
meleagurile Elbei, sau în pusta ungurească uti frumuseţarea satului par pentru u CL. MIINTEANU
lajul romînesc lucrează din plin la întărirea
economică a acestor ţări prietene şi surori, este
Încă un temei de mîndrie, mîndrie pe care ţi o
dă simţămîntul că la dezvoltarea şi consolidarea
uriaşei familii a socialismului ne dăm şi noi con
tribuţia. In acest simţămînt trebuie căutat izvo
rul nesecat de energie al comuniştilor din uzină,
ca maistrul principal Constantin Ciufu, care la
o adunare generală de discutare a planului pe
anul 1959 şi-a luat angajamentul să dea peste
planul prevăzut încă zece pompe de foraj pentru
o comandă a Republicii Cehoslovace.
Angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai
au fost îndeplinite şi de muncitorii celorlalte
secţii. In uzina care poartă denumirea măreţei
sărbători a oamenilor muncii din lumea întreagă,
angajamentele luate în cinstea acestei zile sînt
angajamente şi de onoare, şi sărbătoreşti. Anul
acesta, ca de altfel şi în ceilalţi ani de la naţio
nalizarea întreprinderilor, încă din prima jumă
tate a lunii aprilie, comitetul de partid şi co
mitetul de întreprindere au şi început să pri
mească veşti despre îndeplinirea acestor anga
jamente. Procentele realizate peste plan sînt noi
dovezi a dragostei muncitorilor pentru partidul
nostru şi guvernul Republicii noastre. Sînt fap
tele vii cu care muncitorii de aici înţeleg să
(împlinească această a 70-a măreaţă sărbătoare.
GH. FLORESCU îngrijită după toate regulilej 'agrotehnice, livada promite anul acesta un rod bogat,
