Page 6 - Albina_1959_04

V ă i n f o r m ă m : S t r i g ă t u r i

© La Leordeni, raio­ Blaj a reuşit să înscrie Zi-i din strună, lăutare,
nul Topoloveni, lumina la concursul „Iubiţi car­ Că mi-s gospodar cu stare
electrică a pătruns în tea" peste 760 de tineri. La chimir parale-am pus
577 de case. In cu'rînd, S au prezentat la discu­ Şi.n hambar grîu pînă sus.
prin contribuţia volun­ ţii finale şi au primit Că numai gospodăria
tară a locuitorilor lu­ brevet şi insigna de M-o-nvăţat cu bogăţia.
mina electrică se va „Prieten al cărţii" un
aprinde şi în satul Moa­ număr de 246 de tineri.
ra Mohanului, sat ce se ANDREI STANCIU La cine mi-i dor şi drag
află lş o depărtare de Blaj Şi pe ploaie drum îmi fac
3 km. de centrul comu­ Dar la cela oe nu.mi place
nei Leordeni. De aseme­ Cailea-mi pare drum cu ace.
nea, la căminele cultu­ • „Nici o gospodărie
rale au fost puse în fără 100 de păsări". Aşa
funcţiune două staţii de sună lozinca lansată de Ilieş achizitor
amplificare şi un aparat consfătuirea comitetului Satu-ntreg îţi duce dor
de proiecţie. Că de-ai fi chiar uns cu miere
raional al femeilor — N-ai fi-aşa scump la vedere.
ION CRUCEANU Strehaia, organizată pe
comuna Leordeni, centre de comune cu IOAN APETROAE
raionul Topoloveni
crescătoarele de păsări comuna Petricani,
din oraş şţ sate. In regiunea Bacău
® Tinerii din satul aceste consfătuiri, fe­
Pupeni, raionul Zalău,
răspunzînd chemării or­ meile învaţă din expe­
ganizaţiei de U-T.M. din rienţa fruntaşelor în Pe urmele materialelor
comună, de a participa creşterea păsărilor mul­
la acţiunile de interes te lucruri interesante publicate şi nepublicate
obştesc, au curăţat prin
muncă voluntară o su­ cu privire la prevenirea In nr. 570 al revistei noastre a apă-i
prafaţă de 20 hectare mortalităţii la păsări, rut o caricatură prin care era criticată
de păşune. păstrarea şi folosirea slaba activitate cultural-artistică des­
In prezent, tinerii din f u l g i l o r , îndoparea făşurată de colectivul căminului cul­
satul Pupeni, sub con­ curcanilor, ffîştelor şi tural din comuna Agapia.
du c e r e a organizaţiei Sfatul popular al raionului Tg. Neamţ
U.T.M. au trecut la raţelor, avantajele valo­ ne-a comunicat că în urma numirii ca
plantarea cu puieţi de rificării păsărilor şi a director al căminului a tovarăşului A-
pădure a unei suprafeţe produselor acestora prin Iexandru Dascălu activitatea cultural,
de 5 ha. Banii cuveniţi cooperativele de con­ artistică în comuna Agapia s-a îmbună­
pentru această muncă tăţit în mod simţitor. Au fost organi­
vor fi vărsaţi în contul sum săteşti. In urma zate echipele d-e dansuri populare, co.
Festivalului Mondial al consfătuirilor, femeile Acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire a satelor se bucură lectlvul de conferenţiari, cercul de cul­
tură generală, precum şi un cor la caro
Tineretului. din raionul Strehaia de o entuziastă primire Ut rindarile tinerilor din regiunea Ploeşti. participă peste 50 de persoane. Ca diri­
s-au angajat să crească Alături de utemişti, fraţii tor mai mici, pionierii, participă cu
AUGUSTIN FEKETE jor al formaţiei corale a fost numit
satul Pupeni, şi să valorifice prin coo­ toate forţele lor la această acţiune patriotică. Fotografia repre­ Constantin Agapi, secretarul sfatului
raionul Zalău perativă şi pe piaţa ora­ zintă frumoasa livadă a şcolii elementare din comuna Mărginenii popular al comunei Filioara, care dă do­
şului un număr de pes­ de Sus, regiunea Ploeşti, îngrijită cu dragoste şi pricepere de vadă de conştiinciozitate şi pricepere
• Numai în primul te 266.486 de păsări. către pionierii sfătuiţi şi îndrumaţi îndeaproape de învăţătoarea în această muncă.
