Page 7 - Albina_1959_04

7}e p e iv i D e p e ic r it

Pe calea tratativelor

Guvernul Uniunii Sovietice, puterile occidentale propun ca cizează că la conferinţa de la
consecvent politicii sale de pace, la 11 mai 1959 să se ţină la Geneva din 11 mai trebuie să
a propus în nenumărate rînduri Geneva conferinţa miniştrilor ia parte la început numai
guvernelor S.U.A., Marii Brita­ Afacerilor Externe ai Franţei, U.R.S.S., S.U.A-, Marea Brita-
nii şi Franţei ca problemele in­ U.R.S.S., Angliei şi State­ nie şi Franţa şi să fie invitaţi
ternaţionale litigioase să fie re­ lor Unite care să examineze consilieri germani sipre,a fi corn
zolvate pe calea tratativelor, problemele referitoare la Ger­ sulfaţi.
astfel ca întreaga lume să aibă mania, inclusiv Tratatul de Guvernul sovietic, în notele
asigurată pacea atît de preţioa­ pace cu Germania şi problema de răspuns înmînate la 30 mar Uzina metalurgică din Sztalinvaros (R. P. Ungară) construită
să pentru viaţa şi progresul o- Berlinului. Guvernele S.U.A. şi tie ambasadorilor SJU.A., An­ în anii puterii populare.
menirii Nota guvernului sovie­ Marii Britanii arată în notele gliei şi Franţei la Moscova, con­
tic din 2 martie ax., adresată lor că scopul acestei conferinţe stată cu satisfacţie că guvernele
puterilor occidentale, chema din trebuie să fie acela a>l realizării celor patru ţări au căzut de a- MAREA SĂRBĂTOARE
nou guvernele acestor ţări să unor acorduri pozitive ântr-o cord să rezolve .problemele in­
facă toate eforturile pentru ca sferă cit mai largă de probleme ternaţionale arzătoare în cadrul
să se ajungă Ia destinderea în­ şi al atenuării divergenţelor unei conferinţe a miniştrilor A- A POPORULUI UNGAR
cordării internaţionale, la dez­ dintre părţi. Conferinţa miniş­ facerilor Externe şi ,a unei con­
voltarea colaborării Intre state. trilor Afacerilor Externe trebuie ferinţe la nivel înalt. Notele de Poporul-frate ungar sărbătoreşte la 4 aprilie cea de a 14-a =
La 26 martie ax., guvernele de asemenea, să pregătească răspuns ale guvernului sovietic aniversare a eliberării Ungariei de sub jugul fascist. Acum I
subliniază că acest lucru va
14 ani trupele cotropitoare fasciste au fost izgonite de pe pă- |
S.U.A., Marii Britanii şi Fran­ propuneri constructive care să contribui, fără îndoială, la slă­ mîntul Ungariei de către glorioasele Armate Sovietice, iar |
ţei au adresat guvernului fie examinate aipoi In cursul birea încordării în relaţiile între poporul muncitor ungar şi-a dobîndit adevărata libertate şi I
U.R.S.S. note cu privire 1» pro­ verii în cadrul conferinţei şefi­ state şi Ia însănătoşirea întregii independenţă. Alături de ostaşii sovietici, 15 divizii rom.îneşti |
blema conferinţei miniştrilor A- lor de guverne. situaţii internaţionale. au participat cu eroism la luptele pentru eliberarea poporului |
|
prieten ungar.
Guvernul sovietic — se arată
facerilor Externe şi a conferiri-1 In textul notelor, guvernele în notele de răspuns — se de­ In anii puterii populare economia şi oul tur a R.P. Ungare |
tei la nivel înalt. In aceste note celor trei puteri occidentale pre­ clară de acord cu propunerea s-au dezvoltat într-un ritm necunoscut în trecut. |
ca la 11 mai să fie convocată Folosind bogata experienţă a Uniunii Sovietice şi a celorlalte I
la Geneva conferinţa miniştri­ ţări socialiste, poporul ungar a creat o puternică industrie |
grea, factor important în lupta pentru dezvoltarea tuturor ra- |
lor Afacerilor Externe care să
N. A. T. O. — înşir umenl examineze problemele referi­ murilor de producţie, pentru îmbunătăţirea necontenită a nive- |
toare ia Germania, inclusiv lului de viaţă al poporului muncitor. In anii puterii populare §
producţia de oţel a Ungariei a crescut de peste două ori, iar |
de promovare a politicii Tratatul de pace cu Germania cea de energie electrică de patru ori faţă de nivelul dinainte I
şi problema Berlinului.
