Page 9 - Albina_1959_04
P. 9
ANUL 82
în fă p tu iri 8«rla n-a
Mc. SM
cu care Miercuri
8 aprilie 195?
ne mîndrim | 8 pagini — 15 bani I
REVISTA SAPTAM INALA A A5EZAMINTELDR CULTURALE ~ ~ — - . » _>1
In fiecare an, o data cu venirea
primăverii, poporul nostru muncitor
ia cunoştinţa cu îndreptăţită mln-
drie de bilanţul iniăptuirilor sale
din anul precedent. Comunicatul Di
recţiei Centrale de Statistică, publi
cat zilele trecute, ne umple inima de
bucurie şi de încredere in puterile
noastre, ne Îndeamnă la noi izbtnzi
in lupta pentru construirea socialis
mului in patria noastră-
In Comunicat se arată că succese
deosebit de irumoase au iost obţi-
'nute de către industria noastră so
cialistă. Furnaliştii, oţelarii, minerii,
petroliştii, muncitorii, tehnicienii şi
inginerii din toate ramurile indus
triale au muncit cu însufleţire, fa-
cind ca planul producţiei globale
pe ansamblul industriei să iie Înde
plinit pe anul 1958 in proporţie de
. 103,9 la sută, iar la producţia marfă
de 103,2 la sută- Semnificativ este
-faptul că faţă de anul 1957 produc
tivitatea muncii a crescut cu 5,3 la
sută. Şi dacă ne gindim că intr-un
singur an (1958 faţă de 1957) pro
ducţia globală industrială a ţării
noastre a crescut cu 9,7 la sută în
timp ce în ţările capitaliste cu o
puternică tradiţie industrială pro
ducţia industrială a bătut pasul pe
loc, ori chiar a scăzut, ne putem da
şi mai bine seama de uriaşul avint
economic al ţărilor din lagărul so
cialist.
Şi oamenii muncii de pe ogoare
se prezintă cu un bogat bilanţ de
Înfăptuiri. In frunte se situează sec
torul socialist al agriculturii care,
dezvoltîndu-se neîncetat, a cuprins
la sfîrşitul anului trecut o suprafaţă
arabilă de 4-039.000 hectare. Aproape
două milioane de familii de ţărani
muncitori (cu 28 la sută mai multe
decit in 1957) au muncit pămîntul
laolaltă fie în gospodăriile colec
tive, fie în întovărăşiri agricole- Su
prafaţa arabilă a sectorului socia
list din agricultură reprezenta la
sfîrşitul anului trecut o creştere de
120 la suta faţă de 1957. Recoltele
obţinute de sectorul socialist al a-
griculturii au fost şi în anul trecut
cu mult mai mori decit cele obţinute
în sectorul individual. Rezultate
Îmbucurătoare s-au obţinut şi in
creşterea animalelor. La sfîrşitul
anului 1958 sectorul socialist al
agriculturii deţinea cu 39 la sută
mai multe porcine, cu 31 la sută
mai multe ovine şi cu 23 la sută mai
multe bovine decît în anul 1957.
Grăitor e3te faptul că în anul tre
cut sectorul socialist al agriculturii
a participat la formarea fondului
central:zat al statului cu 60 la sută
la griu şi secară, cu aproape 50 la
sută la porumb, cu peste 60 la sută
la sfecla de zahăr.
Pentru întărirea neîncetată a agri Pe această tarla se va semăna porumb. Tractoriştii Gheorghe Zamfir şi Vavilon Chivu de la S.M.T. Buda pregătesc terenui
culturii noastre s-au trimis in ace
eaşi perioadă încă 8700 tractoare, tntovărăşi/ilor din Mărginenii de Sus, raionul Ploeşti
3690 semănători mecanice pentru po-
rumb, 5820 combine şi multe alte
maşini şi unelte.
