Page 12 - Albina_1959_05
P. 12
găzile artistice de agitaţie casa raio
nală de cultură şi-a îndeplinit misi
unea de Îndrumător şi cocudonator,
echipele de dansuri. 61 la număr,
hu prea găsesc în casa raională un O IN IT lA T iV
sprijin suficient. In direcţia aceasta
■e poate spune că activiştii casei ra
ionale de cultură merg pe un drum jcahe ihefoue uhtrta
al rutinei, funcţionăresc. Sîntem în
inima Moldovei, în chiar leagănul
jocului popular moldovenesc şi dacă Bohotinul este un sat mol- M acovei şi altele,
urmărim dansurile cu care se înfăţi dovedesc cu aşezări pito seară m embrii cor
şează în concurs echipele de ama reşti, în care prim ăvara s-a repetiţii si, neoboi
tori, ne punem întrebarea : „ce fac revărsat cu toată bogăţia de gătesc sub conduc
tovarăşii de la casa raională de cul flori de caisi si meri. Căm i iorului.
tură ?“ nul din Bohotin are un cor ^H otărîţi cu tot
Dansatorii repetă, dau programe, puternic, o echipă de teatru să ocupe un loc f
se ostenesc In deplasări prin alte si una de dansuri. M îndria faza raională a ci
comune. cu acelaşi „Alunelul", ţăranilor muncitori si a di bohotinenii, din in
„Coasa", „Raţa", „Alivencile", „Ca rectorului de cămin, N ico- minului cultural t
la Breaza’ etc. lae Ruxanda, rămîne însă, jinul sfatului pope
corul. A m asistat aici la o confecţionat 40 d
Acum doi ani echipele s au pre
zentat la concurs cu aceleaşi jocuri. repetiţie si am stat la tai naţionale atît pen
Acum patru ani la fel. Nu se mai fas cu oamenii. Se arătau cît şi pentru echi]
joacă în raionul Vaslui şi alte dan foarte hotărîti ca la faza suri. Banii pentru
suri populare î Instructorii de dans raională să se prezinte cit m aterialului nece:
n-au mai învăţat nimic în aceşti mai bine. procuraţi din fond
patru ani ? „Mărunţelele", acel pito Bohotinenii au rivali pu al cooperativei, d
resc şi străvechi dans moldovenesc ternici şi în corul din Rădu- căminului cultural
alcătuit dintr-o suită de 24 de dan căneni şi în cel de la Moş- turile extrabugeta
suri mici, nu ar putea fi învăţat şi na. M ai cu seamă cei din munei. Invăţătoa
de alte formaţii ale raionului ? „Co- M oşna sînt porniţi pe lucruri stanţa Ruxand a
răgheasca' este un dans Pe care mari si bohotinenii se arătau de m odele pe mot
numai echipa din Codăeşti îl poate deosebit de qriiu lii pentru veneşti, iar costun
Juca ? ziua concursului. lucrate si înflora
Anul trecut la faza finală a con Repertoriul corului cuprin fete care fac part
Vasluiul, raion cursului am a- de cîntece frumoase şi des pele căminului ci
Iniţiativa lăudal
In întregime co- plaudat cu bucurie pre muncitori si despre viata minului cultural d
operativizat, se în echipa de bătrîni nouă a ţăranilor m u n citori: care cultivă, prin
scrie pe harta ţă din satul Popeşti, . „Partidului, părinte al bucu- cusături naţional*
! riei" de Romaşcanu, „Sirena
rii ca un raion în comuna Micleşti, tradiţie a portului
care a înfăţişat i lui Roaită" si „Fa, Ileana"
spectatorilor cîte- ■ de V asile Popovici, „C întec ar putea fi îmbr
lă şi o susţinută m a m e toate căm inele cu
activitate cultura va dansuri de toa prieteniei" de com pozitorul tara noastră.
