Page 15 - Albina_1959_05
P. 15
Popoarele cer
încheierea Tratatului
de pace cu Germania
Lucrările sesiunii Consiliului tru ca pacea omenirii să fie
Mondial al Păcii care se des salvată, a adresat un mesaj
făşoară la Stockholm cu prile participanţilor la conferinţa de
jul împlinirii unui deceniu de la Geneva a miniştrilor Aface
la ţinerea primului Congres rilor Externe.
mondial al partizanilor păcii, „Consiliul Mondial ai Păcii
constituie o mărturie grăitoare — subliniază mesajul — expri-
a luptei hotărîte şi perseveren mă dorinţa tuturor popoarelor
te pe care o duc popoarele lu ca această conferinţă să fie pri
mii pentru a se pune capăt mul pas pe calea spre înţele
„războiului rece", pentru a se gere.
rezolva toate problemele inter Întreaga omenire cere cu in
naţionale litigioase pe Calea sistenţă ca conferinţa dv. să
tratativelor. creeze o atmosferă de bună
In cei zece ani de existenţă voinţă, menită să uşureze lu
mişcarea mondială pentru pace crările conferinţei Ia nivel înalt
şi-a întărit necontenit rînduri- care ar deschide calea înlătu
le, a cuprins mase tot mai largi rării pericolului atomic şi ar
de oameni din toate ţările glo permite să se treacă dă la
bului şi a organizat numeroase „războiul rece“ la coexistenţa
acţiuni importante menite să paşnică şi la colaborare inter
contribuie la încetarea tuturor naţională
experienţelor cu arme nucleare, Pentru poporul romin, parti
la înlăturarea pericolului iz ciparea la lupta pentru consoli
bucnirii unui nou război mon darea păcii a devenit una din
dial. însăşi convocarea confe sarcinile sale de onoare. Acad.
Aspect din sala Conferinţei. rinţei miniştrilor Afacerilor Ex M. Ralea, membru al Biroului
terne, care se desfăşoară în Consiliului Mond’al al Păcii,
prezent la Geneva, reprezintă
Conferinţa de la Geneva un succes deosebit de preţios vicepreşedinte al Comitetului
Naţional pentru Apărarea Păcii
al luptei popoarelor din întrea
drul sesiunii a arătat că pen
ga lume care cer cu insistenţă din R.P.R., luînd cuvîntul în ca
a miniştrilor Afacerilor Externe soluţionarea problemei germa tru poporul romin : „pacea a
de
Tratatului
ne, încheierea
devenit un program concret de
pace cu Germania şi stingerea acţiune, care se exprimă prin
focarului de încordare din Ber măreaţa operă de construcţie
Pace 1 Iată cuvîntul rostit astăzi de milioane nea Sovietică, încă în cursul pregătirilor pen linul occidental. paşnică desfăşurată în întreaga
şi milioane de oameni de pe toate meridianele tru conferinţă s-a străduit să rezolve în mod De la tribuna sesiunii, nu noastră ţară, în fiecare acţiune
globului, de oameni de toate naţionalităţile şi favorabil această chestiune şi puterile occiden meroşi delegaţi au subliniat în a politicii externe a guvernu
rasele, cu cele mai diferite opinii politice sau tale au căzut de acord că ambele state ger cuvîntările ior necesitatea re lui R.P. Romîne".
credinţe religioase, de oameni cu cele mai di mane să fie reprezentate la Geneva. In ciuda zolvării problemei germane în Poporul romin, — a spus
ferite ocupaţii şi de toate vîrsteîe. Cuvîntul acestei înţelegeri dare între cele patru puteri, interesul cauzei păcii şi secu acad. M Ralea în încheiere —
pace nu cunoaşte graniţe. El străbate întinde-_ delegaţiile puterilor occidentale au încercat în rităţii popoarelor din Europa şi asigură pe partizanii păcii din
rile pe punţile nevăzute ale prieteniei şi-i prima zi a conferinţei să limiteze sau să îm din întreaga lume. Militarismul întreaga lume că, animat de
uneşte strîns pe oameni în marea bătălie pen piedice cu totul participarea reprezentanţilor german constituie o primejdie marele victorii ale mişcării
tru înfrîngerea Tăzboiului, duşmanul întregii poporului german la lucrările conferinţei. De. gravă pentru năzuinţele de mondiale de pace, este gata să
omeniri. Lumea a suferit din greu de pe urma legaţia Uniunii Sovietice s-a pronunţat cu ho- pace ale tuturor oamenilor dor continue eforturile sale pentru
războiului şi ea îl urăşte de moarte. Deşi s^au tărîre împotriva acestor intenţii ale puterilor nici să trăiască în linişte şi el realizarea nobilului ideal al o-
scurs mai bine de 14 ani de la terminarea ce occRlentale, şi, în cele din urmă, s-a admis par. contribuie la menţinerea unei menirii — pacea şi securitatea
lui de.al doilea război mondial, imaginea sum tieiparea Ia conferinţă, încă de la prima şedin atmosfere încordate în relaţiile popoarelor de pe întregul glob.