In calendarul îndeplinirea sarci-
Succesele dobindite în economia construcţiei socia U N F i t f T I 5T4H / nii istorice pusă de
I noastră naţională au făcut posibilă lismului in ţara Congresul al doilea
creşterea continuă a nivelului de noastră. Decretul ___________ ___________ 1 al P.M.R. — făuri-
trai material şi cultural al oameni Prezidiului Marii “ ...........
lor muncii- In anul 1958 a sporit Adunări Naţionale cialiste unitare.
simţitor desfacerea şi consumul pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploa Realizarea acestei sarcini istorice implică în mod obiec
principalelor mărfuri atlt la oraşe tare a omului de către om la sate se înscrie ca un moment tiv, ca o necestate, lichidarea rămăşiţelor de ex
cit şi la sate, iar pentru nevoile so- de covîrşitoare însemnătate. Decretul Prezidiului Marii ploatare la sate. Decretul Prezidiului Marii Adunări
cial-culturale statul a alocat 11,2 Adunări Naţionale va contribui la dezvoltarea construc Naţionale, primit cu un profund entuziasm de
miliarde lei, cu 3,9 la sută mai mult ţiei socialiste in ansamblu, marcînd în acelaşi timp un oamenii muncii de la oraşe şi sate, răspunde întocmai
, decît în 1957, şi s-au dat în folo moment de importanţă istorică în lupta pentru lichi acestei necesităţi, interzicînd darea în arendă, darea
sinţă oamenilor muncii peste 13.500 in parte şi orice fel de exploatare a muncii străine de
de noi apartamente cu o suprafaţă darea exploatării omului de către om în ţara noastră. către producătorii agricoli. Aceste măsuri prevăzute în
construită de ciroa 950.000 metri Ne aflăm astăzi într-un stadiu avansat al construirii Decret nu se aplică gospodăriilor ţăranilor mijlocaşi
pătraţi- socialismului. Prin lupta eroică a clasei muncitoare in care îşi lucrează pămîntul împreună cu membrii fami
însemnate succese au fost dobîn- strînsă alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub condu liilor lor cu care duc gospodăria împreună, neexploa-
dite in dezvoltarea comerţului nos cerea partidului, socialismul a învins definitiv în indus tînd munca străină, deşi în unii ani sint nevoiţi să se
tru cu alte ţări. In cursul anului trie, în sistemul bancaro-finamciar, în comerţ. Se înfăp într-ajutoreze un număr mic de zile cu alţi ţărani munci
trecut, volumul exportului de maşini tuieşte neabătut politica partidului de industrializare tori pentru terminarea ia timp a unor munci agricole.
şi utilaje a crescut cu 42 la sută Această prevedere este o expresie a politicii ferme
faţă de anul 1957. Produsele harni socialistă a ţării, de dezvoltare continuă a Industriei pe care partidul şi statul democrat-popular o duc
cilor noştri muncitori sint tot mai grele şi cu precădere a industriei constructoare de ma pentru continua întărire a alianţei cu ţăranul mijlocaş.
mult căutate pe piaţa internaţională şini, chezăşia prosperării sigure a întregii economii Dovadă elocventă a caracterului orînduirii noas
şi, datorită acestui fapt, ţara noas naţionale. Opera de transformare socialistă a agricultu tre — în care fiecare trebuie să-şi asigure existenţa sa
tră are relaţii comerciale cu 73 de rii a luat de asemenea un mare avînt, sectorul socialist şi a familiei sale prin muncă proprie — Decretul oferă
ţări, aducindu şi şi pe această cale cuprinzînd de pe acum peste 60 la sută din totalul su- foştilor exploatatori posibilitatea de a se încadra în
contribuţia la întărirea colaborării mod cinstit în efortul pentru construirea socialismului
şi prieteniei intre popoare. prafeţii agricole a ţării. Peste două milioane de familii în patria noastră.
Comunicatul Direcţiei Centrale de de ţărani muncitori s-au unit de bună voie în G.A.C. şi Noul act, expresie a politicii partidului de făurire a
Statistică constituie pentru intreg întovărăşiri. Aceasta reprezintă o ţărănime cu o nouă unei vieţi noi şi de lichidare deplină a exploatării omului
poporul nostru muncitor un puternic conştiinţă, liberă de orice exploatare, constituind o de către om, oglindeşte marea forţă a socialismului în
imbold pentru a munci cu şi mai ţara noastră, tăria de granit a orinduiria noastre sociale,
multă rîvnă, cu puteri sporite, pen uriaşă forţă a construcţiei socialiste în ţara noastră.
tru ca în acest an să obţinem re Printr-o muncă entuziastă şi plină de avînt masele trăinicia alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea mun-
zultate şi mai frumoase, pentru În muncitoare din ţara noastră se apropie tot mai mult de
făptuirea cauzei noastre scumpe,
construirea societăţii socialiste-