In continuare, se arată că de război. Volumul total al producţiei industriale este în pre- |
zent de peste patru ori mai mare decît cel antebelic. Din 1948 |
„de pe pozijii de forjă" guvernul sovietic îşi exprimă şi pînă în 1958 s-au investit pentru dezvoltarea industriei fon- |
regretul că nu s-a ajuns la un
punct de vedere comun în ceea duri în valoare de 50 miliarde forinţi. . §
R. P. Ungară a dobîndit importante realizări şi în ceea ce |
Declaraţia guvernului sovietic în legătură ce priveşte participarea ţa con­ priveşte dezvoltarea agriculturii. Sectorul cooperatist al a gri- |
ferinţă a miniştrilor Afacerilor
cu apr apiata sesiune a N A T. O. Externe ai R. P. Polone şi R. culturii a crescut an de an. Zeci de mii de ţărani muncitori 1
Cehoslovace. Guvernul sovietic din R.P. Ungară păşesc ou încredere pe calea agriculturii so- |
ci aliate. Numai In primele două luni ale acestui an peste I
In anul 1949, puterile occi­ democraţie populară, propuneri consideră că este posibil ca a- 200.000 de ţărani muncitori au intrat în cooperativele agricole |
dentale, din iniţiativa Washing­ menite să -ducă la întărirea pă­ ceastă problemă să fie rezolva­ ■de producţie, contribuind la cooperativizarea completă a sute |
tonului, şi în scopul de a pro­ cii şi dezvoltarea colaborării tă pe parcursul desfăşurării lu­ de comune. In anul 1958 avutul obştesc al cooperativelor a eres- 1
mova politica „de pe poziţii de între state. Iniţiatorii N.A.T.O., crărilor conferinţei, mai ales cut cu 260,2 milioane forinţi faţă de anul 1955, iar fondul indi- |
forţă" şi a intensifica cursa înar­ prin includerea Germaniei Oc­ dacă se au in vedere interesul vizibil a sporit ou 246 milioane forinţi. |
mărilor, au înfiinţat Uniunea cidentale în acest bloc militar, direct al Poloniei şi Cehoslova­ Poporul-frate ungar, sub conducerea Partidului Muncitoresc |
Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) au dat posibilitate opiniei pu­ ciei în rezolvarea problemelor Socialist Ungar, îşi făureşte o viaţă nouă, îmbelşugată, nivelul 1
— cel mai mare dintre blocu­ blice mondiale să-şi dea şi mai menţionate şi faptul că aceste de trai al oamenilor muncii îmbunătăţindu-se într-un ritm ui- g
rile miiitaro-politice ale impe­ mult seama de caracterul agre­ state vecine cu Germania au mitor de rapid. In ultimii nouă ani circulaţia mărfurilor a eres- |
rialiştilor. Cu prilejul împlinirii siv al Uniunii Nord-Atlantice, fast primele victime ale agre­ cut cu 50 la sută. In comparaţie ou 1953 numărul magazinelor şş
a zece ani de la constituirea a- să vadă în N.A.T.O. un duşman siunii hitleriste. de stat şi cooperatiste s-a mărit de la 4.400 la 27.000. _ |
cestei organizaţii agresive, va înverşunat al păcii. In încheierea notelor sale Statul democrat popular acordă o deosebită atenţie ridicării |
avea loc la Washington între 2 Din toate aceste fapte, reiese „guvernul sovietic îşi exprimă nivelului cultural al celor ce muncesc, creîndu-le în acest scop g
şi 4 aprilie a.c., sesiunea ordi­ In mod clar că N.A.T.O. nu este condiţii materiale corespunzătoare. In prezent în Ungaria |
nară a N.A.T.O. Conducătorii o alianţă de state care urmă­ speranţa că toţi participanţii la funcţionează 33 de institute de învăţământ superior faţă de 19 I
ţărilor membre ale N.A.T.O., resc scopuri defensive, ci un in­ conferinţa miniştrilor Afacerilor institute cîte erau în 1950. Invăţămîntul de cultură generală |
prin numeroasele declaraţii fă­ strument ai agresiunii şi reac- Externe vor aduce o contribuţie este frecventat de 1.269.000 de elevi, iar zeci de mii de tineri 1
cute în ultimele luni, încearcă ţiunii, o organizaţie militară cu frecventează cursurile serale şi cele fără frecvenţă ale şcolilor §