bră a oraşelor transformate în ruine, zgomotul ţă, a reprezentanţilor Republicii Democrate dintre state. Prin soluţionarea Alături de partizanii păcii de
înfricoşător a] sirenelor de alarmă, bombarda Germane şi Republicii Federale Germane. Lu problemei germane, unul din pretutindeni, oamenii muncii
mentele barbare ale aviaţiei, şuieratul ucigător crul acesta este deosebit de important şi el factorii care împiedică în pre din ţara noastră îşi exprimă
al cartuşelor şi obuzelor, milioanele de morţi constituie un prim succes al conferinţei, deoa. zent stabilirea păcii în Europa speranţa că Conferinţa de la
şi mutilaţi, mamele rămase fără copii, copiii rece este prima dată cînd la o conferinţă in ţi în lumea întreagă va fi Geneva va lua în seamă reven
care nu ştiu ce înseamnă dragostea şi ocroti ternaţională, ki cadrul căreia se discută pro. curmat şi astfel se va face un dicările popoarelor, că, în sfîr-
rea părintească, toate acestea sînt încă vii In bleme ce interesează direct poporul german, pas important spre destinderea şit, va fi rezolvată problema
amintirea omenirii şl ele nu $e pot uita nici participă reprezentanţii oficiali ai celor două încordării internaţionale. Sesiu germană, se va încheia Trata
odată. Omenirea vrea să trăiască, să se bu Germanii. nea Consiliului Mondial al Pă tul de pace cu Germania şi va
cure în tihnă de bucuriile vieţii. Ea este hotă- După cum se ştie, Polonia şi Cehoslovacia fi normalizată situaţia Berlinu
rîtă deci să înfrîneze orice pornire agresivă au fost primele victime ale agresiunii săvîrşite cii arătînd că popoarele lumii lui occidental.
sînt hotărîte să facă totul pen
care ar putea să semene din nou moarte şi de Germania hitleristă în timpul trecutului
distrugere în lume. Opinia publică de pretu război mondial şi ele se numără printre ţările
tindeni a primit cu. bucurie şi adîncă satisfac, care au suferit cel mai mult de pe urma răz
tie faptul că, datorită politicii de pace a Uniu boiului şj ocupaţiei fasciste. A. A. Gromîko,
Conferinţei de Ia Geneva, a arătat în mod clar PE SCURT
nii Sovietice şi a celorlalte state socialiste, s-a ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., în
ajuns la un acord cu privire la convocarea cuvîntul său rostit la cea de a doua şedinţă a liltmiill
conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe.
Acum, cînd la Geneva, în Palatul Naţiunilor, necesitatea participării Poloniei şi Cehoslova
conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe şi.a ciei la lucrările conferinţei, deoarece ele au
început lucrările. întreaga omenire cete repre constituit nu odată obiectul tendinţelor agre
zentanţilor celor patru mari puteri să, adopte sive ale militaciştilor germani şi de aceea ele • Luni, 11 mai, din în al Federaţiei Tineretului De.
măsuri eficiente în vederea soluţionării proble sînt interesate în mod deosebit ca problema sărcinarea Prezidiului So moerat din Irak care se va
melor litigioase ce s-au ivit după terminarea germană să fie rezolvată pe o bază care să vietului Suprem ai U.R.S-S-, desfăşura sub patronajul
războiului şi netezirii drumului spre conferinţa excludă, odată pentru totdeauna, conflictele tovarăşul N. S. Hruşciov a primului ministru Kassem.
la nivel înalt. Opinia publică mondială s-a con militare în Europa. A. A. Gromîko, a subliniat, remis R- S. S. Ucrainiene
vins pe deplin că Uniunea Sovietici şi cele de asemenea, faptul că ar fi insuficient ca re Ordinul Lenin pentru ma ® Forţele guvernamentale
lalte state socialiste militează consecvent pen prezentanţii Poloniei şi Cehoslovaciei să fie ad. rtie succese obţinute în indoneziene au reluat de
tru înlăturarea tuturor obstacolelor care stau mişi să participe la lucrările conferinţei nu ca sporirea producţiei de cere cîteva zile operaţiile împo.
tn calea creării unei atmosfere internaţionale parte cu drepturi egale, ci în vreo altă calitate, ale, sfeclă de zahăr, came, triva rămăşiţelor, rebelilor
sănătoase, consolidării păcii în lumea întreagă. de exemplu în calitate de observatori. „Oare lapte şi alte produse agri din centrul insulelor Celebes.
