Page 2 - Albina_1959_05
P. 2
Marea sărbătoare a oamenilor muncii
( Urmare <kh pag. I ) ' care le-au făcut cinstea de a-i tri — Al meu vrea să devină „cîntă- parcă sculptat în bronz, şi un pio
mite aici să primească defilarea, leţ", cum zice el — spuse tatăl lui nier, care llutură un steguleţ spre
poate da aici o bogăţie, ni-ci un ca o încununare a strădaniilor de Marian Căpiaru, muncitor la I.T.B. tribună:
blazon, ci numai şi numai munca. puse pentru înflorirea gospodăriei — Şi-al meu vrea „aglonom", — — Uite-1 pe tovarăşul Gheorghiu
Munca cinstită, asiduă, pusă în lor. răspunse Teofil Rişcâ, tatăl lui Ovi Dej. E acolo în mijloc. Ne zimbeşte.
slujba societăţii, în slujba binelui diu, un ardelean venit tocmai de Uite, ne face semn. Şi tovarăşul
şi a civilizaţiei. N«sfii filele coloane... prin părţile Albei, de la Coşlari, la Chivu Stoica, şi tovarăşul Gheorghe
Un alt portret, in altă coloană. BlMWjttiHS ie
De sus din ramă zimbeşte o figură O mare de capete, o pădure ^ 1 v ia t inima sa au participe şt e l ia Glasul pioalenâui iu acoperit de
blajină. Este lom Fiîncu, şef de bri steaguri. Care alegorice, panouiîT marea demonstraţie. o twptoiffe ’bneilîîe "Hbuîfiîher S K
gadă la uzinele „Semănătoarea”. Coloana se- puse din nou. in miş miî de inimi care scandau puter-
Portretai lui e purtat de Radu Cris grafice : strădanii, izbînzi, bucurii... care şi cei doi taţi îşi sâltară mai n i « :
curge
Un iluviu neîntrerupt
cătr*.
tian, chiar din brigada pe care o Piaţa Stalin. Oameni ai muncii din sus pe umeri copilaşii lor tn faţa
conduce. Şi Radu ridică portretul cele mai diferite sectoare de acff-” _ cftrsiia.se. deschid la rg astăzi jpoi-
sus, cît mai sus, arătind parcă tu vitate vin să-şi aducă prinosul lor ţile celor mai cutezătoare visuri.
turor cu mindrie pe „nea Frîncu”. acestei măreţe zile de înfrăţire a Deodată, atenţia îmi iu atrasă de Republica sâ-nlloreascâ 1"
Desprind din graticul uzinelor o discuţie aprinsă între un pilc de
„Semănătoarea" doar o cifră : 790 muncitorilor de pretutindeni. muncitori de la uzinele „Republica". Din tribune, cei mai buni fii ai
la sută. Asta înseamnă câ faţă de Se scandează lozinci care grăiesc — Şi, zi aşa. vericule ? Te mutaşi poporului răspundeau acestei bucu
1950, producţia uzinelor a crescut despre dragostea pentru partidul la blocuri şi... ou cinstea ai lâsat-o rii cu aplauze însufleţite.
de aproape 8 ori. Asta înseamnă nostru, despre recunoştinţa pentru baltă ! M-am uitat din nou către cei trei
că de aproape opt ori mai multe ajutorul dat propăşirii noastre de — Am eu grijă — răspunse aces manifestanţi. Se topiseră ca nişte
maşini şi unelte agricole au luat către marea Uniune Sovietică, des stropi in oceanul viu dimprejur.
drumul ogoarelor. pre frăţia cu R. P. Chineză şi cele ta. — Numai că mai aşteaptă o Imaginea lor insă îmi stăruie şi
m Este semnificativ faptul câ atunci lalte ţâri socialiste, despre priete ţîrucâ să-mi iau şi televizor să fie acum in minte. Ei mi-au întruchipat
ciad s-au întilnit coloanele, meca nia cu oamenii muncii de pretutin petrecania mai acătării... imaginea celoT trei generaţii : tre
nizatorii de la gospodăria agricolă deni. E şi normal... O asemenea locu cutul de luptă, prezentul de avânt
de stat Popeşti-Leordenl au aplau Din coloane se desprind cintece inţă ca aceea dintr-unul din nume şi abnegaţie şi viitorul de aur. Pe
dat din toată inima pe fraţii lor de vesele, însufleţite. Din loc în loc, pe roasele blocuri moderne şi elegante feţele lor se citea aceeaşi bucurie :
la „Semănătoarea*. Iar cei de la traseu, coloanele iac scurte popa care se înalţă azi în Capitală, cere bucuria de a trăi, a munci şi a în
„Semănătoarea" le-au răspuns cu suri, prilejuind astfel numeroaselor şi un confort la înălţime. Şi toate
acelaşi ropot de aplauze pentru iz- echipe artistice să se prindă în vîr- acestea ilustrează continua creştere văţa astăei liberi şi st&pini pe pro
blnzile obţinute de mecanizatorii de tejul horelor şi sîrbelor săltăreţe. a nivelului de trai material şi cul pria noastră soartă.
