Page 10 - Albina_1959_05

Concursul Concursul
„ALBINEI 11 „A LBIN EI0

S. i Poşta (
C ffă m h tt
concursului |
Nesupus şi posac, din răzor în răzoi
Negru ca un călcîi de pălmaş —
Aş fi rrut să te-adun G heorghe Borontea — Seve- 1
Tot sub piept, pătimaş... rineşti — C ralova, Ion T rifu — g
Sm îrdioasa — Bucureşti, Io sif g
Eram slab, ostenit, număram bob cu A n derca — B ixad — B aia M are: g
bob.
întrebările dvs. se referă la con-
Spin cu spin... d itiile de participare la concursul g g
Eu eram rob,
Tu erai îngust şi puţin. organizat de redacţia revistei g
„A lb in a " pe tema „S atu l nostru g
Azi eu sînt liber, fără cătuşe. a z i". g
Tu eşti întins, fără răzor. Concursul este închinat celei g
Eu sînt stăpin pe mine, pe tine. de a 15-a aniversări a elib eră rii g
Tu eşti mai darnic, mai roditor, patriei noastre de sub ju gu l fas- §§
Pămînt înfrăţit al tuturor 1 cist. In m aterialele trim ise de g
dvs. trebuie să oglin d iţi realiză- g
NANCU CONSTANTIN rile însemnate înfăptuite in do- g
Gât aia-Timişoara m eniul social-cultural, atitudinea g
nouă faţă de muncă şi proprieta- g
tea obştească, com baterea men- g
Ş t i r i talitătii învechite, a misticismu- g g
a superstiţiilor.
Să daţi la
lui,
iveală tot ceea ce e nou şi frumos g
® In regiunea Constanţa se desfă­ în viaţa satului dvs. =
şoară o mare acţiune de electrificare Tot mai multe şi mai variate sînt mărfurile pe care ţăranii muncitori Aşa după cum s-a anunţat de g
a satelor. Sute şi mii de colectivişti din satele noastre le găsesc la cooperativă. fapt prin numărul 5 9 0 din 14 a- g
participă cu entuziasm la munca volun­ In fotografie: cooperativa din Vărăşti, regiunea Bucureşti. p rilie a.c. al revistei noastre, la g
tară Numai în ultimele trei luni au concurs pot participa toţi cores- g
fost electrificate -comunele: Ciobanii, pondenţii voluntari şi cititori ai g
Horia, Qhindăreşti, Runcu şi altele. revistei, colectivişti, m em brii în g
1 Intr-un timp scurt s-ati construit 30 Codrule, frate iubit în tovărăşirile agricole, ţărani cu g
km. reţele de înaltă tensiune (cu 10 km. gospodării individuale, m uncitori, g
mai mult decît toate reţelele de înaltă in gin eri şi tehnicieni din G .A .S . =
şi S .M .T ., învăţători, profesori, g
tensiune care existau în Dobrogea în Frunză verde de cicoare Am pornit sub roşul steag
regimul burghezo-moşieresc). Lucrările Drag codrule, frâţioare Pumnii sus i-am ridicat m edici şi funcţionari din sate. g
de electrificare a satelor dobrogene Frurrtea-ti rîde ca o floare Şi ţara am curăţat Fiecare participant la concurs =
continuă cu multă însufleţire Îs strălucirea de soare. De rege şi moşieri. trebuie să scrie pe m aterial cît jj
Codrule, trate iubit. De putregaiul de ieri. mai citeţ şi exact adresa şi profe- g
C. CONSTANTINESCU Hai să stăm la povestit Astăzi, codrule iubit sia pe care o exercită în prezent, |§
întreprinderea regională Căci amîndoi ne ştim dorul Cerul ni s-a limpezit. indicîad locul unde munceşte, g
de electrificare Constanţa Cum ştie turma izvorul. Jos în vale-n al nost’ sat mentionînd în acelaşi tim p pe g
Tu mi-ai iost leagăn şi scut Colectivă am durat. m aterialul respectiv „P en tru g
• In locul vechii şcoli din comuna concurs". g
Smîrdioasa. raionul Zimnicea, care nu Şi-ai ştiut ce m-a durut. Vara eîntă pe ogoare
Dădea aurul în spice Romîneşti, mîndre tractoare. Participan ţii la concurs pot g
avea decît două săli de clasă, cu ta­ trim ite în cadrul concursului un g
vanul spart şi acoperită cu şiţă, s-a Eu trudeam izbit de bice. Spicu-i greu, holda-i bogată număr nelim itat de m ateriale, de g
ridicat azi o şcoală nouă şi frumoasă. Belşugul II lua bogatul Rod al muncii laolaltă. d iferite genu ri r articole, re por- g
Hambarele ne sînt plin*
Eu bătaia şi oftatul.
