Page 19 - Albina_1959_05

Cum se adună bogăţia Ş tiri

[de pe o g o a re !
Venitul gospodăriei noastre tem realiza zile-muncă tot «-
creşte am de an mai mult. Chiar nul şi respectiv venituri pentru , • Colectiviştii din Valea
şi în anii secetoşi, cînd pro- gospodărie. De două şi chiar ! Roşie, raionul Olteniţa au ter.
ducţia cerealieră se resimte trei ori pe an punem Ia îngră­ , nat praşila întîia la sfecla de
îndeobşte. Aceasta pentru că şat vite pe care le cumpărăm I zahăr şi floarea soarelui. 15'
ţinem seama de recomandările cu preţ mic de pe piaţă. Anul ! hectare au fost amenajate
ştiinţei, iar pe de altă parte trecut am îngrăşat aproape 80 , pentru irigarea sfeclei de za-
ramurile anexe sânt bine dez­ de vite pe oare le-am vîndut , iiăr
voltate. Iată de ce timpul nu statului cu preţ bun. Timpul
ne poate face surprize. de îngrăşare nu i prea mare • Colectiviştii din comuna'
In domeniul agonisirii de (4 luni), iar hrana pe care o [Gruia, raionul Cujmir, au e-
bogăţie, (gospodăria noastră consumă nu-i costisitoare. De ' xeputat praşila a doua pe 25
are o experienţă proprie des­ la 40 de vite se obţine, în me­ , hectare floarea soarelui şi 70 j
pre care vă povestim aici oîte die, după îngrăşare, un spor , hectare sfeclă de zahăr. Aceas
ceva. de 7.000 kg. de carne. De la tă lucrare a fost terminată '
Din 1950 şi pînă azi, fondul aceste vite ne rămîne şi o şi la gospodăria colectivă din j
de bază al gospodăriei s-a mare cantitate de îngrăşămînt [ Poiana Ciorii, Izvoarele. Mem­
mărit de mai mult de 22 ori. natural, atît de necesar pentru brii întovărăşirii „A 10-a
Pomenim din capul locului de cîmp. aniversare a R.P.R." din (Sir­
acest lucru, deoarece fără dez­ O altă sursă de venituri este Prietenie“ scurtă ia Mare. efectuînd toate mun-!
voltarea neîncetată a fondului sorgul. De doi ani de zile cul­ 99 , cile în comun, au reuşit să ,
de bază, prosperitatea gospodă­ tivăm sorg. Nu i bun decît de , termine praşila a doua pe cele!
riei şi a membrilor săi ar fi de mături, dar despre mătură se PORUMBUL : — Trebuie să ne despărţim II 120 de hectare cultivate cu!
BURUIANA: - Aşa repede??...
neînchipuit. Venitul a crescut ştie că-i un obiect casnic cu o sfeclă de zahăr şi 98 hectare.
şi el depăşind în anul trecut mare răspîndire. Am ţinut sea­ (Desen de NIC. NICQLAESCU) i cultivate cu floarea soarelui.
suma de trei milioane, cu toate mă şi de faptul că in apropiere
că seceta a pricinuit scăderi în se află oraşul, cu miile lui de
recoltă, iar producţia de cerea­ gospodine. Anul trecut am fă­
le a fost sub nivelul anilor cut 70.000 de mături, pe care
obişnuiţi. Unii pripiţi spuneau le-am vîndut cu 9 lei bucata.
că şi cîştigui la ziua-muncă o Anul acesta am mărit supra­
să fie mai mic. Nu a fost aşa. faţa cultivată cu sorg şi vom
A fost, dimpotrivă, mai mare cu fabrica de două ori pe atîta.
