Page 14 - Albina_1959_05

Sfatul medicului

S IN UZI TA

Epidemia de gripă care a Boala netratată se agravează.
bintuit ţara noastră în această Pac;entul devine un suferind
iarnă; a lăsat după vindecare o care este obligat să consulte
seamă de complicaţii. Dintre medicul specialist care, în ca­
cele mai frecvente expunem, în zul sinuzitei purulente, adaugă
cadrul articolului de faţă, „sinu- la tratamentele simple TRATA­
zita". MENTE M AI ADECVATE: tam-
Boala începe cu înfunda- ponamente nazale cu cocaină,
rea nasului şi scurgere de aerosoli cu antibiotice, raze
secreţie de lichid limpede, a- ultra-scurte, raze Rontgen în
pos, după care se instalează o doze antiinflamatorii. antibioti­
scurgere galbenă, viscoasă, pu­ ce în injecţii sau pe cale bu­
rulentă, adeseori verzuie. Pe cală.
Ungă durerea de cap legată de Este cazul să amintim că pe­ Magazinul aniversai din Reşiţa — construit tn anii puterii populare
infecţia gripală se instalează o nicilina, sulfamida şi streptomi-
durere de cap puternică, locali­ cina nu au dat rezultate mulţu­
zată de obicei la rădăcina na­ mitoare. Aureociclina, Tetra-
sului, la frunte, în orbite şi se nul, Hostaciclina şi alte anti­ $fa€»ţi cat...
accentuiază în poziţie aplecată, biotice de acest tip, sînt mult O valoroasă plantă medicinală t
acestea din cauza rămînerii pu­ mai eficace in tratamentul si­
roiului în sinusuri. Bolnavul nuzitei gripale. ...plantele oe se cultivă pe
respiră greu, doarme foarte a- La aceste tratamente se va un hectar pierd intr-o vară MUŞEŢELUL
gitat, respirînd pe nas, nu-şi prin transpiraţie, aproxima­
poate îndeplini munca intelec­ asocia şi un tratament tonic tiv 2-3 milioane litri de apă
tuală sau fizică, îşi simte capul general; repausul la căldură, (un strat gros de 200-300 Sine nu cunoaşte muşeţelul moi bune condiţii. Florile de mu­
micşorarea efortului fizic şi in­
greu, face adeseori şi puţină telectual. In mod normal, orice mm) ? Pentru un kilogram — pkmta care înveseleşte ver­ şeţel trebuie recoltate cu codiţa
febră şi are o indispoziţie ge­ sinuzită tratată trebuie să se substanţă uscată produsă dele cimpHtor, dealurilor şi chiar dt mai scurtă. O grijă deose­
nerală. de plantă se pierd cam 300 munţilor. Poate nu toţi o cunosc bită trebuie avută pentru recol­
Dacă se ia în tratament în vindece şi să nu ajungă în faza litri de apă prin transpira­ sub acest nume, deoarece prin tarea In momentul cel mai potri­
această fază de început, sinuzi- de cronicizare. Treptat, scurge­ ţie. S-a calculat de pildă că unele locuri i se spune moşiţel, vit : înainte ca florile să fie des­
ta are mai multe şanse de vin­ rea purulentă se opreşte, înfun- un mesteacăn pierde prin romaniţă, morună sau motrice. chise complet, adică înainte ca
darea nasului se ameliorează,
decare ca mijloace mai simple iar durerea de cap dispare. evaporare tn fiecare zi pînă Mulţi din cei cărora covorul petalele să ajungă în poziţie ori­
şi mai puţine. Bolnavul singur ta 400 litri de apă. de muşeţel Ie incintă privirile zontală. Recoltarea să nu se facă
sau medicul nespecialist poate După gripa din primăvara a- nu cunosc însă puterea — soco­ mai tîrziu, deoarece florile se
face ca tratament: a) desfun­ ceasta foarte multe persoane ...cel mai inalt copac din tită pe vremuri miraculoasă — pot scutura cînd le punem la
darea şi drenajul nasului cu au rămas cu dureri mari de cap lume este eucaliptul, care a acestei plante, de a vindeca un uscat. De asemenea, florile nu
substanţe vazo-constrictoare şi localizate la ceafă, la frunte, creşte in Australia, dar e mare număr de boli. Astfel, din vor fi recoltate după ploaie pen­
cultivat şi in Transcaukazia?
dezinfectante ; Fedrocaină, Eu- mergînd la faţă şi la dinţi: timpuri îndepărtate ceaiul de tru că. fiind umede, ele se înne­
mentol. soluţie de efedrină 1 sînt aşa-zisele nevralgii trige- Ajunge la 150 m Înălţime. gresc şi-şi pierd din valoare.