Noua clădire, are 10 săli mari de Cind nu mai puteam răbda taje, m onografii de comune şi sa- g
clasă, două cancelarii, laboratoare, săli Fâr’ de grife vine miin*. te, schiţe, povestiri, poezii, foto- g
de geografie, de istorie, bibliotecă, sală Rînduiala crudă, rea Be cînd e Republica g ra fii, cu legeri de folclor, schiţe g
de gimnastică. Peste 300 de copii se Doar în tine, irăfioare He-v-nllorit c o d », viaţa satirice, momente, caricaturi, epi- g
bucură azi de acest dar făcut de pă­ Găseam strop de-alinare. gram e, cronici rim ate etc. In a- g
rinţii lor, la chemarea partidului nos­ Cum Iţi dă ţie frunza precierea m aterialelor însă nu se g
tru drag. Şi iar verde de cicoare Cînd vine primăvara. va ţine seama de cantitatea lor, g
prof. ION TRIFU De la răsărit de soaie I. BRAGHEŞ ci de calitate. g
comuna Smîrdioasa, raio. Ne-a venit eliberare. Dvs. aţi trim is în cadrul con- g
nul Zimnicea Conduşi de partidul drag (Cules din G.A.C. Şercoda-Făgâraş) cursului un număr însemnat de g
SS scurte inform ări. Dar cum revi- g
sta „ A lb in a " apare săptămînal, g
aceste inform ări cu caracter ope- g
rativ îşi pierd valabilitatea, deve- g
nind nepublicabile. g
încercaţi deci să scrieţi mate- g
riale care ridică problem e valabi- g
le pentru o perioadă mai lungă g
(reportat literar, schiţă, povesti- g
Cer ca sineala.„ De sub streaşină aproape i ar fi fost peste un colţ lin­ erau la şanţurile de pe pămînturile
zării se ridicau pufoşi nori albi ca gă hotar, spre locul vecinului său, Întovărăşirii şi-i despărţiră din încă­ re). |
nişte lebede uriaşe... Un pui de vînt Constantin Parfenie... „Am să vor­ ierare.
ce începuse să bată în după amiaza besc cu el. Nu-i stric nimic cu cîţiva O tăcere mare, apăsătoare se Constantin Preatesen şi Romi- 1
zilei, zvîntase pe alocuri pămîntul metri de pămînt şi-i dau înapoi grîu Întinse apoi peste cîmp, peste oameni. ţa Predescu — Coloneşti — g g
— Bacău.
udat din belşuq de ploaie. La o mar­ cît va socoti". Pascu stătea nemişcat, Deodată, unul din întovărăşiri, rupse
gine de drum — sub colb — stătea cuprins de gînduri. Privirile însemnau tăcerea. Pentru m aterialele trim ise In g
culcată o piatră dreptunghiulară, să­ şanţul pe care îl va tăia chiar a doua — Ştii ce, măi Neculae ? Deschide cadrul concursului şi publicate în g
pată într-o parte eu două semne: zi. Peste cîteva zile va însămânţa po­ şanţ către pămînturile noastre, ale revistă veţi prim i dreptul de au- g
„N. P." (Neculae Pascu). rumbul... Întovărăşirii. Dacă nu poţi singur, o tor cuvenit. De aici însă să nu se g
Piatra era roasă de ape şi vînturi, — Ce gîndeşti vecine ? să-ţi ajutăm şi noi, că doar oameni tragă concluzia că toate materia- g
şi însemnările abia se mai desluşeau. Neculae tiăsări. Se uită pe lături sfntem, ce naiba 1 lele publicate în revistă, pînă la g
A fost o piatră de hotar I Cum aţun- şi-l văzu pe Parfenie. Faţa i se lumi­ Neculae privea uluit în juru-i.Nu-i îneheierea concursului, vor fi g
sese aruncată la o margine de drum ? nă. Tocmai la el se gândea. Să-i venea să creadă ochilor. Se puse cu prem iate. V o r fi prem iate numai g
...In primăvara lui 1957 plouase spun... Poate Începe chiar astăzi să rîvnă pe lucru-.. acele m ateriale care vor întruni =
fără întrerupere zile şi nopţi de-a sape şanţul. în cîteva ceasuri, şanţul îşi tăie cele mai bune calităţi atît din =
rîndul prin părţile Salahorului — sat — Constantine, d&-mi voie să ies cale spre albia Zeletinului. Apele se punct de vedere al conţinutului g
spre dealurile Bacăului. Cind s-au cu apele la Zeletin peste colţişorul retrăgeau. Pămîntul se dezgolea. Pas­ cît şi al form ei, m ateriale ce vor g
răzbunat insă norii şi puhoaiele ce­ ăsta... cu îşi zicea în gî-nd : „Dacă nu erau fi strîns legate de viata nouă a g
rului au contenit — apele au rămas Parfenie răspunse acru: vecinii ăştia mulţi şi buni, pămîntul satelor patriei noastre, tratînd g
pe deasupra pămîntului — pe o parte meu ar fi şi acum sub ap*". Pe vecinii problem e în aşa fel, în eît să răs- g
şi cealaltă a riului Zeletin, transfor- — Nu dau voie nimănui să-mi stilj lui li simţea acum atît de aproape. pundă tem aticei revistei „A lb in a " g
mînd ogoarele cele mai mănoase, |n- ce locul meu... Fac moarte de om-... A r fi vrut să sară la ei, să le atrîngă ca organ al A şezăm intelor Cultu- g
tr-o haită... Pascu scrişni: mina, s i le mulţumească. Calm, cum­ rale. g
— Amarnică vreme... — Cum, mă, faci moarte de om pănit, zise doar a tît:
— Amarnică 1 pentru nimica toată ? — Dacă aş cere... m-aţi primi şi pe Ştefan Constantin — Babadag g
— Apei n-ai ce-i face I S-o trage ea — Aşa fac, s-o ştii, răspunse duş­ mine lingă voi ? — Constanta ; Tactae Vasilache g
singură... mănos Parfenie, ridicînd pumnul şi — Unde Neculae ? — îl Întrebă un Cîndeştl — Bacău. g
Oamenii, cu feţele negurate, pri­ lovind In Pascu. vecin.