ceva, dar mai mare, de unde Am asigurat din timp desface­
se vede că un organism sănă­ rea lor, încheind din timp con­
tos rezistă bine încercărilor. tract cu cooperativa. De pe Creşterea oilor are în tara de la Gh. Lazăr au hotărit
Gospodăria noastră colectivă urma acestei ocupaţii colecti­ îmbunătăţită (spănci). Pro­
are multe ramuri rentabile. viştii fac zile-muncă şi iarna, noastră o străveche tradi­ să-şi transforme turma de oi ducţia de lină obţinută de
ţie. Această specie de ani­
în oi cu lină fină. Ei au pro­
Dintre ele zootehnia a cunos­ iar gospodăria încasează bani m ale a asiqurat omului, cu cedat a s tfe l: la fiecare qaie s-a ridicat iu
cut In cursul anilor o frumoasă buni. cheltuieli puţine, hrana şi acest interval de la 1,426
dezvoltare. Mi-aduc aminte că Pentru ca ziua-muncă să îmbrăcămintea necesară. In — au folosit la monta kq., la 2,352 k a „ deci cu
am pornit la început cu aproa­ aibă o valoare cîţ mai mare, oilor berbeci din rasa m eri­ 58,8 la sută. S-a îmbunătăţit
pe nimic. în primul an aveam combatem pe toate căile chel­ trecut însă, la noi n-a fost nos de Palas, cu producţii în acelaşi timp şi fineţea
cinci cornute, doi bivoli şi o tuiala fără rost de zile-muncă. o preocupare pentru dez­ de 8— 11 kg. lină ; linei. Producţia de lapte pe
scroafă. Azi sînt peste 1.600 Numai în sectorul administra­ voltarea creşterii oilor ca şi — au îmbunătăţit an de cap de oaie s-a menţinut la
capete de animale. Producţia tiv s-a făcut anul trecut o eco­ pentru îmbunătăţirea rase­ an condiţiile de hrănire atît acelaşi nivel, adică la 36—
de ’ -'pte a întrecut în 1958 pe nomie de 2.000 zile-muncă. De lor. Lina ce se obţinea era pentru perioada de vară cit 40 litri. De la 100 de oi mon­
ci lanificată, aceasta pentru asemenea, printr-o mai chib­ qroasă, de calitate inferioa­ şi pentru iernat. In timpul tate s-a reuşit să se obţină
că vacile de lapte sînt bine zuită alcătuire a pazei de cîmp ră. baza punîndu-se mai verii au organizat un con- 97 fătări, iar de la 100 de oi
hrănite. Pe lîngă porumbul pus ca şi prin desfiinţarea pazei mult pe producţia de fapte. fătate s-au obţinut pînă la
veier verde form at din seca­
In anii puterii populare, ră în amestec cu orz, iarbă 108 miei.
alături de mărirea efective­ de Sudan, lucerna, alterna­ M ărirea producţiei^ oilor
lor de oi s-a pus un accent tiv cu păşunea naturală. şi îmbunătăţirea calităţii lor
deosebit pe îmbunătăţirea Pentru iernat, pe lîngă obiş­ a avut ca urmare şi creşte­
calităţii lor, în scopul mări­ nuiţii v re ji de mazăre, faso­ rea veniturilor pe care le-a
rii producţiei de lină. In acest le şi coceni de porumb, a adus această specie. A stfel
scop staţiunile Institutului căror valoare nutritivă nu-i valoarea producţiei realizate
de Cercetări Zootehnice şi pe turmă în 1954 a fost de
qospodăriile aqricole de stat 112.077 lei, pentru ca în a-
au crescut turme de oi se­ Dr. ALEX. PO PA nul 1958 să se ridice la
lecţionate, au produs ber­ Institutul de Cercetări 342.797 lei. Din aceste ven i­
beci cu producţii mari de Zootehnice. turi peste 41 la sută provin
lînă^ care au fost livraţi qos- din producţia de lină. S-a
podăriilor colective şi sfa­ calculat astfel că venitul
turilor populare. Totodată satisfăcătoare, au însilozat adus de fiecare oaie adultă
s-au importat din U.R.S.S. pentru oi porumb şi au asi­ a crescut de la 22,8 lei, la
berbeci cu producţii de lină qurat fin de bună calitate 145,20 lei.
de peste 12 kq. în medie, Gospodăria aqricolă colec­
(lucerna). In plus, s-au dat
tot pentru a îmbunătăţi ca­ tivă Focşenei şi-a îmbună­
oilor şi qrăunte între 150—
litatea şi a mări cantitatea tăţit turma aplicînd aceleaşi
300 gr. pe zi de fiecare oaie măsuri ca şi qospodăria co­
de lină produsă de oile
noastre. — s-a marcat întreg efec­ lectivă Gh. Lazăr, cu deose­
birea că aici s-au folosit
Datorită acestor măsuri, tivul şi s-a tinut evidenta berbeci tiqăi de la Staţiunea
— Uite drăcie I Cînd am adus-o a încăput uşor pe aici, iar numărul oilor cu lină fină şi prod u cţiei; Zootehnică Slobozia. A stfel
acum la plecare nu mai are loc !! semi-fină a crescut foarte — pentru cointeresarea în 1955, cînd a început ac­
ţiunea de îmbunătăţire, nu­
mult, mai ales în unităţile m aterială a ciobanilor co­
mai 35 la sută din efectivu l
la murat, anume pentru ele, am de zi de la arii, am realizat o sectorului socialist al aqri- lectivişti s-a introdus retri­ turmei erau oi ţigăi res­
însilozat şi frunzele de sfeclă. economie de 4— 500 zile-mun­ culturii. buirea muncii în acord tul erau stogoşe. In anul
In 1958 gospodăria a realizat că pe an. In cele ce urmează vrem — s-au construit saivane
din sectorul zootehnic un cîş- Gospodăria colectivă „Dra­ 1958 efectivu l de oi tiqăi cu
tig de 962.613 lei. pelul Roşu" e milionară, iar să arătăm rezultatele obţi­ corespunzătoare noilor efec­ lină de calitate bună a cres­
Venitul cel mare însă colectiviştii oameni înstăriţi. nute în această direcţie de tive create. cut la 95 la sută. Producţia
(1.373.000 lei) l-am obţinut de In ultimii patru ani, 49 de fa­ două qospodării colective Şi iată şi rezultatele : în de lină a crescut la 2,42 kg.,
pe urma cerealelor vîndute milii şi au făcut case noi, 74 în care s-a dus munca pen­ anul 1954 efectivu l mediu adică cu 43,62 la sută. V e ­
statului. Ne frămîntă neîncetat au cumpărat mobilă şi 161 a- tru îmbunătăţirea turmelor
problema obţinerii de pe ace­ parate de radio. In prezent se al turmei a fost de 809 ca­ nitul net pe fiecare oaie a-
leaşi suprafeţe a unor produc­ pune vatra unui întreg cartier ' 7i, şi anume : qospodăria pete. La sfîrşitul anului 1959 dultă a crescut de la 20,8
ţii din an în an mai mari. de locuinţe ale colectiviştilor. aan colă colectivă Gh. La- va ajunge la 1.600 de ca­ lei la 110,8 lei.
