Page 17 - Albina_1959_05
P. 17
V W W V W k M ihai Boboc se opri pentru a
nu ştiu cita oara locului şi, după
- i •• ce m ai p rivi încă o dată cu lăco
m ie acoperăm întul verde, uniform,
■ al cîm piei întinse, apucă pe un
drumeag, spre sat. Merqea repede
si sumedenie de gînduri i se îm
bulzeau în minte, aducîndu-i în
l%l fată felurite im aaini din viata sa
tului. U nele mai îndepărtate sl
întunecate, asemeni unei nopţi
cu cerul înnorat, altele de cu- REVISTA SAPTAM iNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
rînd trăite si luminoase ca soa
rele strălucitor de _ amiază. In
minte îi stăruia însă marea îm
plinire — colectivizarea întregii Anul (2 • Sorta II • Nr. SK • Mtorcari 20 med 1W* • 8 pagini — 18 bani
comune — rod al înfrăţirii con
durilor şi năzuinţelor tuturor ţă
ranilor din Adîncata, care au por
nit să-şi rînduiască viata îndes
tulătoare. Atunci adunarea gene-
c rală l-a ales preşedinte al colec
tiv e i şi-n orele acelea tîrzii de
noapte au făurit împreună planuri
şi fiecare a întrezărit lim pede v ii
torul m arii fam ilii. N-au trecut
nici două luni de cînd a luat fiinţă
qospodâria colectivă si munca pa
sionată a colectiviştilor a si în
ceput să transforme aceste pla
nuri în înfăptuiri cu care, pe bună
dreptate, se mîndresc cei din
Adîncata.
Si tot m erqînd si qîndind la
toate acestea, M ihai Boboc nici
n-a simtit cînd a ajuns în margi-
nea satului şi-n fată îi apăru cele
doua noi construcţii ale colecti
v e i : saivanul pentrv 600 de ovine
şi qrajdul pentru 100 de vite. ,,La
anul vom face si eleşteul — qîndi
v . w . m
M ihai Boboc — vom avea si stupi
si..._ C olectiva noastră va fi bo-
qată..." Si deodată îşi aduse aminte de şedinţa
care urma să se tină peste puţin timp la sediul
colectivei şi-n minte i se înfipse qîndul : „D eoj
camdată trebuie să ne îngrijim de culturi, fără
o recoltă bună nu vom putea îm plini tot ce
ae-am propus".
^Mihai Boboc iuti pasul si cînd a ajuns i-a
qăsit pe toti briqadierii şi şefii de echipe dis-
cutînd cu Staicu Pădure, secretarul orqaniza-
tiei de partid, şi cu Ion Saqhin, tehnicianul co
lectivei.
Şedinţa a durat cîteva ore. Lufcrările de în
treţinere a culturilor trebuiau începute cît mai
de grabă şi pentru aceasta era n evoie să se
stabilească ^totul pînă la cel mai mic amănunt.
O muncă fără o orqanizare buna nu poate da
rezultatele aşteptate. A cest lucru a stat la baza
discuţiilor.
— Buruienile sînt ca nişte lipitori —- a spus
briqadierul M ihai Sava — si dacă nu le stîrpim
la vrem e apoi ele manîncă din porumbul nos
tru, din qrîul nostru, ne păqubeste recolta.
Toti qîndeau la fel. Din vorbele lor. din pro
punerile izvorîte din aceeaşi dorinţă, s-a al
cătuit planul m uncilor de înqriiire a culturilor.
Discutaseră ei şi mai înainte, dar acum s-a
precizat concret ce avea de făcut fiecare. Su
prafeţele însămîntate cu qrîu, porumb, floarea La gospodăria agricolă colectivă din Crucea, raionul Hirşova, griul anunţă şi-n acest an o recoltă bună.
oarelui şi sfeclă de zahăr au fost îm părţite pe Este in primul rind rezultatul aplicării întocmai şi la timp a regulilor agrotehnice. In fotografic:
riqăzi şi echipe şi au fost repartizate atela Gheorghe Oprică, preşedintele G.A.C., discută despre aceasta cu colectiviştii.
jele necesare. Tehnicianul Ion Saqhin a arătat
mai întîi care este umiditatea solului si cu ce
parcele să se înceapă prasila si plivitul.