veau asupra pămîntului. Tăceau şi — Ce dai mă, ce... — La tovărăşie, răspunse omul. M aterialele în copie nu vor in- g
aşteptau ca apa să se retragă singu­ Alergară îndată oamenii care lu- — Asta o hotărăşte adunarea ge­ tra în concurs. De asemenea, ace- g
ră. Dar apa nu şe retrăgea. Membrii nerală. Tu, dacă te-ndeamnă inima, le m ateriale care au mal fost tri- =
întovărăşirii „1 Mai" au venit 2JeSLSULSLSLSLSLSLSLSLSULSLSULSUlSUULSlJt> fă cerere, şi... m ise în cadrul a’ tor concursuri, g
atunci cu propunerea şi au luat Plecă spre marginea locului. Măsu­ la alte publicaţii. g
hotărîrea să facă şanţuri prin pragu­ Strigătură ră pămînturile fără hat în care socoti ★ g
rile dinspre Zeletin. Pragurile ţin a- şi pe al său... Apoi plecă şi smulse In atenţia tuturor participant!- g
pele... dintre buruienile marginei o piatră lor la concurs 1 g
Ctte flo ri pe Argeş sus
Ceilalţi oameni al satului au zîm- dreptunghiulară. Gîfîind, o duse pe Docum entati-vă minuţios asu- g
bit la aflarea hotăririi întovărăşirilor, Toate cu mindra le-am pus; spinare şi o aruncă intr-o margine pra datelor şi faptelor cuprinse g
Cîte flori pe Argeş jos,
Socoteala lor era : „Pînă îşi scormo­ de drum. în m aterialele ce ni le trim iteţi la g
nesc ei locurile, se zvîntă bălţile". Toate cu mindra le-am scos. — Ce faci acolo, omule ? Ce-i aia ? concurs. V o r fi luate în seamă nu- n
Socoteală greşită Insă. Pămîntul era Le-am scos şi le.am răsădit; — Nimic. O piatră de hotar I Şi, mal acele reportaje, articole, ma- g
Le-am udat şi-au înflorit,
sătul de apă. Nu mai înghiţea nici o ca să nu mai fie haturi şi hotar Intre teriale critice şi altele care cores- g
picătură... Le-am udat numai cu rouă mine şi voi, am scos-o şi am arun- pund realităţii şi sînt bazate pe =
Că trăim o viaţă nouă, eat-o...
Vecin cu locurile întovărăşirii *tn Viaţă nouă şi senină fapte riguros verifica te de orga- g
Privi apoi peste pămîntul negru,
locul lui Neculae Pascu. Locul acesta Cu belşug şi cu lumină. gras, şi o bucurie nouă îi cuprinse n e'e în drept. g
era ca fundul unei străchini. La nbrd inima. A m prefera să trim iteţi în ca- g
şi vest pămînturile întovărăşirii, la Cules de ION S. NAN1A drul concursului cît mai multe g
f 1 oai-
_ est pămîntul individualilor. A r fl dat din comuna Bascov, raio­ q CONST. C. PREDESCU m ateriale beletristice, schite, 1
| şi el drumul apelor, dar încotro? nul Piteşti povestiri. g
Întovărăşit, satul Salahorii, comu­
«d r r ir în n r v r in r in n m rnrmnrinnr? na Cokmeşti, raionul Bacău. IWNIIIIMIWIHflIWIWIWIHIIIhi