Page 22 - Albina_1959_05
P. 22
l\ lillll q& igane
v .v . d in th e
M O TO : Hei, opriţi, to- pun fierul la încins, alUi se tolă
. varăşi nesc pe paturile moi şi se afundă în
Priviţi-mă iarăşi citit la lumina albăstruie a becu
................................ .... « rilor electrice.
Veţi vedea oum eu In ,,restul" de care vorbeam, la or
Înfloresc mereu dinea zilei se află sistematizarea co
Şi mă schimb la la4ă munei. întind sfori de Ia un cap la
in orice dimineaţă... altul al uliţelor şi aşează după ele
(Dintrun cîntec de bri gardurile. Unii adaugă astfel la ogradă
gadă). cîtiva zecii de metri pătraţi, alţii ce
dează tot atît. Să fi îndrăznit dum
Ne-am oprit în satul hîrşoveam neavoastră să-i ciupiţi cîndva, cuiva,
şi-am privit din nou... un peticut din curte. Să fi văzut
Aici unde veşnic este doar somnul procese şi cheltuieli pe la cei avo
de milenii al regilor sciţi de sub i- caţi. Ei. dar asta a fost de mult, cu
menseie gorgane, viaţa curge năval 7—8 ani în urmă. (Vedeţi, ne-am
nică si fremătătoare oa o apă de obişnuit să zicem 7— 8 ani cum am
munte. ,.La noi nu mai simt cititori zice 100 ?). Acum au dărâmat gardu
în stele şi „babe empirice" — spune
rile mici şi urîte, învelite cu lut, şi
I tinăra doctoriţă, denumind aşa pe a,u pus temelii noi şi peste ele ri loniţă D. theorghe, anul dintre tolecHviţtti eu ,Jişă bogată* de cititor.
dică stîlpi de cărămidă şi-mire stîipi
vrăjitoarele ştirbe si rele. Iar noi am
gard de şipci vopsit cadre in
gri,
întregi, spunind că nu se mai văd
sau bleu.
maro
care
în
verde,
nici bordeiele cu cuşme de paie, nioi
bl familia lui Iancu Gioglovan •-
caii slăbănogi trăgînd la armam, iar — ,.Aţi picat prost — ne-a spus pre xistă şi o împărţire tăcută a rosturi de pământurile tovarăşilor săi din
marea familie, nu poate şti nimeni.
despre vestitul „traistă goală", vînt şedintele. — Nu vedeţi oă-i răscolit lor fiecăruia. Nevasta Mo* r in o tl* Sigur este că banii pe oare i aducea
secetos aducător de sărăcie, am pu tot satul ?“. Intr-adevăr ş răscolit. A pentru foţi, (a avut o întrerupere la negustoria n-au fost în «tare să-i în-
tea spune, gîndindu-ne la felul birui mai fost răscolit aşa cu 9 ani in ur muncă din ce uza oelut mai proaspăt dudceaecă sentimentul de izolare faţă
tor în care-şi înalţă plantele fruntea, mă, ciad s-a pus temelia gospodăriei membru. Ligi a, oare Încă na se ţin* de ootecttvă.
că a devenit caraghios în neputinţa colective, şi-n 9 ani s-a ridicat o pe picioarele proprii), mama Koarea
lui. construcţie durabilă pe care n-o mai e crescut-o pe Tănţioa cea mare şl MESERIA NU SE FURA
Aici, în Crucea, de trei ani a dis poate dlinti nimeni şi nimic. o creşte şi pe a doiua. Ctnd capiu
părut din limbaj (fiindcă a dispărut nu-l dan de furcă, stă cu urechea la Printre întemeietorii colectivei din
% realitatea care-1 susţinea), cuvântul UN PORC SCHIMBAT PE UN aparatul de radio şi râde, şi mai şl Crucea aflăm pe comunistul Nitu Tu
i „individual". De tot atît timp ş-au APARAT DE RADIO oftează, după oum e rinteouL Certuri dor. A intrat in colectivă cu uneltele
statornicit în viata oamenilor deprin
intre soacră şi noră nu sânt, fţndoă-a
deri noi pe care le descoperii cu ad Schimbul nu s-a făcut la târg. colectiviste amândouă- Băiatul vina tui de tâmplar. Tot ce-i lucru din
lemn aici, i-a trecut prin miiai. Are
miraţie şi bucurie. Iancu Gioglovan a vândut întâi por seara tîrzru şi citeşte pe nerăsuflate suflet de artist. Se vede din faptul
