Page 21 - Albina_1959_05

&

V estea a picat pe nepusă masă. La concurs ? A u ieşit primii. Şi*,
A adus-o factorul într-o după a- corul, şi echipa de dansuri. Bra-gj
m iază aspră de iarnă. Cislăienii, vaaa ! A şa da, arişti. Să te to tn
uimiţi, de parcă au prim it depe­ făleşti cu ei. Şi între noi fie j"
şă din altă planetă şi nu de la spus, tare se mai fuduleau cislă-F.
casa de cultură a raionului. C i­ ienii. Echipe ca ale lo r? N u să fii
teau, se uitau unii la alţii, dă­ ezistă nici în raion, nici în re-h
deau din umeri şi tot aşa, pînă a giune. $
picat acolo tovarăşa N icoară — Dacă nu vin ei prim ii şi den,
Stanca, directoarea şcolii. la Bucureşti, de la finală, lasă I Li
— Ia vedeţi măi oameni buni. A lţi cislăieni, mai visători, a-f4
C itiţi mai desluşit, ce naiba I minteau de Festivalul tineretului^
Poate că despre altcineva e vo r­ care se ţine în vara aceasta la?,:
ba, nu despre noi. Daţi-mi oleacă .Viena. Cică dacă ar fi să m eargă^
scrisoarea. Aşaaa. V a să zică... echipele lor şi acolo, tot frunteaF
îmm, da ! A şa scrie. A v e ţi drep­ ar fi. M ai ştii ? In sfîrşit, pînăH
Renumiţii flueraşi din Cătina (regiunea Ploeşti) se vor întrece in curînd cu la tate. Acum, vorba e, de unde şi una, alta, ei erau prom ovaţi în ţ
fel de renumiţii jlueraşi din Una.
pînă unde hotărîrea asta a casei faza raională a concursului. Ei,
raionale, să ţină faza intercomu- dar aici nu-i ca la comună. T re­
nală1 la noi, în Cislău ? N o i n-a­ buie cîntat şi jucat cu mai multa
în concurs.
^ u e*la^u vem nici o form aţie în discuţie nădejde, ca în prima fază a con-ţţ
cursului.
— : Ei, aici e-aici, tovarăşă di­
rectoare — a intrat
— Aaa, păi dacă o fi aşa greu,ţ:-ţ
" ‘ f NAI un sătean încărunţit, privind cu ne lăsăm păgubaşi de pe acum .g
subînţeles pe sub borul unei pă­
au început a strîmba din nas cei
care conduceau căminul cultural
lării nou-nouţe. — N u
vedeţi ?
Ca să ne facă de comedie. Daaa, în vrem ea aceea. — D ecît să ne
Pe scenă, fluieraşii I«i Îndeasă Împreună cu directorul căminului să ne facă de com edie în tot ra­ facem de rîs, mai bine lipsă.
scaunele să încapă cu toţii şi să-l cultural, au dat viaţă echipei de flu­ ionul. De la această neîncredere şi
poată vedea Pc dirijor. Sîint 32 de ieraşi şi se străduiesc neîncetat să o — Ia mai taci bade. Ştii dum­ pînă la destrămarea corului şi a
oameni îmbrăcaţi aşa cum &u venit neata. Poate e o neînţelegere la echipei de dansuri numai un pas.