la sută etc. ; b) inhalaţii cu minale, foarte specifice acestei ..floarea de agave, care muşeţel se foloseşte în vindeca­ Uscarea trebuie să se facă în
aburi „călduţi" de muşeţel in epidemii gripale şi pentru care este o varietate a cactusului, rea bolilor de stomac şi intestine. locuri curate, dezinfectate. Se
care se pune o linguriţă de al­ tratamentul îl prescrie specia­ (Seakil de muşeţel se recomandă
cool mentolat 4 la sută sau o listul neurolog. Rolul medicu­ înfloreşte o dată la o sută contra răcelilor şi pentru calma­ aşează florile în straiuri subţiri
pastilă de „inhalant*. Aspirina lui va fi să separe o nevralgie de ani ? şi se lasă timp de 6—7 zile fără
şi piramidonul, luate cu ceai trigeminală de o srmizită. ...in pădurea Gyulavar, rea nervilor. a se atinge, pentru a împiedica
cald, băile calde la picioare fă­ Tratamentul simplu, făcut de situată in sudul R. P. Un­ Ceaiul sau fiertura de muşeţel scuturarea lor. Se st ring apoi
cute seara sau cînd bolnavul la începutul bolii, opreşte com­ gare, in judeţul Bekeţ, au este un foarte bun dezinfectant. şi se păstrează în săculeţe cu­
nu iese prin frig, sînt folositoa­ plicaţiile. In cazul că acestea fost descoperiţi trei stejari Se Întrebuinţează pentru spăla­
re. Durerile de cap se calmea­ apar, bolnavul trebuie să se uriaşi ? Ei au o vîrstă de rea rănilor uşoare, a inflamaţii- rate, la loc uscat.
ză, de asemenea, prin aplicarea prezinte imediat la medic. peste 500 de ani şi skit ve­
de săculeţ cu sare caldă apli­ stigii ale pădurilor virgine lor ochilor. Gargara cu ceai de
cat pe regiunea sinusurilor. Dr. O CTAV R OCIU muşeţel calmează durerile dinţi­
de odinioară. Coroana fiecă­ Sfaturi
rui stejar acoperă o supra­ lor.
faţă de circa 5.000 de metri Pentru dureri interne se mai pentru crescătorii
pătraţi. folosesc compresele (prişnîţele)
cu fiertură de muşeţel, iar pen­
.„pentru a obţine artificial de viermi de mătase
cantitatea de energie dega­ tru răni mai grave se foloseşte
jată de Soare timp de un uleiul de muşeţel — o plămă­ In acest an, luna mai este
minut, ar trebai să se ardă deală făcută din 8— 10 linguri mai răcoroasă şi mai ploioasă
Un peşte ciudat Corpul balenei albastre are o cantitatea de cărbuni care de muşeţel Intr-un sfert de litru ca de obicei. De aceea, condi­
lungime de 33 metri, pentru hri- se extrage intr-un an şi ju­ de ulei. ţiile pentru creşterea viermilor
Pescarii de la cooperativa nirea căruia ea consumă zilnic de mătase sînt mai nefavora­
pescărească din orăşelul Nan- 4—5.000 kg. de crustacee şi mătate din toate ţările lu­ Datorită acestor multiple fo­ bile decît în atţi ani. Pentru a
tan, provincia Cijeţzian (R. P. peşti. Puiul acestui animal are, mii ? loase, muşeţelul este una din preîntâmpina urmările acestor
Chineză), au prins un peşte cu la naştere, lungimea de 7—8 cele mai căutate plante medici­ condiţii naturale, crescătorii
totul neobişnuit în greutate de metri şi hrana lui zilnică se ...primele creioane de gra­ nale. Pentru ca florile de muşe­ trebuie să ţină seama de apli­
peste 750 kg., şi cu o fit au fost fabricate iu carea anumitor reguli absolut
formă dreptunghiulară. Lun­ compune din 250—300 litri lapte ţel să-şi păstreze Întreaga va­ necesare, şi anume :
gimea corpului atinge 3,20 me­ pe care mama îi produce cu uşu­ Europa in anul 1664 ? loare este necesar ca recoltarea — Viermii din virsta l, IL
tri. lăţimea — 4,80 metri, iar rinţă. şi uscarea lui să se facă In cele III şi începutul vîrstei IV se
lungimea cozii — 3,50 metri. vor ţine în încăperi îneălzfite
la 23—24 grade Celsius. încăl­
Vocea omului produsa CUVINTE ÎNCRUCIŞATE j C U L O R I zirea sobelor se va 'face cu
pe cale artificială material local (paie. coceni,
cm
bete de floarea soarelui)
grijă, pentru a nu se produce
Directorul Institutului de fi­ fum.