Este suficient să amintim de preţioasele pro in anii grei de luptă împotriva agresorilor hit- cole
lerişti — a întrebat A. A. Gromîko — popoa • Primul ministru ai Gba
puneri făcute de Uniunea Sovietică cu privire
la reglementarea paşnică a problemei germane, rele Poloniei şl Cehoslovaciei au fost „obser ® Duminică, 10 mai, în nei, Kwame Nkrumah şi-a
încheierea Tratatului de pace cu Germania şi vatori*, oare au stat ele de o parte în această localitatea Tiszalok din a- încheiat vizita de două
normalizarea situaţiei din Berlinul occidental. luptă, oare nu au participat activ la ea Este propierea oraşului Nyiregy- săptămînr în Guineea în
limpede pentru oricine că Polonia şi Cehoslova haza, a avut loc solemnita caflrul căreia a stabilit
Refacerea militarismului german bl Germania
cia au cunoscut din plin ce a însemnat tea dezvelirii unui monu principiile care vor sta la
occidentală, înzestrarea ei cu arme nucleare, cotropirea hitleristă şi cererea lor făcută încă ment ridicat de autorităţile baza înfăptuirii uniiicării
perpetuarea regimului de ocupaţie în Berlinul în timpul conferinţei de la Potsdam de a par locale în cinstea eroilor ro. Ghanei cu Guineea.
occidental şi menţinerea lui ca „oraş de front*, ticipa la discutarea problemei germane este pe mîni care şi-au jertfit viaţa
deplin Îndreptăţită. în grelele lupte de pe Tisa, ® La Roma şi-a început
constituie un focar permanent de nelinişte şi lucrările primul Congres
Conducătorii delegaţiilor occidentale, în cu duse împotriva armatelor
de încordare. Interesele vitale ale păcii şi se vîntul lor referitor la problema ridicată de de fasciste în timpul celui de mondial de cercetări agro
curităţii în Europa cer înlăturarea neîntîrzîată legaţia sovietică, deşi au recunoscut că Polonia al doilea război, mondial. nomice la care participă 500
a acestei situaţii care poate să ducă la dezlăn şi Cehoslovacia sînt în mod legitim interesate de delegaţi din peste 40 de
să participe la conferinţă, totuşi ei au căutat ® In dimineaţa zilei de ţări. In numele delegaţiei
ţuirea unui nou război mondial. Proiectul so 13 mai, N. S. Hruşciov a
să demonstreze că acest lucru n-ar fi, chipu romîne, acad Gh, lonescu-
vietic al Tratatului de pace cu Germania şi rile, oportun. Problema participării Poloniei şi sosit la Chişinău, capitala Siseşti a salutat congresul
propunerile referitoare la curmare» situaţiei de Cehoslovaciei nu este o simplă problemă „pro R. S. S. Moldoveneşti, pen şi apoi el a vorbit despre
ocupaţie din Berlinul occidental, răspund cu cedurală", aşa cum a arătat Chr. Herter, se. tru a inmîna Ordinul Le colaborarea italo.romînă din
cretarul de stat al S.U.A., ci o problemă politică nin cu care a fost distinsă ultimii ani in domeniul a.
prisosinţă năzuinţei de pace a popoarelor din
de o deosebită importanţă în rezolvarea grabnică această republică pentru gricnlturii şi perspectivele
Europa şi din întreaga lume. ţi în interesul tuturor popoarelor a problemei sucesele doblndite în dez dezvoltării ei. Acad. lonescu
Problema germană nu poete fi soluţionată germane. voltarea agriculturii- Siseşti a fost ales vicepre
fără participarea Ia conferinţă a reprezentam Popoarele lumii cer participanţilor la confe ® In luna iunie, la Bagdad şedinte al unei secţii a con
rinţa de la Geneva să asigure buna reuşită a
ţlloe celor două state germane. De aceea Uniu- va ave» loc primul congres gresului.
lucrărilor conferinţei, năzuinţa legitimă a ome
r4vrinmnnmrsvvvv nirii dornice de pace şi progres.
