Page 20 - Albina_1959_05

\ V A \ V . W . ^ W / A V . W . W A 1

DE EXPERIE

T rei autocam ioane au oprit într-una din
în faţa căminului cultural din V alea Tear
au coborît orchestra de muzică populară, <
casei raionale de cultură din Buzău, ven
un spectacol în cadrul pregătirilor ce le f
regională a celui de al V -lea concurs art
fapt pozitiv că aceste pregătiri nu se fac
zău. Spectacolele pe care această echipă \
Smeeni şi Siliştea s-au dovedit utile şi pl
m inte pentru artiştii amatori de la sate.
Acum , de pe scena căminului din V alea
rul casei de cultură stîrneşte ropote de a
toriul bogat, prezentat la o înaltă ţinută {
deşte că această formaţiune corală, pârtiei
celui de al IV -lea concurs, nu s-a culcat p
tinuă neîntrerupt şirul pregătirilor. In pa
programului, spectatorii i-au ascultat pe :
zică populară acompaniaţi de orchestră.
După terminarea spectacolului, tovarăşul
directorul căminului din V alea Teancului s
laru, o tînără din sat, prom ovată ca solistă
nală a concursului, au discutat îndelung c
rului venit de la raion. Ei au cerut lămui
m elodiilor pe care le-au ascultat, dorind s
pot fi incluse şi în repertoriul lor, dat fiim
m ic de corişti.
Echipa artistică a căminului cultural diii Bicalat (regiunea Cluj).
După ce li s-a arătat care cîntece pot f
şi cu mai puţini corişti, unul dintre dirijori
<ie cultură le-a explicat cum se poate re.
Ca vechim e, gospodăria colec­ lectiviştilor şi să arate totodată muncă stăruitoare, o interpretare corecţi
tivă din Laslea e prima pe ţară. că haturile îl silesc pe ţăranul in­
clară, frumoasa, elem ente care s-au dovec
A fost înfiinţată în 24 iunie 1949. dividual să bată pasul pe loc. fazei intercom unale că lipsesc corului di
M erge pe al 10-lea an. Şi m erge Primul care a înţeles la spec­ cului.
bine : se află în fruntea gospo­ tacol că brigada îi întinde o m i­
Solista N adia M ăcelaru, învăţînd m ai ai
dăriilor colective din raionul Si­ nă frăţească şi-l ajută să-şi în ­ tul casei de cultură, N icu Stănescu, şi-a în
ghişoara. vin gă şovăiala a fost Alexandru
ţintele în legătură cu felu l în care trebuie
A v în d fineţe şi trifoişti întin­ Grecu. L-a mişcat îndeosebi acea artistul pe scenă.
se, culturi de sfeclă furajeră şi ssecs parte a program ului de brigadă Urmînd exem plul casei de cultură, di
de porumb siloz, îşi întăreşte care înfăţişa viaţa lui Iosif Biriş.
sectorul zootehnic an de an. Gră­ Biriş fusese într-adevăr un om nului s-a gîndit să organizeze pe viito r cu
dina legum icolă dă recoltem em ai- lo ramîne. Cum zici dumneata a- năpăstuit. Argăţise pe la chiabur semenea deplasări în comunele vr e, r
şi ei valoroase schimburi de ex p t. _nţă.
întîlnite pe valea Tîrnavei. Toam ­ cum că ţi-ar ven i greu, aşa spu­ şi trăise într-un bordei. Acum, de
na, la îm părţirea veniturilor, o nea de pildă şi Gheorghe M onier cînd a intrat în colectivă, şi-a Fără îndoială că roadele in iţiativei case
fam ilie cu un număr m ijlociu de înainte de a intra în colectivă.- făcut casă nouă, grajd de cără­ a da spectacole la sate se vor vedea curii
zile-muncă are n evoie de 3— 4 Dar ia spune-mi, l-ai văzut acum midă şi ţine în ograda vacă cu rului din V alea Teancului, în înflorirea a
căruţe numai pentru cartofi şi la gazeta de stradă ? lapte, o scroafă cu purcei şi un tice de aici.
varză. Grîu şi porumb duce aca­ — Pe tabelul cela cu zile-mun­ stol de păsări de curte. Biriş,
să cu tonele. Pentru animalele că şi venituri ? care altădată era atît de scăpătat,
— Ei, ce zici ? A i dumneata a-
I din gospodăria personală, pri­ tîtea bucate cîte a prim it el la a ajuns astăzi să i-o ia înainte.
meşte de la colectivă atîtea fu­
A doua zi dimineaţă fără să mai
raje cîte n-a avut niciodată. „O - sfîrşitul lui '58 ? Num ai grîu, po­ stea mult pe gînduri fraţii A -
cliii văd, inima crede", spune o rumb şi orz a luat peste două lexandru, Ion şi A u rel Grecu au A R T I Ş T
zicală. Ţăranii muncitori din Las­ tone şi jumătate. Cartofi, doua pornit-o către gospodărie. După
lea au văzut şi s-au convins. Cu tone. Furaje şi nutreţuri, mai ei s-au înscris fraţii Bumeţiu, a-
fiecare an, s-au înscris în colec­ bine de trei tone. A p o i varză, poi cumnatul lor Ion Bîrsan şi
tivă tot mai multe fam ilii. ceapă, zahăr. M ai pune la soco­ toţi ceilalţi. A venit un teatru pe la noi
★ teală şi cele 3.500 de lei, bani M ai zilele trecute, fraţii Grecu Şi-a jucat o piesă tare bună,
— A poi, ca să fiu drept, am a- peşin. Şi ţine seama că n-are co­ s-au întîlnit pe uliţă cu A gripin a Lucru mai frumos si mai de soi