rect acasă. A trecut mai întîi pe la bibliotecara cate în timpul campaniei, preqătea o ediţie spe
Briqadierul Iordache Roşu vorbeşte puţin, dar
Ecaterina Dumitru şi i-a cerut să-i dea broşu cială a fruntaşilor în munca de înqriiire a cul
la treabă nu-1 întrece nimeni. El zice mereu : rile : „Paqubele pricinuite de buruieni" şi „Lu turilor. N e mulţumim să amintim şi noi pe to
,,decît să vorbesc eu, mai bine să qrăiascâ fap crările de prim ăvară la cultura sfeclei de za varăşii : Iordache Roşu, M ihai Sava, Tudor Bo-v
tele*. Comunistul Iordache Roşu se numără prin hăr". Asta a facut-o, qîndindu-se că în briqada boc şi Alexandru Petcu. Serile de discuţii,. în
lui cîtiva colectivişti susţineau că nu trebuie
tre fruntaşii colectivei şi pilda lui însufleţeşte
începută praşila şi vroia cu orice chip să le cadrul cărora se analizează munca din ziuai
pe toti colectiviştii. La şedinţă a spus doar atît: arate ştiinţific că n-au dreptate. A doua zi el respectivă şi sarcinile din ziua următoare, ait
„păm întul ne dăruieşte roade după munca noas şi-a strîns oam enii din briqadă şi-au citit bro avut şi ele un aport de seamă la sporirea nu-i
tră. La toamnă o să se vadă cum am muncit” . şurile. S-au dumirit cu toţii şi apoi au discutat
d esp re. munca pe care în zilele următoare tre mărului fruntaşilor.
De la şedinţă, Iordache Roşu nu s-a dus di-
buiau s-o încegpă. Totul a fost aranjat ca la Acum cîteva zile, colectiviştii din comunal
carte.
Adîncata, raionul Urziceni, au început prasila
Căminul cultural n-a fost nici el străin de a doua la floarea soarelui şi sfecla de zahâc
aceste frămîntări. Ca să vină în ajutorul colec şi praşila întîia la porumb. Acum , cînd citiţi
tiviştilor a orqanizat seri de întrebări şi răs
GRIUL NOSTRU punsuri în cadrul cărora s-au discutat problem e aceste rînduri, se poate ca şi aceste lucrări săt
leqate de înqrijirea culturilor. fi fost terminate, deoarece colectiviştii ditt.
Cînd au auzjt ceilalţi briqadieri de iniţiativa Adîncata v o r să fie fruntaşi pe raion.
Şi pancă aş sta tot aici pe tarlale,
comunistului Iordache Roşu si de cea a cămi
plecat peste lutul din brazdă... nului cultural s-au qrăbit si ei să-şi strînqă O. MAREŞţ
Şi parcă mi-aş scrie mai bine poemul oamenii, să lim pezească toate problem ele si
astfel toţi colectiviştii au încenut în mod orqa
cu tine, grîu proaspăt, drept gazdă...
nizat munca de înqrijire a culturilor.
Toate acestea s-au întîm plat la începutul
Eşti verde ca marea cea fără hotare lunii mai. C îteva zile doar şi cele peste 800 de ţ\ In arest număr: 1
deşi eşti mărunt, nici de-o şchioapă... fam ilii de colectivişti au terminat prasila în-
Dar viaţa, viaţa ce creşte în tine, tîia la floarea soarelui şi sfecla de zahăr şi pli-
nu-i cîntec, nu-i vers s-o încapă... v i tul qrîului. Tehnicianul aqronom putea fi în- .7 • M* Şolohov " Pemînt desfe-
tîlnit pretutindeni. El a dat îndrumarea nece
sară pentru aplicarea regulilor agrotehnice, o 7. Icnit (fragment din voi. II) — pag. 2 s
Or spune o şea mă : „Ce mare minune:
adevărată lecţie practică care vin e să com ple
un grîu precum este tot griul!...“
teze cunoştinţele teoretice dobîndite la cursu % 0 Dr. Alexandru Popa ** $â
Dar puneţi urechea şi-auzi-veţi într-nsul
rile de învătăm înt aqrotehnic. în toiul acestei
cum curge belşugul, ca rîul... creştem ol cu lină fina — pag. 3
munci s-a născut şi întrecerea între briqăzi. La
sediul qospodăriei au apărut qrafice, oqlinda
§ F. Murgu " Linişte, să nu-l
Nu-i grîu ca tot griul, ci grîu fără seamăn: muncii tuturor colectiviştilor. întrebindu-1 pe
e grîu de-al nostru, vecine 1 tov. M ihai Boboc care briqadă este fruntaşă trezim (foileton) — pag. 4-5
mi-a răspuns : „ved eţi, e foarte qreu de spus,
II cresc ingineri cu opinci şi chimire
eu cred că toate". Şi-ntradevăr, urmărind cifrele
şi acesta-i secretul, vezi bine 1... 0 V* Toso ~ In satul dintre
de pe qrafice, nu ţi-e de loc uşor să stabileşti
DRAGOŞ VICOL o anumită ordine a fruntaşilor. In aceeaşi gorgane — pag. 6
încurcătură era şi colectivu l de redacţie al ga
zetei de perete care, în afara articolelor publi