la Popeşti-Leoideni. Gospodăria de Iată-ne la un scurt popas, în apro tural al oamenilor muncii. Demonstraţia de 1 Mai a Însem
E5 sfat de aici deţine încă din anul piere de statuia Eroilor Aerului. Doi Ritmul săltăreţ al „Periniţei" li dă
E nat o puternică afirmare a ataşa
£ 1957 steagul de fruntaşă pe ramura tarţi poartă pe umeri odraslele lor. ghes inimii şi te face să te prinzi mentului faţă de partid şi guvern,
zootehnică. Anul trecut ei au obţi Amîndoi ţîncii sînt de aceeaşi în hora mare. Cintece, jocuri, vese
nut peste 4.000 litri lapte pe cap de vârstă. lie, glume şi râsete. Oamenii se a unităţii indestructibile dintre par
vacă furajată, iar anul acesta au — Cum te cheamă ? simt bine. E şi iiresc. E doar săr tid, guvern şi popor. Marea sărbă
realizat pînâ la 1 Mai peste 9 va bătoarea lor.
— Ovidiu. Da’ pe tine ? toare de 1 Mai s-a prâznuit sub
goane lapte peste plan. Tot alte şi alte coloane vin de pe
Trecind prin faţa tribunelor, două — Malian... toate bulevardele, contopindu-se în- semnul trecerii in revistă a izbînzi-
rlnduri de fete de la G.A.S., în fru Cunoştinţa s-a iăcut. S-a spart, tr-un iluviu uriaş care se revarsă lor obţinute sub semnul voinţei
moase costume naţionale, au ridi cum s-ar zice, gheaţa. Părinţii, care spre Piaţa Stalin. Iată acum oprin- noastre de pace şi al hotărîrii de fe
cat pe umerii gingaşi coşuri cu tru nu s-au văzut niciodată pînâ acum, du-se pentru o clipă in faţa tribu neclintit de a lupta cu torţe sporite
fandale. Din mijlocul celor din îşi zîmbesc cu înţeles. Parcă s-ar nelor, trei manifestanţi, de trei vîrfte
tribună, două perechi de mîini cunoaşte de cînd lumea. Şi amîn- diferite : un ceferist, cu pârul în pentru triumful deplin al socialis
agitau spre ele batiste. Erau Minei dorura le-a trecut în aceeaşi clipă mului in patria noastră.
Trivac şi Florica Dobriţoiu, care-şi un gînd prin m inte: „Ce vrea care anii au nins ghiocei, un strun
salutau tovarăşii de mancă, pe cei s-ajungă copilul dumitale ?“ gar de la .Timpuri noi", cu chipul PETRE POPA
1 Mai in ţară
Toate plauirile patriei au îmbrăcat de oţel şi au terminat două instalaţii
In această zl straie noi de sărbătoarp. pentru foraj de mare adîncime.
Fluturau in adierea viatului primă- De la Copou şi Nicolina, de la Tătă-
văratic drapelele arborate !a ferestrele raşi şi Păcurari, din foaie cartierele
caselor, pe şaot'ere, pe marile con întineritului laşi, coloane nesfîrşite
strucţii ale socialismului. de demonstranţi se scurgeau către ma
. La Hunedoara, rn timp ce prin faţa rea piaţă a Unirii. Printre ei se aflau
tribunelor defilau destoinicii oţelari. şi destoinicii făuritori ai antibiotice
in rinJul cărora puteai distinge pe lor romineşti, care ,şi.-au cîştigat o
cunoscuţii fruntaşi Dumitru Şerb*»! şî binemeritată faimă atît în tară cit şi
Dumitru Brînzei, la oţe arie. la furna peste hotare.