★
trimestru al acestui an IOANA DUMITRESCU lor, ioana loniţă. Ca miine micii pomicultori de azi dor deveni încă la sfîrşitul anului trecut mai
colectivul bibliotecii din Strehaia gospodari harnici şi de nădejde, cu care satul lor se va mindri. mulţi cititori ai revistei „Albina" din
comuna Guraisada ne-au sezisat faptul
că în comuna lor se tărăgănează con­
strucţia şcolii, deşi ei au dat la timp
Contractări O e x p e r i e n ţ ă contribuţia voluntară.
Secţiunea de învătăinînt şi cultură a
sfatului popular al regiunii Hunedoara
răspunzînd adresei redacţiei noastre
cu cooperativa Ţăranii muncitori din satul Sala­ cului ? — se interesă Gheorghe Par- ne-a comunicat măsurile luate pe plan
horii, raionul Bacău, cea mai mare fenie. local pentru continuarea lucrărilor şco­
lii. S-a început construcţia şarpantei,
Adunarea generală a întovărăşirii a- parte dintre ei întovărăşiţi, au par­ — Peste o lună şi jumătate. s-au comandat uşile şi ferestrele la în­
gricole din satul Gîrbovăţ, raionul Tur- ticipat cu mult interes la cercul a- — Am să viu şi eu... treprinderea Horia, Alba Iulia. In cel
ciu Severin,, a hotărît să contracteze cu grozootehnic care a funcţionat în mai scurt timp va fi dată în folosinţă
Şi Parfenie s-a ţinut de cuvînt.
cooperativa 1.100 kg cereale, 600 kg iarna lui 1958 pe lingă căminul cul­ La deschiderea cursului agrotehnic o parte din clădirea şcolii şi vor fi
floarea-soarelui, zarzavaturi etc. In tural. După predarea ultimei lecţii, au cerut să fie înscrişi mai toţi în­ accelerate lucrările pentru terminarea
afară de planul de contractări pe înto­ lectorul a propus să se facă o expe­ tovărăşiţi! din sat. definitivă a localului.
vărăşire, întovărăşiţii s-au angajat oa rienţă pe teren. ★
fiecare să contracteze cîte 50—100 kg Chiar a doua zi, preşedintele în­ încă din iarnă întovărăşiţii din
Tn urma apariţiei foiletonului „Nu­
de grîu. tovărăşirii a măsurat din tarlaua de Salahoru au transportat tot gunoiul mai pe asta n-o făcusem’ în nr. 577
Exemplul intovărăşiţilor a fost urmat la punctul Mâzănar 4,25 hectare. Te­ la cîmp, iar pe cel neputrezit l-au al revistei noastre, sfatul popular al
şi de ţăranii muncitori cu gospodărie renul era nisipos şi sărac... Zile de-a făcut platforme. Au fost reparate comunei Mărăcineni, raionul Piteşti,
individuală din sat ca Gheorghe Lăcă- rîndul, membrii cercului agrozooteh­ uneltele, au fost selecţionate semin­ ne-a comunicat că a luat măsuri în
tmşu, loan Izvoranu, Mihai Cucu, Ma- nic au transportat zeci de tone de vederea amenajării unui sediu pentru
gunoi putred de grajd, pe care l-au
ria l.upu şi alţii care au contractat în- ţele şi s-au făcut probele de germi­ bibliotecă.