bulqar G oranof „Sărbătoare
lă. Mişcarea artistică de amatori este Aşa cum arată faptele, activiştii tă frumuseţea. Ce s-a întîmplat însă în gospodărie" de G rigore
aici în continuă creştere atît nume casei raionale de cultură s-au stră ou această echipă care nu s-a prezen
ric cit şi calitativ- An de an forma duit să cuprindă In preocupările lor tat nici măcar la faza intercomu
ţiile artistice se prezintă la concursu mai toate sectoarele activităţii cultu- nală a concursului ? Bătrînii din
rile organizate cu repertorii îmbogă ral-artistice de masă. Popeşti trăiesc, la serbările căminu
ţite şi în conţinut şi în măiestrie ar Cele 48 de coruri participante la lui mai joacă uneori, dar, fără îndru
tistică, Pe drept cuvint se poate spu concurs au avut în casa raională de marea casei raionale de cultură, fără
ne că raionul se dezvoltă armonios, cultură un îndrumător permanent şi sprijinul instructorului de dans, mu 2
transformările social-economice mer- calificat. Juriile diferitelor faze ale tat în postul de învăţător într-o co
qînd în pas cu viaţa culturală şi in- concursului al V-lea au subli mună învecinată, echipa s-a descu
fluenţîndu-se reciproc. niat pozitiv faptul că majoritatea rajat, s-a destrămat. i
Dacă la concursul al IV-lea al căminelor din raionul Vaslui cuprind Casa raională de cultură nu s-a )
formaţiilor artistice de amatori în în repertoriile lor, in afară de cîn- preocupat îndeajuns de această pro
raionul Vaslui au participat 105 for tecfl populare, un impresionant şi blemă a cultivării tradiţiilor folclo
maţii în care se numărau şi echipele variat repertoriu de eîntece patrio rice ale poporului nostru. Ea a trecut l
de teatru, la concursul al V-lea tice, de masă, romîneşti şi sovietice. cu uşurinţă peste rămînerea in loc a i
participă 122 de formaţii artistice de In acelaşi timn, căminele promovate
amatori (coruri, dansuri, brigăzi ar la faza intercomunală, printre care formaţiilor de dansuri populare. 1
tistice de agitaţie, formaţii instru menţionăm echipele de coruri din In ce priveşte dansurile cu temă,
mentale, solişti vocali etc.) în afară comunele Brâhăşoaia, Tanacu, A l raionul Vaslui nu-şi aduce nici o
de echipele de teatru care au parti beşti, Micleşti, Valea Mare, Zapo- contribuţie, echipele nefiind stimu
cipat la concursul bienal „I. L. Ca- deni şi altele îşi împrospătează re
ragiale“. Trebuie menţionat faptul pertoriul cu noi cintece pentru ca late şl îndemnate să-şi făurească
că în perioada desfăşurării concursul la faza raională să înfăţişeze un re asemenea dansuri.
lui al IV-lea. procentul de cooperati pertoriu îmbogăţit faţă de cel obli Lăudabilă in sprijinirea corurilor
vizare in raionul Vaslui era sub 50 gatoriu în concurs. şi brigăzilor artistice de agitaţie, dar
la sută. Este demn de subliniat iniţiativa
Căror factori li se datoreşte acest casei raionale de a pune în discuţia deficitară în ceea ce priveşte îndruma
bilanţ îmbucurător al mişcării artis cenaclului literar, care funcţionează rea metodică a echipelor de dansuri
tice de amatori din raionul Vaslui ? pe lingă casa raională de cultură, populare, casa raională de cultură
De bună seamă în primul rlnd co din Vaslui are datoria ca pînă la
mitetului raional şi organizaţiilor co unele programe ale brigăzilor artis
tice de agitaţie. Membrii cenaclului
munale de partid care au sprijinit ajută munca colectivelor de creaţie, faza regională a concursului să-şi
încontinuu formaţiile artistice, cre- revadă planul de muncă şi să-şi îm
îndu-le condiţii din ce în ce mai intervenind cu experienţa şi talen bunătăţească simţitor activitatea în
tul lor acolo unde programele sînt
bune pentru activitatea lor. mai puţin izbutite literar. acest sector atît de important al
Un rol de seamă în îndrumarea
acestei lăudabile activităţi cultural- ★ mişcării artistice de amatori.