zică aplicată de la Universita­ ORIZONTAL: I. Animal ce-şi schimbă culoa­
tea din Kiev a realizat uu me­ rea pielii. — Cînd îi fierbi se înroşeşte. 2. Bubă — Pentru a absorbi ume­
canism care produce vocea neagră. — Cenuşie. 3. Din cînd în cînd. — Ar­ zeala, în camera de creştere
omului pe cale artificială şi bore al cărui lemn de culoare gălbuie-roşiatică se vor pune în colţuri bulgări
care poate să rostească propo­ se_ foloseşte Ia confecţionarea mobilelor. — Ju­ de var nestins. Cînd aceştia se
ziţii întregi. Mecanismul are o mătate de afin. 4. Slabi. — Dîre. 5. Barbu Oli- vor sfărîma. vor fi înlocuiţi-
greutate de cinci tone. nescu. _ Aceea (popular). — istoric grec din — Camera va fi aerisită de
secolul al II-lea care a scris despre expediţia 3— 4 ori pe zi. fără a se pro­
O broască ţestoasă lui Alexandru cel Mare. 6. Nu cîntăreşte mult. duce curent.
* , — Pom din lemnul căruia se fac mobile fine. — Straiul de aşternut de pe
uriaşă % 7. Animale care se tîrăsc pe pîntece şi care au paturile de creştere va fi
sîngele rece. — Prepoziţie 8. Negaţie — Por­ schimbat cit mai des.
Pe litoralul de est al Chinei, ţiunea corpului omenesc dintre umeri şi mijloc.
în apropierea provinciei Ţzian- 9 Măsură chinezească. — încă o dată (la spec­ — Să se evite hrănirea cu
su, a fost prinsă o broască ţes­ tacol). — Brînză dulce. 10. Broderie artistică. frunză udă sau prea rece. Îna­
toasă uriaşă. Această broască — Brăzdez pămîntul. — In tact. 11. De culoa­ inte de a se administra, frunza
cîntăreşte peste 500 kg., are rea sîngElui. — Sură. 12. Portocaliu. — Ceaţă va fi ştearsă şi se va lăsa tn
2 metri lungime. 0,5 metri înăl­ groasă. cameră jumătate de oră pen­
ţime şi f metru lăţime.
VERTICAL: 1. Gîndac negru care mănîncă tru a se tncălzi. Hrănirea să
Balena albastră rădăcinile plantelor. — Cafeniu 2. Arbore ori­ se facă în cantităţi mici şi
ginar din India care are lemnul negru şi foarte Ioarte des. Pe timp noros. fe ­
este cel mai mare anima! din tare. — Plantă cu flori roşii sau albe. 3. Fructe restrele camerei de creştere
cite au trăit vreodată pe pămînt. cu care se compară ochii negri. — 60 minute. — Pronume. 9. Şiret Îmbrăcat în fire de mă­ nu se vor mai acoperi cu hîr-
Ea trăieşte In apele oceanelor, — O întîlnim U orice cameră 4. Eugen Bărbu- tase colorată. — pronume. — Măceş (în Ar­
dar mai ales In mările tempe­ lescu. — întindere imensă de apă sărată. — De deal). 10. Drum ... la mijloc. — Animal cu ocnii ti*.
rate şi reci. Balena albastră este culoare galbenă închisă, bătînd în negru. 5. Pom foarte ageri şi care seamănă cu pisica. — Pană — In qeneral trebuie păstra­
cu adevărat un animal uriaş, care face fructe gălbui şi cu zeamă acră. — de despicat lemne — Jumătate de şură. 11. Me­ tă cea mai strictă curăţenie în
greutatea ei ajungînd pînă la Tulpina griului. 6. Plantă spinoasă, numită tal roşiatic. — Are ochii de culori diferite. 12. camera de creştere.
120.000 kg. (cit cîntâresc 25 ele­ popular brînca ursului. — Cinci băniţi. 7. Pe De culoarea cafelei. — Pată albă pe fruntea ani­
fanţi şan 150 tauri). Inima ei cei verzi să nu-i crezi. — Nu pot să ţin minte. malelor. Aplicînd aceste recomandări
are o greutate de peste 700 kg., — Animal asemănător cerbului, care trăieşte în viermii de mătase vor fi feriţi
iar cantitatea totală de sînge ţările nordului. 8 Aprob cu strigăte de bucurie. Cuvinte mai puţin cunoscute: ARIAN. de boli si vor produce o can­
depăşeşte cifra de 8.000 litri. titate sporită de gogoşi.
ĂVAV.hVV.W.hWA%V%,A W *W k V .W .,.W kVAV.*.VA% SW AW V.W .V.\'