'şemnate cantităţi de cereale cu coopera­ aşezat in platforme mari, la capătul naţie. Iar cînd vremea s-a făcut Cit priveşte activitatea cercurilor a-
tiva. tarlalei. Unii priveau neîncrezători. bună de muncă, au pornit la însă- grotehnice din comună, aceasta se des­
însemnate cantităţi de produse a- — Muncesc de se spetesc, dar mînţări. făşoară pe bază de plan. Cursanţii
gricole au fost contractate şi de coo­ dacă nu dă de sus — nu se face. au trecut de acum la aplicarea în prac­
perativele din satele învecinate. De cînd mă ştiu, de pe locurile de la CONST. C. PREDESCU tică a celor învăţate în cele peste zece
Totodată cooperativele sînt tot mai Măzănar mai mult de 4—500 kg. de comuna Co.oneşti, lecţii de agronomie, zootehnie, pomi­
bine aprovizionate cu mărfuri ne­ grîu sau porumb nu s-a scos de pe raionul Birlad cultură.
cesare ţăranilor muncitori. Numai un hectar — spunea Gheorghe Par-
acum, în perioada campaniei agri­ fenie.
cole de primăvară, ta cooperativele — Toamna se numără bobocii —
de consum din raionul Turnu Severin i-a răspuns Neculae Pascu.
...Au trecut pe nesimţite săptămîni
au fost aduse peste 400 de pluguri, şi luni... Au sosit zilele lui martie D IN Cl MP
16(000 corm;j(ie. 820 grape,. 11.000 1958... Cei de la cercul agrozooteh­
brăzdare de plug, 1.000 furci, 1.200 nic au împrăştiat gunoiul, au arat
foarfeci pentru viţă de vie. 400 ferăs- terenul şi l-au grăpat. Din timp în Sub talpa mea pămîntul parcă geme
traie- pentru pomi, 10.000 kg abavit, timp, în toiul muncilor de primă­ Că prea îl caic mărunt şi apăsat
10.000 sape 20.000 kg cărbuni forje,, vară, inginerul agronom, care le-a Zorim pe largi tarlale la arat
15.000 kg sulfat de cupru, 200 kg sul­
fost lector, venea în mijlocul lor şi Că după mine-i cea mai bună vrenu..
fat dte carbon. 6 trioare, 6 vînturători, le da îndrumări.
16 semănători de porumb, 20:000 kg şu­ fn toamna anului 1958, cu toate1 Zorim aşa, că-n colectiv ne ştim.
ruburi de plug. 23.000 kg şuruburi
că timpul nu a fost prielnic, elevii Dăm glas la cai şi răsucim ţigări
obadă plug, precum şi alte mărfuri de cercului agrozootehnic din Salahoru
care au nevoie ţăranii muncitori în au cules de pe fiecare hectar cîte De-atîta mers. le iese fum pe nări.
timpul lucrărilor agricole de primăvară. 4.383 kg. de ştiuleţi, cu aproape Şi-i mare bucuria ce o trăim.
De asemenea, cooperativele săteşti au 2.000 kg. mai mult decît ceilalţi din
fost aprovizionate cu sămînţâ de floa­ sat. Mai dăm un chiot, mai zviriim un bob,
rea'-soarelui pentru gospodăriile colec­
— Bade Gheorghe. ce spui mata Rîde sub talpa mea, acum, pămîntul,
tive cooperativele de producţie şi în­ acum de zicala cu bobocii ? — în­
tovărăşirile agricole şi producătorii trebă Neculae Pascu zimbind. Ain îmi şterge fruntea de sudoare vintul,
care au încheiat contracte pentru' floa­ muncit ca la carte, aşa cum am în­ Şi-s mîndru azi, că nu-s la nimeni rob.
rea-soarelui.
văţat la cercul agrozootehnic şi ŞTEFAN TANASE
VASILE GH. ZORILA munca ne-a fost răsplătită din plin. comuna Patru Fraţi,
Turui» Severin — Cînd se deschid cursurile cer­ raionul lirz'.ceni
.................
-ilfliHWUlIWIIIIIIIIIIIHIIIIIItUIIHIIIIIHIIWilIiHllllIflWIflMIffliniHIIHIIIIIIMimillIhlIllinillilW™