să folosească această sesiune scopuri pur războinice. De aceea pozitivă la lucrările acestei con­ medii şi institutelor de învăţămînt superior. |
pentru a prezenta acest bloc este şi firească cererea fermă ferinţe şi că ea via constitui un Oamenii muncii din patria noastră urmăresc cu bucurie şi |
militar agresiv drept o alianţă a ţărilor lumii de a se pune ca­ pas important spre instaurarea caldă simpatie realizările pe care le obţine zi de zi poporul |
a unor state care ar urmări, păt, o dată pentru totdeauna, unei păci trainice în Europa. In frate-ungar. Prietenia romîno-maghiară, cimentată în decursul |
chipurile, scopuri defensive. Or, cursei înarmărilor, de a se asi­ timpului, a cunoscut în anii de după eliberarea Ungariei o |
activitatea practică de zece ani gura pacea şi liniştea întregii ceea ce îl priveşte, guvernul continuă dezvoltare, cele două ţări fiind astăzi strîns unite ş
a acestei organizaţii a arătat, omeniri. Propunerile sovietice sovietic va face tot ce-i stă în în acelaşi lagăr al păcii şi socialismului, în frunte cu Uniunea |
mai limpede decît orice decla­ făcute în repetate rînduri sînt putinţă pentru a contribui la a- Sovietică. =
raţii, cît de agresiv este blocul singurele care indică calea co­ tingerea acestui ţel".
N.A.T.O. şi ce pericol prezintă existenţei paşnice şi a colabo­
pentru cauza păcii. rării largi între toate statele şi
Guvernul sovietic — se spune ele sînt susţinute şi sprijinite
în declaraţie — a arătat în­ cu hotărîre de toţi oamenii care
că înainte de a fi constituit vor să trăiască, case iubesc via­ Popoarele doresc o pace îndelungată şi trainică
N.A.T.O. că. prin crearea aces­ ţa şi progresul lumii
tui bloc, guvernele S.U.A. şi Declaraţia guvernului sovie­ Ziarele din 29 martie au pu­ păcii ,,o criză în problema Ber­ de acord cu un asemenea tra­
Marii Britanii nu mai ţin sea­ tic aminteşte că statele partici­ blicat declaraţia agenţiei TASS linului" ? Fără îndoială că nu tat de pace.
ma de obligaţiile de a colabora pante la Tratatul de la Varşo­ cu privire la conferinţa de pre­ politica' Uniunii Sovietice poate Guvernul sovietic, — se pre­
cu Uniunea Sovietică în dome­ via au propus încheierea unui să a generalului De Gaulle ca­ să ducă la o asemenea „criză", cizează în declaraţie — în
niul menţinerii securităţii inter­ tratat de neagresiune între re a avut loc la 25 martie. ci poziţia negativistă a puteri­
naţionale, obligaţii pe care şi N.A.T.O. şi Organizaţia Trata­ In cadrul acestei conferinţe lor occidentale care urmăresc cazul refuzului puterilor oc­
cidentale va fi nevoit să înche­
le-au asumat în conformitate tului de la Varşovia care ar re­ de presă .preşedintele Franţei — scopuri războinice. ie Tratatul de pace cu R.D. Ger­
cu acordurile de la Yalta şi prezenta un serios factor pentru arată declaraţia — a exprimat Agenţia TASS subliniază, de mană şi atunci conducătorii
Potsdam, şi cu Carta O.N.U. frînarea oricărui agresor. De a- unele păreri care vădesc o ati­ asemenea, faptul că nu se poate Franţei şi ai celorlalte puteri
Este foarte cunoscut faptul semenea, guvernul sovietic face tudine realistă faţă de diferite
că puterile occidentale, şi în apel la guvernele ţărilor mem­ probleme ale actualei situaţii trece cu vederea declaraţia lui occidentale vor trebui să ţină
De Gaulle privitoare la proble­
seama de situaţia care va de­
primul rînd guvernul S.U-A., bre ale N-A.TjO. să cadă de a- din Europa, păreri care găsesc ma creării în Europa a unei zo­ curge din semnarea Tratatului
au refuzat să urmeze calea re­ cord asupra traducerii în viaţă înţelegere în Uniunea Sovieti­ ne de armamente limitate care de pace cu R.D. Germană.
