Page 4 - Albina_1959_04
P. 4
ST S
In p a s ci
‘— Cred unii — obişnuieşte să spună lui Grigore Stanciu idee
Grigore Stanciu, preşedintele gospodă conferinţă.
riei colective — că important este nu Această conferinţă a f
mai rfte kilograme s-au scos la hec dat bune rezultate.
tar. De important e important. Nimic In duminica aceea se
de zis. Dar asta înseamnă să nu sala căminului mulţim
vezi mai departe decît lungul nasului. Ascultau glasul molcoj
După mine, şi cu asta nu spun de loc preşedintelui, care arăta c
o noutate, principalul este ca omul să făşura campania de îi
devină mereu mai luminat, să înveţe ogoarele colectivei. Cuvir
cum să facă să obţină mai mult. darul să-i facă pe cei di:
Asta e. leagă şi mai bine de c(
Vorbele şi faptele lui Grigore Stanciu e mai spornică.
sînt una. împreună cu inginerul agro
nom, Silvia Cantaragiu, au rînduit — Şi acum pornim sp
astfel treburile încât pînă acum,, iarnă de lrelşug — a încheia
de iarnă, aproape toţi co lectiviş tuşi - a u — Să nu uităm însă o vc
din popor : „Cum semen
făcut stagiul pe băncile cursului agro Această zicală a amintit-
tehnic.
Planul cursului a fost întocmit cu şitul Dumitru Benescu, c
multă chibzuială. După ce au hotărît apoi cuvîntul.
să se însămînţeze sfeclă de zahăr şi
floairea-soareku, s-au predat lecţii spe
ciale despre aceste culturi. Cînd vre
pregăteau să iasă pe ogoare, s-a in Pe teme
mea s-a mai limpezit şi colectiviştii se
sistat, în cadrul cursului, asupra în
semnătăţii aplicării întregului ciclu de Tovarăşa Cornelia Dr;
lucrări agrotehnice. toarea căminului cultura
Nu numai cercul agrotehnic al gos Dărmăneşli, raionul Ploeş
podăriei colective a fost în pas cu organizeze astfel activit
timpul, ci întreaga muncă culturală fie interesantă şi instruct
desfăşurată în comuna Ziduri, raionul rănii muncitori.
Rm. Sărat. Şi nu este de loc întîmplător
faptul că unul dintre animatorii acestei Conferinţele sînt dec
activităţi este şi preşedintele Siliciu. tratînd probleme la i
Intr-una din serile premergătoare Acum cînd comuna se
campaniei agricole, la staţia dc radio- campanie a lucrărilor ag
ficare a vorbit tovarăşul Niculae măvară şi preocupările
Costachc, organizatorul do partid al axate pe această problen
Staţiunii do maşini şi tractoare din co Astfel, tehnicianul agr
mună. El a arătat că tractoarele au Călin a ţinut în ziua de
fost puse la punct şi că în bătălia în- ferinţa „Lucrările de pre
sămînţărilor întovărăşiţii şi colectiviştii lui pentru semănăturile d
vor simţi umărul de frate al tracto Succesul conferinţei s a d
riştilor. Poate în scara aceea, ascultînd cial faptului că a fost
cele transmise prin glasul difuzorului, exemple locale şi a pus i
sau poate cîteva zile mai tîrziu, cînd îi interesează în mod du
învăţătorul Gheorghe Drăgostin a vor dui Dărmăneşti.
bit la căminul cultural despre începe Cîteva zile mai tîrziu, 1
rea campaniei de însămînţări, i-a venit tari veniţi la căminul cult
In raionul Sîni-
coiatil Mare. pe
malul Mureşului, tira n ie# (tir
se întind în lar-
guri cîtu-i zarea
tarlalele coleoti- :
vieţilor din Ce-
nad.