vut destul timp să văd foloasele pii. A lucrat numai el şi nevasta. Suciu, instructoarea b rigăzii ar­ încă nu văzurăm în comună.
muncii laolaltă ■— spunea Ion D oi oameni vîrstnici. tistice de' agitaţie.
Grecu din Laslea sau Zaharia Po­ — Aşa-i, nimic de zis... — Cum îi, tovarăşă Suciu ? Dar şi noi crescurăm cu
vară din Floreşti, — atîta numai, ’ Discutînd cu unul şi cu altul, Aşa-i că de-acum înainte n-o sa Amatori de cîntece si h
că omului îi vine cam greu să se agitatorii făceau două treburi. ne mai puneţi în stihuri şi că n-o Ba si teatru ioac* ei fri
— Poate că nu, poate ca da. îs
rupă de pămîntul lui. Lămureau oam enii să intre în să mai avem de-a face cu brigada ?
— Ştiu — răspundea comunis­ gospodărie şi adunau necontenit Şi-au luat si pr la
tul Alexandru A ron sau Gheor- m aterial faptic şi pentru brigada — ■ Păi de ce ? Că doar am in­
ghe Ciorogaru. — Num ai că pă­ artistică de agitaţie. Program ele trat în colectivă. Iar apoi, duminica ce-o fi
mîntul nu ţi-1 pune nimeni în sac acesteia urmau să înfăţişeze în — • A sta e secretul nostru... Să-i chemăm pe oaspeţi la serbare;
să-l ducă nu ştiu unde. T ot aco­ culori v ii traiul îmbelşugat al co­ Brigada pregăteşte un nou Că flăcăii noştri s-or trudi
program închinat fraţilor Grecu Ca să-i dovedim: care Pe care ?
şi Bumeţiu, care muncind în co­
lectivă zi de zi au şi ajuns să se N-or fi ei artişti cu-ade
ÎNDRUMAREA ECHIPELOR FRUNTAŞE numere printre fruntaşi. Iată se­ Renumiţi în zarea cea a
cretul brigăzii. Fireşte
că alde
Grecu şi Bumeţiu vo r munci cu r Dară sînt flăcăi de-aici
Şi se cheamă că-s mînc
Casa de cultură din Bu­ tă echipelor fruntaşe, pen­ experienţă, formaţiile ca­ tot atîta rîvnă chiar dacă-1 vor
zău a sprijinit echipele tru a îndrepta lipsurile sei de cultură împreună cu afla cu un ceas mai devrem e. u
artişti din cuprinsul ra- semnalate ca prilejul fa­ corul din Costeşti sau cu iii CRIŞAN CON ST
ionulu. .flcă de la începe- zei raionale. Astfel, profe­ echipa de dansuri din Mă­ N. CULCEA ft'i
rei celui de al V-lea con­ sorul Anton Stoica a fost răcineni au dat spectaco­
curs. Acum, după termi­ în comunele Costeşti şi le comune la Smeeni, Si­
narea fazelor intercomu- Pleşcoi şi s-a preocupat de liştea şi Berea.
nale şi raionale, munca problema omogenităţii co­ Un cuvînt greu are de
noastră se desfăşoară în rurilor, iar maistrul core­ spus şi biroul metodic.
două direcţii. In primul graf Ion Bianu ajută echi­ Bineînţeles că el îndrumă
rînd s-a făcut un plan de pelor de dansuri din Mără- toate echipele din raion,
sprijinire a echipelor care cineni şi Sudiţi să-şi îm­ dar acum, la casa raio­
nu au promovat la faza bunătăţească măiestria ar­ nală de cultură vin tot
regională, plan care cu­ tistică, stilizînd o serie de mai des instructorii for­
prinde o serie de schim­ mişcări şi arătîndu-le dan­ maţiilor săteşti, promo­
buri de experienţă. satorilor care trebuie să vate la faza regională.
Noi ne îndreptăm însă fie ţinuta scenică. Prin consultaţiile pe
atenţia mai ales spre O problemă specială o care ei le primesc în ca­
acele formaţiuni care vor constituie brigăzile artis­ drul biroului metodic sînt
merge să ne reprezinte la tice de agitaţie din Stîlpu îndrumaţi să îmbogă­
Ploeşti. Instructorii aces­ şi Mărăcineni. Nu este ţească repertoriul coru­
tor echipe au fost chemaţi pentru nimeni un secret rilor cu cîntece de masă
la Casa de cultură unde faptul că programul lor a romîneşti şi sovietice şi
a avut Ioc o consfătuire în fost alcătuit de astă iarnă. să folosească folclorul
care s-au discutat o serie Deci în mod firesc anu­ local în special pentru
de probleme legate de pre­ mite părţi sînt astăzi de­ brigăzi şi echipele de
gătirea necesară în aceas­ păşite. Textul va fi actua­ dansuri.
tă perioadă. Consfătuirea lizat în cel mai scurt O dată cu apropierea
aceasta ne-a arătat care timp, pentru ca apoi să se fazei regionale ne vom
metode de muncă pot fi treacă, bineînţeles, tot cu intensifica munca, astfe]
folosite cu mai multă sprijinul metodiştilor noş­ îneît raionul nostru să
eficacitate. tri, la probleme de inter­ poată fi reprezentat cu
Este ştiut că cel înai pretare.
bun ajutor este cel prac­ Casa de cultură nu şi-a •tinste pe scenele din
tic. De aceea, metodiştii trimis numai metodiştii la Ploeşti.
casei de cultură au făcut sate. Dîndu-ne seama că
şi vor continua să facă în buna pregătire a echi­ N. RĂ1CAN
deplasări la sate pentru a pelor artistice, de un real director al casei raionale
da o-îndrumare competen­ folos sînt schimburile de de cultură Buzău