de la cîmp, care cu bundiţă, care cu Întărească numeric şi calitativ. m ijloc. Sau mai ştii ? Unde avem Şi pasul a fost făcut. La cîteva
căciulă, care în cămaşă, deşi este Recrutarea de tineri fluieraşi a de­ căminul spaţios, ce şi-au zis oa­ săptămîni numai după prom ova­
destul de răcoare şi dinspre munţi venit, după pilda fraţilor Ungureanu, m enii : „Ia să organizăm con­ rea cislăienilor în faza raională
suflă un vintuleţ cu miresme de ce­ o problemă de mare cinate pentru cursul în Cislău, că loc slavă a concursului s-a dus pe apa sîm-
tină tînără, dar şi de zăpadă. toţi membrii echipei. Din pricina dom n u lu i! Berechet”. betei toată munculiţă
Constantin Diaconu, bă etan, azi condiţiilor mal grele de lucru, care — Bine, bine, aşa o unor entuziaşti ai
mîine bun de însurătoare, povesteşte împiedică o bună organizare a repe­ fi, nu zic ba — sări muncii culturale, cum
acompaniat în surdină de cei 32 flu­ tiţiilor, membrii de bază ai echipei ar fi tovarăşul Onea
iarăşi cu vorba bătrî-
ieraşi o basnă scornită în versuri de fluieraşi şi-au luat in grija lor cîte Constantin. A mai în­
nul. — V orba e, ce
de Iliuţă Popescu. directorul căminu­ unul sau doi dintre fluieraşii tineri, cercat el, omul, s-o
facem ? N o i stăm cu
lui cultural : cu care pregătesc apoi în toate îm­ mai urnească din loc
m îinile în sîn ? Nu Dar ce poţi face de
prejurările de răgaz, la câmp. la pă­
Gheorghiţă Lipan prezentam nimic la unul singur, dacă nuj
Băiat de cioban dure, pe drum, bucăţile din reperto­ concursul ăsta ?
Era flăcâian riul echipei.- te ajută şi ceilalţi ?
De tată orfan. Printre tinerii membri ai echipei De astădată nu l-a m ai între­ Soarele începuse să m îngiie
Mergea an de an de fluieraşi din Cătina se numără şi rupt nimeni. Şi uite aşa, cînd cu firea tot mai călduţ. A venit pri­
Acolo la munte gîndul nu gîndeşti, s-a iv it corul măvara. Faza raională a con­
Cu oile multe. feciorul lui Gheorghe Ungureanu, cislăienilor. Şi încă ce c o r ! Pe cursului bătea la uşă. Cor ? Ioc.
D umitru, care încă de la virsta de
cinste, nu alta. Aproape 40 de Echipă de dansuri, aşişderea. Bă-j
Şi vreme de vreo jumătate de ceas, 10 ani dovedeşte un mare talent de
persoane. Dirijor? Onea Constan­ ieţii, în frunte cu învăţătorul Ste
Diaconu rosteşte „Sirtagul” despre fluieraş. tin, îngrijitorul cailor de elită.- Iian Castravete, au schimbaţi
istoria fluierului, acompaniat de e* Pe drumul cîştigăriî adevăratei Dacă-1 vedeaţi cu diapazonul în cioarecii şi cămaşa naţională, c
chipa de fluieraşi a căminului cultu­ măiestrii artistice, se poate spune că mîna stîngă, întinsă deasupra co­ chiloţii şi m aiourile de fotbal, o-|
ral din Cătina, singura echipă de la Cătina înclinaţia de fluieraşi se riştilor, în semn de atenţiune, pincile cu ghetele dinţuite, ţam­
fluieraşi din raionul Cislău, promo­ transmite din tată în fiu, de la unchi puteaţi jura că-i d irijor de cînd balul şi vioara cu fluierul arbi­
lumea. Lasă că nici cu coriştii trului.
vată la faza regională a celui de al la nepoţi, tinerii fluieraşi Aurel Ghi-
nu ţi-ar fi fost ruşine. T oţi unul La faza raională a mers... coru.
V-lea concurs al formaţiilor artistice ţă. Ion Mocanu, Dumitru Pin tea, Gh.
şi unul. N -a durat mult şi numai gospodăriei colective. Un cor mo­
de amatori. Lulea, Constantin Duru şi alţii de­
ce află cislăienii că la căminul dest, fără pretenţii. S-au dus oa­
..Siriagul este piesa cea mai „tare" venind în scurt timp fluieraşi de
lor face repetiţie şi o echipă de m enii mai mult de gura celor din
din repertoriul fluieraşilor cătineni bază al echipei şi îndrumătorii altor dansuri. N u străină, ci de la ei conducerea căminului cultural^
cu care, aşa cum s-a înlîmplat şi in şi altor tineri care îndrăgesc acest din comună. La întoarcere, să te ţii.
1956, cind au prezentat „Balada Bal­ străvechi instrument popular de doi-i Profesorul Stelian Castravete, — Bine măi, tovarăşi, dacă aţi)
tagului" şi au ocupat locul II in fi­ nit şi de joc. antrenorul echipei de fotbal, să ştiut ce coruri or să vină acolo,
nală, ei nădăjduiesc să cucerească Conştiinciozitatea cu care membrii trăiască. de ce ne-aţi mai trimis ? Să fa
în acest an laurii concursului pe echipei de fluieraşi din Cătina se — M ăi băieţi — le-a zis el cem comuna de rîs ?