le sau la coeserle ritmul muncii pulsa Maeştrii recoltelor bogate din Cons
plai viu cgroricind. In aceeaşi clină se tanţă, prima regiune colectivizară a
elaborau noi şarje.- La marele combi tării, au raportat cu mîndrie că în
nat siderurgic flăcwile ardeau ne cinstea marii sărbători însămîirţările
stinse. au fost terminate. Trecîbrf prin' faţa
Umăr lingă umăr, înfrăţiţi în munca tribunelor, .colectiviştii din Palazu
paşnică -de construire a socialismului, Mare. Anadalchioi şi Viile Noi-au cu
zecf de mii de oameni ai muncfi. ro
muri, germani şi maghiari, au demon-- les ovaţii şi aplauze însufleţite pentru
strat în marea piaţă din Tîrgu Mureş, remarcabilele Izbînzi obţinute în htpta
exprimînduşi ataşamentul lor faţă de pentru recolte cît mai bogate.
partid, faţă de regimul nostru demo- Din Maramureş pînă la mare, din
crat-popular. Reşiţa pînă la Bicaz, în această zi de
Moscova. Un aspect de la demonstraţia oamenilor muncii din Piaţa Roşie.
Cu un ropot furtunos dţ aplauze Armindeni, mii şi mii de oameni ’ ai
au fost înjîmpjnaţi la demonstraţia muncii au afirmat o dată mai mult
din Ploeşti, harnicii constructori de profundul lor ataşament faţă de partid 1 Mai peste hotare
utilaj petrolifer de la uzinele „1 Mal“ . şi guvern, angajîndu-se de a munci cu
în cinstea măreţei zile, ei au produs şi mai multă rîvnă pentru continua
U.R.S-S. * . CEHOSLOVACA
peste plan mai mult de 100 tone piese îpflorire a Republicii noastre.
In Piaţa Roşie din Moscova a avut In marea piaţă Vaclav din Praga,
toc tradiţionala paradă militară şi „oraşul de aur” , precum şi în nume
demonstraţia oamenilor muncii din roase oraşe şi sate cehoslovace, au
capitala Uniunii Sovietice. In cuvîn- avut loc mari manifestaţii ale osma
tarea sa, mareşalul Malinovskl, mini
strul Apărării al U.R.S.S. a arătat că nilor muncii, mitinguri şi serbării
nu există în lume forţe care ar putea populate.
învinge lagărul socialist. „Forţele Ar
mate sovietice — a spus mareşalul R. D. GERMANA
Malinovskl — sînt gata să dea în
orice moment o ripostă zdrobitoare La Berlin, grandioasa demonstraţie
agresorului, dacă ol va cftteza să tul de 1 Mal s-a deschis printr-o paradă
bure munca paşnică a poporului so militară, după care sute de mii de lo
vietic".
Pe steaguri, panouri şi drapele, pur cuitori, printre care se aflau mii de
tate de zeci şî zeci de mii de demon oameni ai muncii din Berlinul occi
stranţi, se puteau citi cuvintele: dental, au manifestat pentru pace între
„Pace !“, „Prietenie". Aceste cuvinte
moscoviţii le-au adresat tuturor po popoare, pentru încheierea cît mai
poarelor care luptă pentru pace, de grabnică a Tratatului de pace cu Ger
mocraţie, socialism. mania, pentru încetarea experienţelor
cu arme nucleare, pentru triumful so
R. P. CHINEZA
cialismului.
Peste o jumătate de milion de per INDONEZIA
soane au defilat la Pekin prin faţa
tribunelor în care se aflau conducă In întreaga ţară au avut loc mitin
torii de partid şi de stat al R.P. Chi guri de masă şi adunări festive. Pe
neze. Demonstranţii au manifestat uriaşe pancarte erau scrise lozinci
se
Oameni ai muncii de toate oirstele, din cele mai diferite secioace de aciivi- pentru pace, pentru socialism, pentru Chemtnd ia unitatea muncitorilor din
tdte, tşi exprimă dragostea lor fierbinte faţă de partid şi guvern, hotârirea continua întărire a solid ari tă ţii inter ţările Întregii lumi in lupta împotriva
lor de a construi socialismul in patria noastră. naţionale a celor ce muncesc. «ofoniaUsmului şi imperialismului.
"^ÎKttlIllHiniHfltimRIflWWWHIflHWHIWitMM îtttBMIIllllttlIBWWtlttaniWlHMIlffilIIIIMIIUIUMIIIMIM