Asta îndeosebi la porumb. Gos­ Spre gospodărie se îndreaptă zăr din regiunea Bucureşti, D ezvoltarea creşterii oilor
podăria experimentează în pre­ neîncetat noi şi noi familii. pete. In acelaşi timp s-a a dat posibilitate colectiviş­
zent 16 soiuri de porumb hi­ Traiul pe care îi duc colecti­ situată în zona de creştere produs şi îmbunătăţirea sim­
brid dublu, de mare producti­ viştii noştri le e cel mai puter­ a oilor cu lină fină (spancă ţitoare a turmei. Dacă în tilor să facă un număr mai
vitate: îndrumarea pe care o nic îndemn. şi merinos) şi Focşenei, re­ anul 1954, la tuns, 7 la sută mare de zile muncă, mărin-
primim de la Staţiunea I.C.A.R. ALEXANDRU SZALNAI giunea Ploeşti, situată în du-şi astfel veniturile. A st­
întregeşte pregătirea ştiinţifică preşedintele gospodăriei a- din efectiv erau oi stogose
atît de necesară pentru o ast­ gricole colective „Drapelul zona de creştere a oilor cu (cu lină qroasă) şi restul fel la G.A.C. Gh. Lazăr nu­
fel de ocupaţie. Cercetătorii de Roşu", Salomta. regiunea lină semi-fină. (tigaie) ţigăi, în anul 1958, 89,2 mărul mediu de zile-muncă
la staţiune ne sprijină im gă­ Oradea In anul 1954, colectiviştii a crescut de la 316 în 1954,
sirea soiului care se adaptea­ la sută au fost oi cu lină la 425 în 1958.
ză cel mai bine aici. Hibridul
Studina cu Pfister, care a şi pilllllllllllllllllllllHflMIIHIIMIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIINIIIIIINIIIIIIItlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlM^ Din exem plele arătate aici
fost extins în cultura mare, a se poate constata că pentru
dat 3.143 kg. de boabe la hec­ qospodăria colectivă nu
tar, cu tot timpul neprielnic. este rentabilă decît creşte­
vom I jjz i ctMidwilele-s senine 1
Socotim că n-am luat totuşi
deajuns de la natură şi rea oilor cu lină fină şi semi
iriga în acest an 20 hectare de fină. Pe lînqă aceasta, o
porumb. Producţia va fi întrei­ m s mare importantă o are hră-
tă şi chiar mai mult.
Frunzuliţă sălcioară Bătrîneţe, bătrîneţe. nirea si buna în grijire a oi­
Irigată este şi grădina de le­ lor. M ergînd pe această cale,
gume, unde de pe suprafaţa Mult mi-e drag la cîmp afară Nu-mi po(i pune-n cale beţe I
de 12 hectare am scos anul S-aud cîntec de tractoare Mai sădesc o floare, două. pe care au fost îndrumate
Darul clasei muncitoare;
trecut 345.000 lei, ca şi cultura In grădina noastră nouă... de Consfătuirea de la Con­
S-admir holdele-aurite Azi cînd zilele-s senine
sfeclei de zahăr, o plantă deo­ Rod ad muncii înfrăţite; stanta şi plenara din 26— 28
sebit de rentabilă, care ne a Cînd nu port grija lui mîine
adus o jumătate de milion de Să sorb. în dimineţi albastre, Inima larg mi-o deschid noiem brie 1958 a C.C. al
lei. Mireasma grînelor noastre Şi-ţi mulţumesc drag PARTID 1 P.M.R., colectiviştii vo r face
Şi cu dosul palmelor
Bogăţia de care vorbim aici I. BRAGHEŞ din creşterea oilor o ocupa*
este la urma urmei produsul Să-mi şterg rouă ochilor. tie rentabilă, care va con­
minţii şi braţelor noastre. în Cînd văd totul câ-nfloreşte (Cules de ta moş Ion Bălan, colecti­
ele stă o mare forţă care tre­ Inima-mi întinereşte... vist din comuna Ghămbav, reg. Stalhi) tribui la dezvoltarea gospo­
buie folosită. Am căutat cu dăriei şi m ărirea venituri­
toţii mijloacele prin care pu­ BIHIHIHWtWIHiUlllil lor.
\