zolvării paşnice a problemelor a propunerii guvernului R. P. că. Din păcate însă, o mare par­ să se întindă pînă la... Ural. In declaraţie se arată, de ase­
litigioase şi ele au desfăşurat Polone, de a se crea în Europa te a afirmaţiilor făcute de gene­ Uniunea Sovietică a făcut nu­ menea. unele afirmaţii realiste
o febrilă cursă de înarmare în centrală o zonă în care să nu ralul De Gaulle au avut drept meroase propuneri menite să făcute de generalul De Gaulfe
scopul de a sili Uniunea Sovie­ existe .arme atomice, cu hidro­ scop să justifice orientarea a- ducă la încetarea cursei înarmă­ care pot contribui la asigurarea
tică să facă concesii. gen şi arme rachetă. Alte nu­ gresivă a puterilor care deţin rilor şi sprijină orice propunere păcii şi soluţionarea probleme­
Socoteala de acasă încă, nu meroase propuneri, cum ar fi : roiul conducător în N.A.T.O. care are drept scop destinderea lor litigioase pr'n mijloace paş-
se potriveşte cu cea din tîrg. A- reducerea efectivelor trupelor Declaraţia agenţiei TASS se încordării internaţionale. In oc­ nioe. Astfel, De Gaulle a expri­
cum este limpede pentru orice străine de pe teritoriul Germa­ referă în continuare la afirma­ cident însă se vorbeşte despre mat consimţămîntul guvernului
francez de a participa la trata­
om de bună credinţă că politica niei şi în limitele altor state ţia lui De Gaulle privitoare la unele zone „pînă la Ural" şi a- tivele nvniştrilor Afacerilor Ex­
o aşa-zisă ,.criză în legătură cu
semenea declaraţii duc la agra­
organizatorilor N.A.T.O. a su­ europene, interzicerea totală a Berlinul provocată de Rusia varea încordării şi la învenina- terne şi la- întîlnirea şefilor gu­
ferit un total eşec. Lagărul armei nucleare şi scoaterea ei Sovietică", care, chipurile, ar fi rea relaţiilor între state. vernelor din Răsărit şi Apus.
păcii şi socialismului a devenit din armamentele statelor, înche­ „adus întreaga lume într-o sta­ In cadrul conferinţei de presă Totodată, De Gaulle a vorbit
atît de puternic. încît nici o for­ ierea unui tratat de pace cu re de mare nelinişte". Opinia De Gaulle s-a dedat la o serie despre sentimentele de prietenie
reală, tradiţionale, ale poporului
publică mondială nu poate fi în­
de atacuri împotriva R.D. Ger­
ţă d'n lume nu-1 poate învinge. Germania şi normalizarea si­ şelată şi ea s-a convins cu pri­ mane. De exemplu, generalul francez faţă de popoarele Uni­
N.A.T.O. a desfăşurat în cei tuaţiei din Berlinul Occidental sosinţă de eforturile consecven­ De Gaulle a declarat că guver­ unii Sovietice. In cercurile con­
zece ani o febrilă cursă a înar­ etc., sînt propuneri preţioase pe te ale Uniunii Sovietice puse în nul francez nu intenţionează să ducătoare din U.R.S.S. — se
slujba păcii şi liniştii omen rii.
mărilor, cheltuielile militare ale care Uniunea Sovietică le sus­ Unicul ţel al propunerilor sovie­ „recunoască" R.D Germană ca subliniază în declaraţia agenţi­
ei TASS — se exprimă speranţa
stat independent şi că dacă va
acestei organizaţii întrerind cu ţine cu consecvenţă, din dorinţa tice în legătură cu Berlinul fi încheiat Tratatul de pace cu că din partea franceză, vor fi
mult 500 miliarde de dolari şi de a contribui la slăbirea încor- este acela de a înlătura R.D. Germană, iar R.F. Germa­ luate măsuri concrete apre întă­
ele continuă să crească an de dării internaţionale, la întărirea sursa de nelinişte şi încordare nă nu va semna acest tratat, rirea şi dezvoltarea acestei prie­
an. Ţările membre ale N.A.T.O. încrederii între ţări şi asigu­ permanentă din centrul Europei. Franţa şi celelalte state occiden­ tenii, prietenie care ar putea
constitui una din pietrele un­
au respins toate propunerile U- rarea unei păci trainice între Poale provoca o asemenea po­ tale care au luptat împotriva ghiulare ale edificiului păcii în
niunii Sovietice şi ţărilor de popoare. ziţie atît de preţioasă cauzei Germaniei hitleriste nu vor fi Europa.