artistice îl are şi casa raională de Dacă în ce priveşte echipele de GH. FLORESCU
cultură (director Mihai Angheluţă). cor, şi într o oarecare măsură, bri
PETRU V1NTILA 2 LA ÎNCEPUT DE DRUM LA ÎNCEPU
Apoi pe un ton de-o sută de ori mai mlndro, 1* spuse şl cus — Mal aveţi ceva iuraje şi p<
crilor cine era Dobre. — Este — se lăudă Florea şi
— Tovarăşul Dobre, trimisul special in chestia gospodăriei— şl o vadră de ovăz „sâ nu spu
Organizatorul nostru 1 La vreo jumătate de ceas <
Soiica şi Maricica se iviră pe prispa casei şl veniră zor in sediul gospodăriei, lâsînd vor
ogradă, în întîmpinarea oaspeţilor. Stan deshâmâ caii să-i zece, dar sâ nu intlrzie peste z
ducă în grajd şi socrul lui, crezînd că tace o glumă, se inte ei şi Florea se bucură in sinet
resă totuşi vădit curios : crul sâu sâ vină la gospodări
Fragment din „Cartea faceri", ro pentru viaţa cea nouă şi cum i
man ce va vedea in curind lamina Mîndru câ era luat în seamă,
tiparului. cu pieptul umilat, şi-l luă de b
cu luare-aminte la toate şi nu
Ploaia din timpul nopţii fusese bunâ pentru serbare. Uliţele — Aici, pe marginea drumec
erau curate ca sticla, aerul era umed şi râcoroB şl se simţea de pomi, cireşi, de exemplu, s
câ nu are sâ mai fie câldura aceea grea şi Înăbuşitoare de ci oltane, aşa cum am eu la !
ieri şi alaltăieri. Pe siilpii reţelei teleionice iuseserâ agăţate Cucerit de vorbele acelea, c
ianioane tricolore şi roşii, iar pe arcada de piarirâ a porţii ii şi ce pomi vor pune, ori mc
lostului conac iusese iixatâ Încă de ieri cadra aceea uriaşă Florea Îşi dădu drumul inilâci
pe care scria cu litere de tipar : — Am şi comandat pomi la
Dobre şi Stan nu se gindirâ
GOSPODAR A AGRICOLA COLECTIVA ,.1»07"
C om una Valoşeşti — raionul Turnu Măgurele vis despre care nu se discuta
cultarâ cu atlta interes, incit 1
In faţa căsuţei mici şi b&trineştl se opri in dimineaţa aceea dar şi adevărat. Florea îşi dă
după ploaie o căruţă de la ai cărei cai se auzea râsunînd o le putea opri :
gătură de clopoţei, şi Florea Iovan se trezi strigat de un glas — In „Nisipuri* ai sâ vezi
cunoscut :
Numai viţe d-alea grozave, cr
— Sînteţi acasă, oameni buni ?
tos 1... Şi stupi, mă, din ăia ai
— Mai întreabă şl ăsta, parcă-i chior. Nu vede că sîntem Ajungînd In iaţa clădirii la
acasă ? — bombăni Florea. departe, tocmai de la cotul ş
— Hai, deschideţi poarta 1 — strigă Iar cel de afară, şi Flo lui Florea remarcă admirativ :
rea Iovan abia atunci recunoscu glasul cuscrului său de la — Ai dracului şi voi 1 Vă iâ
Şuşiţa. El il zori pe Stan sâ deschidă poarta şi le strigă pe îndreptăţită şi Florea il atinse
Maricica şi pe Soiica : — Păi, cum, domnule Ciobea
— Haideţi, bre, câ veniră şuşiţenii 1 căm aici ?
Cuscrul său băgă in ogradă căruţa. Venise numai el cu Adunarea generală incepu
nevastâ-sa. Florea Îşi prezentă cuscrii lui Dobre, cu un ton vă fostului conac, unde n-ar fi
dit schimbat, orăşenesc : mulţimea venită la inaugurc
— Dumnealui este Teodor Ciobanu şi dumneaei est» Nicu- parc. In rindul intii de scaune
iina, cuscrii noştri despre care ţi-am spus — mijlocaşii.— ştii, şi castani, stâturâ oaspeţii <
de la Şuşiţa.
