Page 16 - Albina_1959_05
P. 16
Tot maf mulţi colectivişti tşt cumpăra aparate de
radio şi televiziune.
Pe Ghiţă al nostru nu-1 chea
mă Ghiţă Potcoviţă. El răs
punde la numele de Ghiţă Is-
r IN SATUL NOSTRU -i trate. De la o vreme însă, toată
lumea îi spune Ghiţă Potcoviţă.
De unde şi pînă unde?
Ghiţă ai nostru era un super
ţ In satul nostru (sat de foşti săraci I)
stiţios fără pereche. Credea în
J Azi nu mai ies pe prispă vîrcoiaci fel de fel de semne şi bazaco
\ nii, unele mai neroade decît al
J Cu guri de lupi, în fiecare noapte, \ tele. Dacă, de pildă, auzea vreo
î Să roadă luna-n strachina cu lapte. ;> cioară cîrîind, în închipuirea lui
asta însemna ceartă sigură. Şi
' La noi, codane strînse de mijloc, i tot ceartă pentru el însemna
V Nu-şi mai descîntă-n bobi sau în ghioc — , şl dacă se spărgea oglinda
sau se vărsa sarea. Cît pri
î Acestea toate — şi-alte cîte-au fost | veşte sarea, un vecin de-al
său i-a citit într-o zi dintr-o
' Nu-şi mai găsesc în 6atul nostru rost carte că în vechime, cu mii de
\ , — Nu sînt superstiţios, dar cu siguranţă ci astea sînt... sem ani în urmă, găsindu-se foarte
J De cînd o fată harnică împarte | ne bune pentru noi ! (Desen de pAVEL ILIEŞ)
greu sare, atunci cînd se vărsa,
» In fiecare casă cîte-o carte, '> era într-adevăr un prilej de
ceartă. Dar acum. cînd găseşti
si De cînd apoi şi ultimul vecin ’ sare din belşug, nu poate con
Ileana Iu' Paraschiv vărsa sarea e pur şi simplu o
IV A început să meargă la cămin. 1 stitui un semn de ceartă. A
STELIAN FILIP neglijentă. Cu toate acestea,
Ghiţă al nostru nu se lăsa în
Mare nădejde îşi pusese Ilea uşă, aşezîndu-i-se pe pălărie.
Moş Toma, fără să cunoască duplecat. Cînd îi intra lui ceva
na In’ Paraschiv în gărgăriţa* în cap, nu i-o scoteai cu una cu
gîndurile ce-o munceau pe Ile-
Direcţia de zbor a gărgăriţelor nuţa, văzînd că toţi fac haz pe două. Aşa îi intrase, bunăoară,
gnniumim AVic însemnau pentru ea ţinta spre seama gărgăriţei, zise şi e l : în cap, auzind de la te miri cine
că orice potcoavă găsită, fie
— Vezi că a greşit adrisa,
locul unde se afla........ursitul*
dicţionar ei. Cum prindea o gărgăriţă, blestemata. Nu de alta, da*... chiar pe jumătate sau măcar un
ciot, îi poartă noroc. Şi de cite
dacă află baba, mă lasă tocmai
numai ce o punea pe vîrful de ori o găsea, de atîtea ori bos
acu’ la bătrîneţe.
getului arătător şi-i zicea : corodea : „Potcoviţă găsită,
H (la îndemîna... supersti- Băieţii şl fetele Începură să înapoi cu ochii închişi azvîrlilă,
s ţioşilor), rîdă, în timp oe Ileana rămă fii de noroc blagoslovită". Şi
„Gărgăriţă
1 AC : 1. Mic instrument de sese ruşinată cu ochi! pironiţi cum boscorodea, zvîrr peste
g o(el ce serveşte la cusut şi— Riţă la pălăria lui moş Toma ... umăr cu ea cît putea şi... unde
g înţepat. încotro li zbura nimerea.