Ne-am oprit în satul bîrşovean, co cul şi cu banii a intrat in magazin. cartea Începută ieri, „Cavalerul ste că face viori şi nu numai din atît
lectivizat în întregime, şi am privit lei de aur". Dacă ar fi o fiinţă Cu un an în urmă i s-au dat două a-
din nou... A cumpărat un aparat de radio „Dau- mărginită — şi colectivistul m jutoare, pe Ion Dobre şi V iigil Bur
gava" ou clape în fată şi ochi magie;
poabe fi aşa — ar spune : — „Am cuş. După ordinea din scripte, cei
In t r e u n t e x t d e le g e şi s e t e a „Nouă nu ne trebuie numai hrană — tot ce-mi trebuie, sânt mulţumit. doi trebuiau să muncească 6 luni cu
\ Legile nu sînt fixe. Ele simt pro spune Ieneu — oă nu sin tem necu Nu-mi paşi de alţii*. o jumătate de normă. Băieţii însă au .VW
DE LUMINA
socoteala,
oalifficîndu-se
răsturnat
Iată însă oă-i nemulţumit că p«"
vântătoare". Ca să ajungă
aici, să
leţii de nuc pe
care i-a adus anul
duse ale conştiinţei oamenilor şi se
dea porcul după care o dată jinduiau
goste
pentru meserie şi au făcut
trecut de la Făgăraş n-au fost puşi mai devreme. Au avut talent şi dra
unde trebuie. „Dacă am consumat a- paşi mari. Meşterul le-a adăugat .V W
tîta benzină, şt am obosit maşina înainte de termen încă 30 de procen
colectivei, baremi să-i fi pus In locu te din zilele lui muncă. „Trebuiau
rile pietroase, unde nu-i verdeaţă". încurajaţi, oînd i-am văzut cum
E o treabă oare nu-i priveşte direct. şi-au întinş aripile". Le-a făcut .\,W
Nu are nici o legătură cu camionul aşadar un mic cadou de 180 zile-
pe care munceşte oa şofer. Şi totuşi mumoă. Conducerea gospodăriei a
chestiunea îl frământă şi câteodată aflat mal târziu. Nu s-a mirat nimeni, l.W
îşi iese din răbdări chiar, şi bota Niţu Tudor e comunist. Acum mi-a
cu palma in masă : apărut însă mai limpede cum mâna A
lui de tâmplar, învăţată să facă uşi
— De ce nu i au pus acolo unde
trebuia, lămureşte-mă î Şi mai este şl giurgiuvele, poate croi vioara. EI W
revoltat Iancu Gioglovan pe Osman a făcut uceniciş ia oraş. Acolo A
Osman, oare a avut anul trecut o a furat meseria şi a fost bătut oa
zi-muncă. „Nu i-o li fost ruşine — pentru orice furt. Nu a uitat. Cum V
ai Ce — că şd-a adus acasă grâul ta ar putea să uite ? ^
pungă, iar 11 ie Petre, grăjderul, l-a S-o ştiţi şi voi- Virgil Burcuş si Ion A
adus cu camionul ?“ Că Osman a a- Dobre !
juns in focul criticii brigăzii, socot
că i opera tuturor colectiviştilor. MOŞ IO N IŢA GHEORGHE ^%W
Prezente unui singur leneş între ei ŞI NOŢIUNEA DE .PROGRES
Ii face să sufere pe toţi. Aşa oum
suferă scoica oînd Ii pătrunde Moş Icnită a îmbătrânit şi a fost A
In măruntaie un grăunte de ni pus paznic. I-a rămas doar sufletul
sip. întreaga oi fiinţă se con tânăr, că-â vezi la cot cu pionierii iW
centrează atunci şi din lupta bătându-se pe cărţi la bibliotecă.
împotriva răului iese perla. Poate L-am găsit studiind un afiş cu sate .V
că aşa se va întâmpla şi aici, deşi liţii artificiali. — „Vezi matale —1
procesul e abia la început. „Mai stat zice — primul s-a înălţat la 1.000 da V
kilometri, al doilea la 1-700, al trei
şi d-ăia care-şi mută ţoale după um W
Seara, familia colectivistului Tudor Niţu se stringe in jurul mesei. După bră' — spun colectiviştii din Crucea. lea călătoreşte şi azi pe cer, iar ra
cheta dan urmă a făcut bezele Lunei.
obicei, Bănică cel mic, face o ,fiinţare" lui Jăticu". W
— „Intre noi nu-şi au locui, iar dintre Mari sînt minunile omului".