Peste 1500 de oameni, cu trac-
toiare, semănători, atelaje au por-
nit în aceste zile marea bătălie
pentru a smulge celor aproape
6000 de hectare, cît are gospodă-
ria noastră colectivă roade tot
mal bogate, Să ne oprim o cli-
oă la acest prim grupuleţ de oa-
meni strânşi laolaltă. „Grupuleţul"
e de faipt un grup destul de mare.
nurrrărînd peste 100 de colectivişti,
cursanţii din iama aceasta ai cer
cului agrozootehnic. Iată-i acum,
strînşi în 'jurul lectorului lor, ingi
nerul Ion Rusu, la prima lor lecţie
practică. Cunoştinţele căpătate în
serile lungi de iarnă se îmbogă
ţesc si prind acum viată. tăiere, pe bază de con
Să mergem mai departe. Ce s-o de porci care pe vor ac.
fi descărcînd oare din camioanele de sute de mii de lei.
acelea ? Răspunsul ni-1 dă îndată lată că în drum ne
colectivistul Ţetcov Slavom ir: ceată zgomotoasă si ve
— Apoi. ce să fie ? Sînt primele meri. Sînt fiii noştri,
tone de îngrăşăminte chimice. In viştilor, elevi ai celor '
outrînd vom primi alte 25 de va comună care, în cinstea
goane. Mondiale a Tineretulu
Vagoanele de îngrăşăminte chi aproape 3 vagoane de
mice vor deveni la vară spor în Fierul a si luat drum
seninat de recoltă. uzine de unde se
Dinaolo, lîngă malul cotit al Mu înapoi, returnat. sub foo
reşului, tractoarele duduie de zor. şini si unelte.
Imsămîntatul florii soarelui s-a is înainte de a sfîrşi set
prăvit, iar din cele 400 de hectare călătorie, să dăm olen<
planificate cu sfeclă dc zahăr ziua cu socotitorul nostru. I.
au
furat de o sumedenie dc
LA I N A U G U R A R E când veţi d ti rîndurile de fată, adunarea şi înmulţirea
doar cîteva. In
mai rămas
hîrtii
pline cu cifre
aceste culturi vor fi. deia însăimîn-
-. ţ,.
ţate şi chiar încolţite. Alături de
jite, o dată cu oreştere,
terenul însămîntat cu sfeclă dc za din ce în ce mai mari.
hăr se găseşte un hectar de pă- tarea gospodăriei. Acur
mînt pe care.vom face o experienţă nu mai lucrează decît <
Jntr-una din aceste zile de început de primă Pe sub acest portal vor trece tn toamnă care îndrăzneaţă. Irigîndu-1 şi a plicind Iată numai cîteva.
vară pe harta agriculturii socialiste şi-a făcut pline cu grine — rod al muncii colectiviştilor. toate regulile agrotehnice, plănuim fi ‘Fondul de bază —
apariţia printre multe altele şi gospodăria agri să scoatem de pe el cît de pe patru în acest an la 2.500.000
colă colectivă „Unirea" din Mizil. Cum e şi firesc proaspeţii colectivişti dtn Mizil, • hectare o dată, adică 12 vagoane ® Pentru cele 75vago
237 familii de ţărani muncitori şi-au unit cele împreună cu cel veniţi de prin comunele învecinate de sfeclă de zahăr. şi 40 vagoane de porui
De la brigăzile de cîmp să tre
113 hectare de pămint dintre care 25 hectare de pentru a asista la inaugurare, sărbătoresc eveni cem niţel pe la sectarul zootehnic tate cu statul vom P
1.700.000 lei.
vie şi au pornit pe un drum nou. mentul prin cîntec, Joc şi voie bună (fotografia al colectivei noastre. E de ajuns © Vom realiza de p
La inaugurare oamenii s-au îngrijit să înalţe să vă duc să vizitaţi crescătoria de hectare însămîntate ou i
firma gospodăriei (fotografia de sus]. de jos], porci sau, cum îi mai spunem noi, rtdlul si de pe cele 400
wfaihrica de cam e si de şuncă". De sfeclă de zahăr un v
■ici, anhl acesta, vor porni spre 4.500.000 tei.
P m i i