O dată, ieşind din curte, dădu
g 2. A avea ac de cojocul Intr-acolo m-oi mărita.»* MAR1A STANCU cu ochii de-o potcoviţă, şi,
g unui superstiţios, înseamnă deobicei, o ridică uşurel, înci
§§ a-1 face să nu mai creadă în Dar, cum gărgăriţele zburau s-o... boscorodească, strînse diu
H nerozii nici cit un... vîrf totdeauna în altă parte, îî cam achii şi dădu cu ea de-a azvîr-
g de ac I l: **
încurcau Ilenii socotelile. O dată iita peste umăr. Deodată, un
zornăit de geamuri sparte îl
| BURUIANA: 1- Nume dat avea prea mulţi ursiţi şi altă ţintui locului şi glasul Tudorei,
ş diverselor plante erbacee ne- dată niciunul. nevastă-sa, îl făcu să holbeze
g cultivate, care dăunează se- Intr-o duminică, aflîndu-«e la ochii :
g mănăturilor cînd se vîră vine, vine..." o repetiţie la cămin, nu ştiu de
— Ghiţă, n-ai văzut cine-a
g printre ele. (Desen de GH. BADEA) aruncat cu rugina asta în
gj 2. Nume dat diverselor unde şi pînă unde, Ileana gă A venit naşa la fin geam ?
g babe vrăjitoare... necultivate, seşte o gărgăriţă. Aşezînd-o pe Cu desagul greu şi plin.
g care dăunează oamenilor S p f l g v s i i t i c degetul arătător, î i ... arătă par Finul, un flăcău bălan, — Care rugină, femeie ? —■
j§ cînd îşi vîră coada prin- Unuia care nu iese la că anume direcţia spre Ionici Astăzi împlineşte-un an. făcu Ghiţă. — Nu vezi că-i pot-
g tre ei. muncă fiindcă i-a tăiat al dodei Tinchii. Şi, cu gtndul Iar năşica o să-i taie coviţă ? Potcoviţă cu noroc...
drumul o pisică neagră. Moţ din chica lui bălaie. — Da — întregi nevastă-sa.
| NEGRU-NEAGRA: 1. Cu- la dragostea ei pentru Ionică, Aşa că, s-au strîns în casă Asta, da noroc. N-ai spart de
g loare a unui corp care nu re- Nu munceşti, că-ţi este frică unde nu începu să-i zică: Oaspeţi ciotcă după masă.
g flectă lumină, şi stai numai in ogradă ; Fiecare, săritor, cît geamul cel mare şi oglinda
g 2. Culoare a unei pisici dar să ştii : pentru-o pisică, „Gărgăriţă Se ocupă de odor. de la şifonier. Dacă mă bro
= (sau pisoi) care ţine calea o să tragi... mîfa de coadă. Fiecare vrea s-arate deam şi eu tocmai atunci în
g superstiţiosului, făcîndu-l să Unei „ghicitoare" con Riţă, Cam ce ştie şi ce poate. casă... Aşa că, acuma o să plă
g vadă... negru in faţa ochilor. Pe cine te-i aşeza, —■ Ce copil I... Mare minune I
damnată de justiţie pen — Ptiu, ptiu, ptiu I teşti să te usture pînă cînd o
tru înşelăciune. Cu acela m-oi mărita..
g PREZICERE; 1 . Acţiunea Mai bine-ai spune să înlocuim toată paguba...
| de a spune dinainte ceea ce Ghicea în „bobi" sau în cafea Dar, culmea! Gărgăriţa, In Să nu-i fie de deochL Pînă seara, tot satul vuia de
g se va întîinpla. ce drumuri ai să faci la vară; —- Nu-1 privi aşa în ochi I isprava lui Ghiţă, devenit
dar n-a ghicit că va „pica" loc s i zboare către Ionică, se — Pune-i, soro, roş la mină
H 2. Acţiunea de a prezice... şi dumneaei, la... drum de seară. C-altfeî plînge-o săptămînă 1*, mod automat... Ghiţă Potcoviţă.
g prezicătoarelor să se lase îndreaptă c ă tr e ..m o ş Toma, Mai ziceau ce mai ziceau J Ghiţă, cînd auzi că mai e... pot
g de... preziceri. MIRCEA CODRESCU care intrase tocmai atunci pe
Şi-apoi iar cu „ptiu" dădeau covit şi cu asemenea poreclă,
Ca să meargă tot cu plinul
Să nu se deoache finul. îşi zise cu năduf, dîndu-şl că
Şi-apoi pînă-au isprăvit ciula pe ceafă :
Dumnealor de chefuit. — Mare pacoste şi cu nero
Tot cu „ptiu, ptiu, ptiu* ziile astea!
iu ■ '
> i-aa dat— ' — Mare, măi bărbate, răs
Ce e drept.