ţară. pregătesc pentru faza regională a fotbaliştilor — tot nu putem face — Da’ n oi? N o i cum credeţi?
Dragostea cu care cei 32 membri ai concursului artiştilor amatori este o antrenament pe vrem ea asta. că ne-am simţit pe scenă, cîn d ’
echipei de fluieraşi vin la repetiţii, garanţie că ei vor putea ajunge mai Ce-ar fi să vă aduceţi fiecare cîte ştiam ce coruri cîntaseră înaintea'
o fată, să facem o echipă de dan­
repertoriul lor alcătuit din 35 de bu­ departe in întrecerea pentru cîştiga* noastră ?
suri ? Gata. Ce, parcă a fost ne­
căţi (pe care pînă la faza regională rea laurilor at't de doriţi de toţi ar­ V in ova ţii au băgat capul între
vo ie să mai zică o dată ? Şi iacă-
şi-l vor îmbogăţi încă), grija şd mă­ tiştii amatori din satele şi oraşele tă, echipa de dansuri făcînd re­ urechi, au încasat săpuneala pe'
iestria cu care nevestele ori mamele patriei noastre. petiţii de se auzeau bătăile în tăcute şi... au răsuflat uşuraţi. De
acum încolo ştiau că nu-i va m aî1
fluieraşilor le-au întocmit frumoasele duşumeaua căminului pînă în a bate nimeni la cap cu organiza
lor costume naţionale, sint de-a GH. FLORESCU treia uliţă. rea şi conducerea muncii cultu­
dreptul impresionante. După cum şi rale. Poate la anul sau cine ştie
faptul că în răstimp de cîţiva ani e- Poate nici atunci. Dacă nu s-ai
chipa de fluieraşi a crescut de la 6 îndurat ei, cei de la raion, să-
la 32 de membri, este încă o notă de *mm mai controleze şi să-i mai între­
’ jn«u
laudă pentru directorul de cămin > *-y Vji *| be de sănătate o iarnă şi o pri
Iliuţă Popescu, el însuşi ţăran munci­ m ăvară întreagă, după faza inter-
tor. membru al întovărăşirii zooteh­ • A * * * > • v ■ * comunală nu-i va mai deranjat"
nici de acum încolo. Şi adică, d'
nice şi al celei pomicole din comu­
ce şi-ar mai bate capul, activiş
na Cătina.
tii culturali ai casei de cultur,
Sînt în echipa de fluieraşi din Că­ din Pătîrlagele cu cislăienii. N
tina doti fraţi : Dumitru şi Gheorghe
au ei „destule" pe cap ?
Ungureanu. Amîndoi trecuţi de 40 de
Prim ăvara în Cislău e o minu
ani. amîndoi -ţărani muncitori cu pal­
năţie, nu alta. Un aer tare d
mele bătătorite de supă, de topor, de
munte şi atîta linişte, atîta liniş
coasă, membri de partid şi membri ai te după concurs, încît îţi vine, n
întovărăşirilor agricole, zootehnice şi
ştiu cum, să te aşezi cu m îin il
pomicole. In acţiunea de cooperativi­
sub cap în otava cu miros săi
zare a întreqii comune cei doi fraţi
batic şi să dormi, ah, să dorm
sînt şi neobosiţi agitatori, lor dato-
aşa, ca un prunc după baie. Adi|
rîndu li-se, în bună măsură, faptul că
că ce zic eu ? Să dormi ca acti
în întovărăşirea pomicolă, pe cale să
viştii culturali şi cadrele didac
ia fiinţă zilele acestea, în ultimele
săptămîni s-au înscris peste 30 de ţă­ tice din Cislău.
rani muncitori. Ş şşşt! Să nu-i deranjăm, că
Aşa cum in organizaţia de partid păcat, zău aşa. Şşşşt!
şi în întovărăşirile din comună, cei
F. MURGI! I
doi fraţi se numără printre oamenii
_______ w
de nădejde, tot ei sînt aceia care, O invrilită ca la Hunedoara