schimbă o dată cu ea. In satul colec a ti ţii nesătui înghiţind în sec, pe un noi nu &e pot duce. că-i leagă tacă Pe peretele bibliotecii pe care o W
tivizat aceste lucrufli se petrec ra aparat de radio. înseamnă că Iancu multe". In frământarea aceasta se şie* vizitează atît de des, stau nemuritoa V
pid. Puţini ştiu, aşa de bine ca se are realizate, oum nu se poate mai fuiesc caracterele. După o Îndelun rele cuvinte ale lui Gorki : „Iubiţi
cretarul sfatului comunal, de pildă, bine. toate problemele de viată. Ca gată lipsă de le muncă, timp cartea, căci ea vă învaţă cum să-l »W
că pe baza... H.C.M. 300 se stabileşte întreaga suflare a colectiviştilor, de stimaţi ,pe om şi pe voi înşivă"...
ca maximă a contribuţiei voluntare altfel. Cu alte cuvinte .rodul pămân în oare Vasâle Popescu făcea Parcă pentru ei le-a scris Gorki. W
100 de lei de fiecare familie. Dlin tului care intra înainte vreme ia negoţ cu zarzavat dan grădina In satul unde oamenii se buluceau la
ziua intrării în vigoare a măsurii de hambarele moşierului Papa, intră azi personali, s-a întors In acest primărie cînd venea factorul cu mi %
mai sus, au trecut doi ani. In acest In ale lor. Anul trecut, gospodăria a an printre colectivişti şi lucrea sive o dată pe lună, soseşte zilnic zia S .
răstimp adunarea populară a stabilit împărţit membrilor săi produse în rul, la 300 de abonaţi. Aşa i moş Io-
să se electriflice comuna. Iar oînd la valoare de aproape trei milioane lei. ză zi de zi. Cit de înstrăinat şi sin- ndţă. multe stau în puterile omului,
adunare s-a arătat că 100 lei nu a- (Numai cereale 190 vagoane). gur s-o fi simţit ei cînd era departe cînd ale lui sînt bunurile culturii.
jung, fără nici o tocmeală şa în de Altminteri cum ar fi putut ajunge
plină unanimitate, fiecare familie a Gheorghe Oprică, ciobanul şi slu
dat 500 de lei, transformând maxima ga tuturor bogaţilor din sat, pre l W % VAV.VW AV1
pomenită în minimă. Justificarea a şedintele priceput de astăzi ? Cum
fost scurtă : ,.Să se tragă mai re aţi fi putut scoate voi din pă
pede lumină". A doua zi au sosit elec mântul secătuit de băltăreţ, peste
tricienii din Constanţa. Stabiliseră 2-000 de kile de grîu şi 3.000 de po
dinainte cu cei de la sfat oiţe gropi rumb boabe ?
trebuie făcute deocamdată, pentru Cînd îi pici oaspe, preşedintele te
instalatul unui anumit număr de poartă de obicei prin clădirea cea
stîlpi. Au rămas uimiţi, descoperind în nouă a sediului, acum aproape de A
faţa fiecărei case eîte o groapă. Le terminare, şl într-o continuă visare V
făcuseră gospodarii peste noapte. (cu toate că pe geamuri stau pete A
N-am fost martor la întâmpla proaspete de moloz) descrie viitorul :
rea asta, care nu-şi găseşte uşor „Acolo va fi casa-laborator, colo ca ‘iW
asemănarea, dar seara privind şi mera brigadierilor, sala de şedinţe,
ragul de lampioane care stră. contabilitatea. Pe coridoare o să pu
juie şoseaua, mi-am dat seama nem canapele, să nu stea oamenii în
că aici ideea electrificării nu putea picioare. Că o să fim mal mulţi si
să nu învingă. In 1958 peste 80 de mai bogaţi decât azi, iar pămîmtul o A V «V A l W
colectivişti şi-au tras lumină în casă. să se întindă cit zarea". Şi-şi aruncă
Lucrările de racordare costă 1.600 privirile pe fereastră, îmbrăţişând în
de lei. Cu bunăvoinţa cu oare au a-* tinderea presărată de gorgane, unde
dăugat 400 de lei la contribuţia vo-< peste liniştea de milenii a morminte
Iun tară, au scos acum 1.600 lei din iW
taşcă şi-au plătit. ..Lumină să fie, că lor scitice şe înalţă griul recoltei vii
facem noi şi restul". Au lumină a- toare.
cum. Seara întorc butoanele la apa V. TOSO A V A W
ratele de 5, 6, 7 plus una, nevestele
De un an de zile Pelrache Cerchia stă in casă nouă. Şi-a ridicat-o din venitul
■vvywwuvwvwvwww primit de ta gospodăria colectivă. \ V W W . V l A W M V W U W y V V i »