Finul nu s-a deochiat, punse Tudora, da’ măcar de
Dar— tot stupindu-I, te-ai învăţa minte o dată pen
...Intr-aceea vreme, multe cin Deci aflînd acestea unul pre obraz, buşindu-1, cum I se cade Dezveiindu-1, tru totdeauna.
stite feţe den norodul cel de nume Hila-Ursului, înţălegînd a se purtare cu aşa vedenie. Şi S-a ales bietul In pripi
rînd au fost ispitite cu viclenie cum stau lucrurile cu „necura mare le fu mirarea celor de C-o pîrdalnică de... gripă Şi din ziua aceea Ghiţă n-a
să creadă în scornituri de cre tul", s-au fost prins întru cruci- faţă ctnd au avut în faţa lor mai crezut în nici o potcoviţă...
dinţe deşarte. Şi într-acesta rea muierilor şi bătrînilor cum pre cel mai credincios dintre cei
chip, boerimea căta a răstălmăci că la ceasul al doisprezecelea credincioşii satului, pe nume ION RUŞ PETRE POPA
adevărul şi a ţine omul asemeni din noapte o să-şi ducă vacile Iovu pivnicer la baronul Zaha-t
dobitoacelor necuvîntătoare. pe lingă locul cu pricina. Şi aşa rias, carele peste zi îndemna
Care dacă cineva s-ar răpezî chemîndu-se el Hila Ursului, om oamenii la supuşenie întru cre
la Valea Vîrtoapelor, ar afla cu giudecată care nice de învă dinţă, iară la vreme de noapte
den cele povestite de cătră bă- ţătură nu suferea şi fiind amar se îndeletnicea cu cele necurate
trîni, cum la vreme de noapte nic foarte la mînie, s-au fost întru spaima ceior slabi de în
oamenii nu se încumetau să dus mai'în de sară pre întune ger.
treacă pe la „colul luncii" den ric la cotul luncii şi s-au aşezat Şi aşa pre acesta aflîndu-1 şi
pricina ruinelor unde cică s-ar pre ziduri intru aşteptare. adeverindu-1 Hiia Ursului, ca
petrece lucruri care înfioară hi- Ce pînă la urmă, tîrziu, în mare şarlatan l-au fost arătat
rea omului, spăimăntîndu-1 faptul nopţii, prins-au toţi cîinii oamenilor în toată hidoşenia
foarte. Zice-se că pe la giumă- satului a facere mare zarvă bă- lui.
tate de noapte s-ar arăta fel şi gînd spaima-n oameni, care au Care dacă am aflat acestea
fel de vedenii, că cine trece pre crezut că au prins a năvăliră am întrebat pre cei mai bătrîni
acele locuri se preface în hiară, turcii cum se tîmpia în cele tul din Valea Vîrtoapelor cum l-au
iară dacă-i hiară se preface în burate vremi. Aceştia dară cre- dibuit Hila Ursului pre Iovu,
om. Şi mai ziceau unii că pe zînd că au început satul a ar aceştia mi au spus că ei, Hila
unde mai calcă acel „necurat" dere s-au sculat de lîngă muie I-au fost cunoscut de cînd au
ia minţile oamenilor, amuţesc, rile lor neîmbrăcaţi şi somno slujit la alt baron sub acesta,
animalele şi paserile, iară mor roşi cum i-au apucat la vreme unde aşişderea au făcut cu no
ţii se-ntorc în morminte cu de noapte şi au ieşit fieşcare rodul din sat.
dosu-n sus precum nu s-au mai cu ce au apucat pentru a-1 stin Scris-am deci aceste rînduri,
văzut şi auzit, şi multe altele gere. Şi mare le-au fost a mi eu cronicarul Pepelea întru lu
ca acestea scornituri. Şi fiind rare văzîndu-1 pre Hila Ursului minarea lucrurilor ce unora s-ar
atîta spaimă, mulţi nu s-au pu la răscrucea drumurilor potri părea fără dezlegare pămîn-
tut a gîndire că cel care şi-a vind şi legind zdravăn de cel tească.
trăit veacu, iară trupul i-a fost mai mare dintre plopi o arătare Cronicar
lungă cît o poliţă. învăluită de
aşezat în pămînt după datină ION PEPELEA
gios pînă sus în pînză de in
nu se mai întoarce nice odată înălbită. După care îndată Hila Pentru conformitate
cu faţa în gios. i-au fost smuls linţoiul de pe CL. MUNTEANU (Desen de NIC. NICOLAESCU) în frunte-1 pus 1
REDACŢIA: Bucureşti Piaţa ..Scînteii*. Tel- 17 60,10 17.60 20, 17.60 40- ABONAMENTE: 7,60 lei anual Taxa poştală plătită In numerar coaf. aorobării Dir Generale
P.T-T.R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se (ac la oficiile poştale, prin (actorii poştali şi difuzor ii voluntari. T IP A R U L : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin
