Page 38 - Albina_1959_04

Chipul nou al patriei

„Cine bea apă din Vlaşca nu se
mai duce" — spun cei din părţile Fe­
teştilor, „Banatu-i fruncea" — par a
le răspunde bănăţenii, iar cei din
,,}ara de piatră" işi laudă locurile şi
oamenii in ctntecu! atit de cunoscut:
„Cîtu-i Maramureşu’...”
Zicale vechi, cu un conţinut în în­
tregime nou, exprimlnd dragostea
pentru plaiurile natale, mîndrla de a
fi cetăţean al unei ţări libere în care
stăpîni sînt el, cei care cu strădania
lor îi dau frumuseţe şl bogăţie.
De nerecunoscut este azi faţa pa­
triei, cum de nerecunoscut este traiul
oamenilor. In locuri pustii au apărut
industrii producătoare de bunuri ne­
cesare vieţii. Mari termocentrale au
intrat în funcţiune. Sectorul socialist Căminele culturale desfăşoară o ac­
din agricultură e în plină dezvoltare tivitate multilaterală de luminare a sa­
şi înflorire. tului. O deosebită afluenţă de vizitatori
Cultura nouă a pătruns adine în o cunosc bibliotecile căminelor ca şi cele
oraşe şi sate, pînă Ia cel mai mic aproape 1300 de biblioteci săteşti din
cătun. Tot şi toate sînt însăşi tradu­ ţara întreagă. Numărul neobişnuit de ci­
cerea în viaţă a politicii partidului, titori ca şi pasiunea ou care se citeşte,
care şi-a făcut din făurirea fericirii grăiesc de la sine despre marea şi nepo­
oamenilor, ţelul său principal. tolita sete de cunoaştere a ţărănimii noastre muncitoare, care dă­
duse cîndva cel mai mare număr de analfabeţi.

S-a încheiat de multişor văleatu] „doftoroaielor şi leacurilor
băbeşti". Au plecat o dată cu bezna care cotropise satele. Azi în­
treaga ştiinţă medicală, o reţea uriaşă de unităţi medico-sanitare
In 1958 s-au vîndut la sate, faţă de şi medicamente de tot felul şi de bună calitate, produse de indus­
anul precedent, cu 27 la sută mai multă tria noastră farmaceutică, sînt în slujba ocrotirii sănătăţii. In anul
ţiglă, ou 17 la sută mai mult ciment, cu trecut numărul circumscripţiilor medico-sanitare, de pildă, 6-a
16 la sută mai multă mobilă. S-au des­ mărit cu încă 200, iar al caselor de naştere a ajuns la 1621.
făcut, de asemenea, cantităţi sporite de In fotografe: un spital modern în comuna Smeeni, regiunea Ploeşti.
produse alimentare, încălţăminte, textile.
Prin magazinele universale din centrele
de comune şi unităţile cooperaţiei de con-
sum de la sate, statul pune la dispoziţia
ţărănimii muncitoare tot ce-i trebuie pen­
tru un trai civilizat. Răspunzînd dragos­
tei care ii se poartă, ei vînd statului din
prisosul lor mii de tone de produse a-
gricole.

Gospodăria agricolă colectivă a schim­
bat din temelii viaţa ţăranilor munci­
tori, care au îmbrăţişat cu încredere
ideea muncii în comun. Ei au azi cămă­
rile pline, se hrănesc şi se îmbracă bine,
ascultă radio şi citesc ziare la care sînt
abonaţi. Din cîştigurile realizate, mun­
cind în gospodăria colectivă, mii dintre
ei şi-au ridicat case. Aşa cum se vede în
fotografia de faţă, unde pe o stradă în­
treagă se înşiruie casele noi ale mem­
brilor colectivei milionare din comuna
Hălchiu, regiunea Stalin.

Azi ştiinţa şi practica agricolă îşi dau mina strîns. Recol­
tele mari obţinute de gospodăriile de stat şi colective, pe locu­
rile unde pămîntul s-a arătat totdeauna zgîrcit, au dovedit că
omul poate şi trebuie să poruncească pămîntului. 7n fotografie:
înir-un laborator regional se face analiza purităţii la porumb.

Obţinerea unor recolte bogate de­
pinde în cea mai mare măsură de fe- !
Iul şi cantitatea îngrăşămintelor care
se pun în pămînt. Iată ce a făcut ne­
cesar crearea şi dezvoltarea unei in­
dustrii proprii de îngrăşăminte chi­
mice. In fotografie: una dintre uzinele
mari producătoare de îngrăşăminte,
„Fabrica de superfosfati" de la Nă­
vodari.